Pretentii. Decizia nr. 4838/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 4838/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 69289/3/2011

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 4838

Ședința publică de la 07.11.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: A. Ș.

JUDECĂTOR: S. P.

JUDECĂTOR: G. D.

GREFIER: ANIȘOARA N.

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant Z. C. împotriva sentinței civile nr. 5155/14.12.2012 pronunțată de Tribunalul București-Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 6 și cu intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.

La primul apel nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că prin C. Registratură al instanței, în data de 30.09.2013, recurentul-reclamant a depus la dosar înscrisuri, în două exemplare, respectiv plângerea prealabilă, confirmarea de primire și răspunsul la plângerea prealabilă.

Pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, Curtea dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.

La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, părțile au lipsit.

Curtea, văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă, apreciind cererea de recurs în stare de judecată o reține spre soluționare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 5155/14.12.2012 pronunțată de Tribunalul București, SCAF a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de parata, fiind respins capătul de cerere privind anularea Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr._/08.05.2009 emisa de parata ca fiind tardiv introdus.

Totodată a fost respinsă cererea, in rest, privind pe contestatorul Z. C. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 6 și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU ca neîntemeiată.

A fost respins și cererea de chemare in garanție formulata de parata ca fiind lipsita de obiect.

Prin cererea inregistrata sub nr._, pentru motivele de fapt si de drept expuse in cuprinsul acestei cereri (file 3-5), reclamantul Z. C., in contradictoriu cu parata A. F. PUBLICE SECTOR 6 BUCURESTI, a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna:1) anularea deciziei de calcul nr._/08.05.2009 emisa de parata;2) obligarea paratei la restituirea sumei de 5.420 lei, achitata cu chitanta nr._ din data de 11.05.2011.

In dovedirea cererii, reclamantul a depus inscrisuri.

In aparare, conform prevederilor art. 115 si urm. C.proc.civ., parata a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii porcesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii.

Totodată, conform prevederilor art. 60 si urm. C.proc.civ., parata a depus cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu.

La solicitarea instantei, conform prevederilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, parata a depus intreaga documentatie care a stat la baza emiterii deciziei de calcul al taxei pe poluare contestata.

Chemata in garantie, legal citata, nu s-a infatisat si nu a depus intampinare.

La termenul din data de 14.12.2012, instanta a invocat exceptia tardivitatii primului petit al cererii introductive.

Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta a retinut urmatoarele:

I. In fapt

1. La data de 29.01.2009, reclamantul a dobandit, cu titlu de cumparare, dreptul de proprietate asupra unui autovehiculul marca Opel, inmatriculat pentru prima data in Italia, in anul 1995 (file 9 si 15-19).

2. La data de 06.05.2009, reclamantul a depus la registratura paratei o cerere prin care a solicitat calcularea taxei pe poluare prevazuta de O.U.G. nr. 50/2008 pentru autovehiculul cumparat, iar parata a emis si a comunicat reclamantului, la data de 08.05.2009, Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr._, prin care a stabilit in sarcina acestuia obligatia de plata a sumei de 5.420 de lei, cu titlu de taxa de poluare pentru autovehicule (file 79-81).

3. La data de 11.05.2009, reclamantul a achitat la Trezoreria sector 6 Bucuresti suma reprezentand taxa pe poluare pentru autovehicule, conform chitantei ., nr._ (fila 11).

4. Reclamantul nu a afirmat si nici nu a demonstrat ca s-ar fi adresat paratei cu o cerere avand ca obiect restituirea sumei de bani achitata cu titlu de taxa pe poluare.

5. Prezenta actiune a fost depusa la data de 26.10.2011 (fila 22).

II. In drept

1. O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

ART. 5

(1) Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă.

ART. 7

Stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. H.G. nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

ART. 3

(1) Taxa se calculează de organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală […]

(3) Procedura de stabilire a taxei se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

3. Anexa 1 la Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. 986/2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule

2.8. Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule se întocmește în două exemplare, se verifică și se avizează de șeful compartimentului de specialitate și se înaintează, împreună cu documentația și cu referatul, spre aprobare conducătorului unității fiscale.

2.9. Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule emisă este decizie sub rezerva verificării ulterioare, potrivit art. 90 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2.10. Un exemplar al deciziei de calcul se comunică contribuabilului, în maximum două zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete, în conformitate cu prevederile art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar al doilea exemplar se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

4. O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

ART. 17 - Subiectele raportului juridic fiscal

(1) Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport.

(3) Statul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică.

(5) Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile subordonate acesteia, precum și compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale sunt denumite în prezentul cod organe fiscale.

ART. 117 - Restituiri de sume

(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

5. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

ART. 1 - Subiectele de sesizare a instanței

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. […]

ART. 2 - Semnificația unor termeni

(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane […];

n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor;

(2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim […].

ART. 8 - Obiectul acțiunii judiciare

(1) […] De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

ART. 11 - Termenul de introducere a acțiunii

(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual […] se pot introduce în termen de 6 luni de la:

(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului […].

