Obligaţia de a face. Sentința nr. 60/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 60/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-01-2013 în dosarul nr. 52503/3/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 60
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.01.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: R. B.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamantul S. M., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, având ca obiect „refuz soluționare cerere”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin consilier juridic S. C., care depune delegație de reprezentare la dosar, fila 11, lipsă fiind reclamantul S. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosarul cauzei, cu data de 03.01.2013, de către reclamantul S. M., cerere precizatoare, la care a anexat cererea adresată autorității pârâte în privința căreia înțelege să invoce refuzul nejustificat de soluționare, într-un exemplar.
Pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin consilier juridic, arată că nu mai are cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici în combaterea acțiunii.
Pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin consilier juridic, arată că, raportat la precizarea la acțiune depusă de reclamant pentru acest termen de judecată, înțelege să invoce și excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât adresa ANFP nr._/30.11.2010, contestată în prezenta cauză, nu este un act administrativ, în sensul prevăzut de Legea contenciosului administrativ, deoarece este doar un punct de vedere.
Totodată, arată că își menține apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, iar pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, conform apărărilor din întâmpinare.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția inadmisibilității, invocată de pârâtă, și pe fondul cauzei.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamantul S. M. a chemat în judecată pe parata Agenția Națională a Funcționarilor Publici, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1.obligarea pârâtei sau a unei instituții ierarhic superioare acesteia să efectueze un control de specialitate la Direcția de Poliție Locală Sector 6 București, fostă Direcția de Poliție Comunitară Sector 6 București, deoarece conducerea acestei instituții nu a declanșat procedurile pentru încadrarea funcțiilor de conducere ocupate temporar prin împuternicire, cel mai târziu datei de 15.02.2009, conform art. 57 alin. (4) și art. 92 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 (r2);
2. în urma controlului să-i fie comunicat rezultatul acestuia și masurile luate împotriva vinovaților.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței următoarele:
La data de 12.04.2010 a trimis prin poșta electronică președintelui ANFP a petiție prin care a solicitat să-i comunice dacă în perioada 15.09 – 31.03.2010 legislația permitea organizarea de concursuri pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere și de execuție neîncadrate, aflate în organigrama direcțiilor generale, subordonate unor primării de sector.
În urma intervențiilor din 17.05.2010 și 25.05.2010, pârâta a emis adresa de răspuns nr._/09.06.2010, din care rezultă că în perioada precizată în petiție, funcțiile publice de execuție și de conducere se puteau ocupa prin concurs în condițiile legale menționate.
La data de 13.09.2010 a solicitat ANFP să execute un control de specialitate la Direcția de Poliție Comunitară Sector 6 București, deoarece conducerea acestei instituții nu a organizat concurs, în termen de 6 luni, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante sau temporar vacante, ocupate prin împuternicire, conform dispozițiilor art. 92 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 (r2).
S-a comunicat răspunsul nr._/04.10.2010, prin care s-a arătat că, prin . data 14.04.2009 a OUG nr. 34/2009, nu se mai puteau organiza concursuri sau examene.
Ordonanța nu avea cum să producă efecte la data de 15.09.2009, când conducerea Direcției de Poliție Comunitară Sector 6 București era obligată, conform dispozițiilor art. 57 alin. (4) și art. 92 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 (r2), să demareze procedurile de încadrare prin concurs a funcțiilor ocupate temporar, adică cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de 6 luni de la împuternicirea funcționarilor publici.
Nemulțumit de răspunsurile primite, a înaintat Ministerului Administrației și Internelor o plângere prealabilă, dar răspunsul l-a primit tot de la ANFP.
A revenit cu o cerere la Ministerul Administrației și Internelor, dar din răspunsul primit rezultă că Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului nu are atribuții de verificare a exercitării competențelor generale ale ANFP.
În final, reclamantul a apreciat că Ministerul Administrației și Internelor avea competența să verifice corectitudinea răspunsului dat de ANFP, prin Corpul de control sau o altă structură abilitată.
Prin întâmpinarea formulată la data de 16.11.2011, pârâta ANFP a invocat excepția de necompetență materială a instanței, excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin Sentința civilă nr. 3893/18.11.2011 pronunțat de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal s-a admis excepția de necompetență materială a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
La Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 28.09.2012 sub nr._ .
La data de 03.01.2013, la solicitarea instanței, reclamantul a precizat acțiunea, în sensul că actul administrativ contestat este adresa ANFP nr._/30.11.2010, primită în urma înaintării petiției nr._/14.09.2010, prin care instituția motivează refuzul de a efectua controlul pe care l-a solicitat la DGPL Sector 6 București.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
În ședința publică din data de 10.01.2013, pârâta ANFP a învederat instanței că înțelege să invoce excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că adresa ANFP nr._/30.11.2010, contestată în cauză, nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, ci reprezintă doar un punct de vedere al acestei autorități.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Litigiul dedus judecății are ca obiect refuzul de soluționare a cererii înregistrate la ANFP sub nr._/14.09.2010 (f.7), refuz exprimat prin adresa nr._/30.11.2010 (f. 9) și apreciat de reclamant ca fiind unul nejustificat.
Prevederile art. 2 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, iar dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din același act normativ justifică admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ promovată de reclamant.
Prin urmare, excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă va fi respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, acțiunea promovată de reclamant este neîntemeiată, în considerarea următoarelor argumente:
În accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. i) teza I din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat de a soluționa o cerere este reprezentat de exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea.
Excesul de putere este definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din același act normativ ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Din aceste prevederi legale rezultă că nu orice refuz poate fi considerat nejustificat, ci numai cel emis cu exces de putere, adică cu depășirea limitei dreptului de apreciere al autorității publice. Soluționarea unei cereri în defavoarea petiționarului sau contrar drepturilor sale nu reprezintă, în mod automat, un astfel de refuz.
Stabilirea conținutului răspunsului constituie în toate cazurile o prerogativă a autorității emitente, care trebuie exercitată însă cu respectarea normelor legale în vigoare.
Examinând conținutul adresei nr._/30.11.2010 emisă de ANFP, instanța constată refuzul de efectuare a controlului solicitat de reclamant la Direcția Generală de Poliție Comunitară Sector 6 a fost motivat prin faptul că, din conținutul petițiilor transmise de reclamant nu rezultă că această instituție ar fi încălcat prevederile legale cu privire la modalitatea de gestionare a resurselor umane la nivel de instituție din administrația publică locală.
Nemulțumirea reclamantului față de răspunsul primit la solicitarea adresată pârâtei nu poate echivala cu un refuz nejustificat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. i) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
În consecință, pentru considerentele arătate, Curtea va dispune respingerea acțiunii, astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. M., cu domiciliul în București, .. 3, ., ., sector 6, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, cu sediul în București, ., sector 5, astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.01.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
E. I. R. B.
Red. E.I.
Tehnored. R.B./4 ex./22.02.2013 l. 2
| ← Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... | Anulare act administrativ. Hotărâre din 29-04-2013, Curtea de... → |
|---|