(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.

ART. 12 - Documentele necesare

Reclamantul anexează la acțiune [...] răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. [...]

Aprecierile Tribunalului

1) Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei 1

In general, calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului incalcat (calitatea procesuala activa) sau intre persoana paratului si cel obligat sa respecte dreptul (calitatea procesuala pasiva).

In cadrul actiunii in contencios administrativ, calitatea procesuala pasiva apartine, potrivit legii (art. 1 alin. 1 rap. la art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004), autoritatii publice care a emis (adoptat) actul atacat (organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale), indiferent de faptul ca aceasta are sau nu personalitate juridica civila, fiind suficienta capacitatea juridica administrativa.

Capacitatea juridica administrativa a autoritatii publice desemnează aptitudinea acesteia, prevazuta de lege, de a realiza prerogative de putere publica, asigurand organizarea executarii si executarea in concret a legii, altfel spus, aptitudinea de a participa ca subiect independent in raporturi de drept administrativ, inclusiv in litigiile generate de aceste raporturi juridice.

Desi aceasta notiune nu trebuie confundata cu cea de competenta, este evident ca orice autoritate publica este parte in raporturile de drept administrativ nascute din propriile acte de autoritate emise (adoptate) ca urmare a exercitarii atributiilor sale.

Apoi, in raporturile procedural-fiscale, calitatea de subiect activ revine statului si unitatilor administrativ-teritoriale (art. 17 alin. 1 C.proc.fisc.).

In concret, insa, in raporturile juridice de drept procedural fiscal stau “organele fiscale” determinate potrivit prevederilor art. 17 alin. 3-5 C.proc.fisc., statul fiind reprezentat de Ministerul F. Publice, prin Agentia N. de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate cu personalitate juridica.

Aceste organe au competenta generala privind administrarea creantelor fiscale, astfel ca, ori de cate ori competenta administrarii unor anumite categorii de creante fiscale nu este atribuita printr-un act normativ cu putere de lege altor organe, aceasta competenta apartine organelor fiscale mentionate.

Conform prevederilor art. 5 alin. 1 si art. 7 din O.U.G. nr. 50/2008, respectiv art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 686/2008, activitatile privind stabilirea si colectarea taxei sunt in competenta organelor fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

In cauza, analiza cererii reclamantului, prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, releva faptul ca pretentiile concrete principale ale acestuia vizeaza un act administrativ tipic (decizia de calcul prezentata la pct. I.2 de mai sus), respectiv nu act administrativ asimilat (un pretins refuz nejustificat de restituire a taxei pe poluare).

In cadrul unui asemenea litigiu de contencios fiscal, calitatea de parata o va avea, pe de o parte, autoritatea publica emitenta a actului administrativ tipic atacat si anume parata A. F. Publlice Sector 6.

Pe de alta parte, potrivit Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, aprobata prin Ordinul M.F.P. nr. 1899/2004, organul fiscal competent sa decida asupra restituirii sumelor nedatorate de catre contribuabili bugetului de stat, prevazute la art. 117 C.proc.fisc., este organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 C.proc.fisc.

Cum domiciliul reclamantului este situat pe teritoriul sectorului 6 al municipiului Bucuresti, iar taxa in discutie a fost achitata de catre reclamant la unitatea trezoreriei statului din cadrul paratei, rezulta ca administrarea creantei fiscale constand in taxa pe poluare pretins nedatorata, a carei restituire formeaza obiectul cererii de chemare in judecata, intra in atributiile paratei.

In mod corespunzator, singurul organ fiscal a carei legitimare procesuala pasiva poate fi justificata . contencios fiscal avand ca obiect obligarea la restituirea sumei reprezentand echivalentul taxei in discutie este parata din prezenta cauza.

Pentru aceste motive, instanta a dispus respingerea excepției analizate.

2) Cu privire la exceptia tardivitatii primului petit al cererii introductive

Reclamantul a introdus actiunea in contencios administrativ in anularea actului administrativ fiscal reprezentat de decizia mentionata la pct. I.2 de mai sus cu depasirea termenului de decadere de 1 an, termen calculat de la data comunicarii actului atacat (a se vedea pct. I.2 si pct. I.5 de mai sus, precum si prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004, redate la pct. II.5 de mai sus.

Asa fiind, exceptia analizata apare ca fiind intemeiata, urmand a fi admisa si a se dispune respingerea capatului de cerere avand ca obiect anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare mentionaata la pct. I.2 de mai sus ca fiind tardiv introdus.

3) Cu privire la fondul cauzei, in rest

Din interpretarea coordonată a prevederilor legale redate la pct. II.5 de mai sus, rezulta ca, indiferent de caracterul expres ori tacit al refuzului unei autoritati publice de a solutiona o cerere, existenta acestuia presupune verificarea situatiei premisa prevazuta de lege, si anume preexistenta cererii titularului dreptului/interesului legitim, adresata autoritatii competente sa o solutioneze.

In cauza, reclamantul nu a afirmat si nici nu demonstrat, in cursul prezentei proceduri, in condițiile art. 12 din Legea nr. 554/2004, redate la pct. II.5 de mai sus, ca ar fi înregistrat la registratura paratei vreo cerere având ca obiect restituirea taxei in discuție.

Or, potrivit prevederilor art. 117 alin. 1 lit. d) C.proc.fisc., redate la pct. II.4 de mai sus, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale de restituie la cererea debitorului.

In lipsa unei asemenea cereri, nu se poate retine existenta unei atitudini vatamatoare a paratei, concretizata . drepturilor si/sau intereselor legitime ale reclamantului, prin refuzul de restituire a sumei pretinse, ca act administrativ asimilat.

Pentru aceste motive, văzând si prevederile art. 18 si art. 20 din Legea nr. 554/2004, cererea introductiva a fost respinsa, in rest, ca neintemeiata.

In fine, fata de solutia data asupra cererii introductive, cererea de chemare in garantie formulata de parata a fost respinsa ca lipsita de obiect.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul pentru următoarele motive:

În fapt, pentru numitul Z. C. s-a emis în data de 08.05.2011 decizia pentru plata taxei de poluare în valoare de 5420 RON către Administrația Finanțelor Publice Sector 6 pentru un autoturism marca OPEL, tip OMEGA-B-C.. Categ auto M1, Norme poluare E2, Nr. de identificare WOL000021S1136528 ,an de fabricație 1995, . auto H197983, data primei înmatriculări 22.12.1995, conform Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare.

Precizează ca autoturismul OPEL a fost cumpărat de la A. M. în data de 29.01.2009, care la rândul sau a cumpărat de la AGHERINI ADOLFO.

Precizează ca s-a efectuat procedura antejudiciara prin depunere la Administrația Financiara Sector 6 a plângerii, insa răspunsul nu a fost favorabil.

De asemenea, autoturismul marca OPEL a fost cumpărat din Comunitatea Europeana, fapt pentru care este esențial ca taxa speciala sa nu fie perceputa pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceputa numai pentru autoturisme înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în tara.

În data de 20.09.2012 s-a trimis prin fax concluzii scrise prin care se solicita aplicarea art. 110 din TFUE și de asemenea se specifica neconcordanta intre actele normative invocate în Cererea de chemare în garanție și întâmpinare. De asemenea s-a trimis și cerere precizatoare care conținea alăturat și jurisprudența CJUE respective cauza N..

În drept: art 304 alin. 7 și alin. 8. Cod Procedura Civila.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri legala și temeinice care sa corespunda realității și situației de fapt și admiterea cererii de anulare a actului administrativ ca întemeiata, așa cum a fost formulata, și obligarea debitoarei la plata sumei de 5420 RON.

În dovedire a atașat înscrisuri:filele nr. 16-21.

Deliberând asupra prezentului recurs, prin prisma susținerilor recurentului-reclamant, a probelor administrate, a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, precum și a sentinței civile recurate, Curtea constată că este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Astfel Curtea reține că este fondat motivul de recurs întemeiat pe susținerile recurentului-reclamant privind îndeplinirea obligației de a se adresa în prealabil formulării acțiunii autorității fiscale pentru restituirea contravalorii taxei de poluare, rezultând din înscrisurile noi depuse în recurs faptul că acesta a solicitat intimatei-pârâte restituirea taxei de poluare, iar prin adresa nr._/13.10.2011 aceasta din urmă a refuzat restituirea taxei, înlăturând susținerile petentului cu privire la aplicarea prioritară a dreptului comunitar, fiind incidente dispozițiile OUG nr. 50/2008.

Prin urmare se constată că prima instanță în mod greșit a procedat la respingerea cererii de obligare a pârâtei la plata acestei taxe ca fiind neîntemeiată, fără însă a analiza fondul raporturilor juridice fiscale născute între părți, din perspectiva susținerilor reclamantului din acțiunea introductivă și vizând neconcordanța dintre dreptul comunitar și obligația plății unei astfel de taxe în temeiul dispozițiilor OUG nr. 50/2008, considerente care conduc la admiterea recursului în temeiul art. 312 alin. 1-3 și la casarea în parte a sentinței recurate, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecarea cererii de restituire a contravalorii taxei de poluare luându-se în considerare argumentele de fond invocate de către părți în privința temeiniciei/netemeiniciei acțiunii introductive, fiind necesară sub acest aspect respectarea principiului dublului grad de jurisdicție.

Corespunzător criticilor formulate în cadrul recursului reclamantului, Curtea va menține dispozițiile sentinței recurate în privința excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și a tardivității cererii de anulare a deciziei de calcul al taxei de poluare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Z. C. împotriva sentinței civile nr. 5155/14.12.2012 pronunțată de Tribunalul București-Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 6 și cu intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.

Casează în parte sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Menține soluția cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a tardivității.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.11.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A. Ș. S. P. G. D.

GREFIER,

ANIȘOARA N.

Red. GD/AC

2ex/29.11.2013

Jud. fond T.B.: A. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 4838/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI