Pretentii. Sentința nr. 1042/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1042/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 25456/301/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1042
Ședința publică din data de 19 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - S. D. A.
GREFIER - A. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul R. N. în contradictoriu cu pârâtele C. Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și C. Națională de Asigurări de Sănătate, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate prin reprezentant, consilier juridic R. N. care depune delegație de reprezentare, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea excepției de necompetență materială a Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal prorogată la termenul anterior.
Pentru pârâta CNSAS, reprezentantul solicită respingerea excepției apreciind că obiectul cauzei este reprezentat de refuzul de soluționare a unei cereri din partea unei autorități publice centrale și susține că în baza Legii nr. 554/2004 această instanță este competentă material.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționarea excepției de necompetență materială a Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
CURTEA,
Deliberând asupra excepției de necompetență materială a Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal invocată din oficiu, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la data de 01.02.2011 pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul R. N. în contradictoriu cu pârâtele C. Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și C. Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat instanței obligarea pârâtelor la plata echivalentului în lei a sumei de 33.429,77 euro reprezentând contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene actualizat cu dobânda legală până la data plății efective.
Reclamantul a arătat că, la data de 09.02.2009, a fost diagnosticat la Spitalul Clinic B. A. cu diagnosticul „masă tumorală de unghi pontocerebelos drept, cu extensie în conductul auditiv intern – neurofibrom de nervi VII-VIII drepți” și îndrumat de a urma un serviciu medical specializat în străinătate, datorită imposibilității tehnice de a efectua operația în România în timp util.
La data de 11.03.2009, a fost întocmit raportul nr.3051 prin care se arată că intervenția medicală este o urgență, și aceasta nu poate fi efectuată în România.
La data de 17.03.2009, reclamantul arată că a fost internat la Institutul Internațional de Neurologie Hanovra iar la data de 18.03.2009 a fost operat .
Suma totală pe care a plătit-o a fost de 33.429,77 euro.
La data de 22.07.2009, a depus o cererea de decontare a cheltuielilor medicale efectuate, în baza formularului E 112, însă solicitarea sa a rămas fără răspuns.
În drept a invocat dispozițiile art.95/2006 și Ordinul C.N.A.S. nr.729/2009.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, arătând că este competentă să soluționeze prezenta cauza Curtea de Apel București, conform art. 3 alin. 1 din Codul de proc. civilă.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, apreciind că reclamantul s-a deplasat într-un stat membru al Uniunii Europene fără aprobarea prealabilă a casei de asigurări de sănătate unde este luat în evidență ca persoană asigurată, astfel că trebuie să suporte singur contravaloarea serviciilor medicale acordate.
A susținut pârâta că, urmare a cererii reclamantului, i-a acordat acestuia suma de 4.061,64 lei, conform unei note de calcul întocmite în baza art. 8 din Ordinul CNAS nr. 729/2009.
La data de 30.12.2011, pârâta C. OPSNAJ a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu a obținut în prealabil acordul casei de asigurări de sănătate pentru a se deplasa în străinătate.
La data de 12.03.2012 reclamantul a depus o precizare a acțiunii, în sensul reducerii pretențiilor față de împrejurarea că prin Ordinul de plată nr.5199/18.03.2011, i-a fost achitată suma de 4.061,64 lei.
La data de 16.05.2012, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a depus note scrise, prin care a invocat, din nou, excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, arătând că este competentă Judecătoria Sectorului 3 București în raport de sediul autorității.
Prin Sentința civilă nr. 4747 din data de 22 mai 2012 Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București apreciind că este competentă să soluționeze prezenta cauză Judecătoria Sectorului 3 București.
Tribunalul a reținut că potrivit art.153 din Legea nr.263/2010, soluționează în primă instanță litigiile privind modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale.
Potrivit art.121 din Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii în afara pensiilor se mai pot acorda următoarele prestații: tratament balnear, bilete de odihnă pentru asigurați, ajutor de deces.
Potrivit art.1 pct.1 Cod Procedură Civilă, „judecătoriile sunt competente să soluționeze în prima instanță toate procesele și cererile în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit art.2 pct.1 lit.b), tribunalul judecă procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei.”
Tribunalul a constatat pe de o parte faptul că obiectul cererii are o natură civilă pe de altă parte faptul că valoarea obiectului cererii este mai mică de 500.000 lei astfel că, a admis, competența de soluționare a cauzei și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie Sectorului 3 București.
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București cauza a fost înregistrată la data de 25.07.2012 sub număr dosar._ cu termen de judecată la data de 19.11.2012.
Prin Sentința civilă nr._ din data de 19.11.2012, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, […] se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale […] se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”
Potrivit prevederilor art. 266 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, CNAS, una dintre pârâtele chemate în judecată de către reclamant, este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică.
A apreciat că față de aceste coordonate legale, prima pârâtă este o autoritate de rang central în sistemul autorităților publice, iar litigiile privind actele administrative tipice sau asimilate emise de aceasta sunt de competența curții de apel.
Având în vedere dispozițiile alin. 3 al art. 10 din Legea nr. 554/2004, Judecătoria Sectorului 3 București a constată că prezentul litigiu este de competența Secției de C. Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, a admis excepția necompetenței materiale și, în temeiul art. 158 alin. 3 si art. 159 pct. 2 Cod proc. civilă, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București.
La Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 27.12.2012, cu prim termen de judecată la data de 19.02.2013.
La termenul de judecată din data de 19 februarie 2013, Curtea, din oficiu a invocat excepția de necompetență materială a acestei instanței astfel cum s-a consemnat în încheierea de ședință de la acel termen ( fila 9 dosar).
Analizând excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, invocată de instanță, din oficiu, în condițiile art. 137 alin. 1 Cod proc. civilă, instanța o consideră întemeiată pentru următoarele motive:
Reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâtelor la plata echivalentului în lei a sumei de 33.429,77 euro reprezentând contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene actualizat cu dobânda legală până la data plății efective.
Prin cererea precizatoare a acțiunii, depusă la data de 12.03.2012, reclamantul a arătat că i-a fost achitată suma de 4.061,64 lei prin Ordinul de plată nr.5199/18.03.2011, motiv pentru care a înțeles să modifice câtimea pretențiilor în raport de suma achitată de pârâtă.
În raport de obiectul cauzei deduse judecății, respectiv pretenții de natură civilă, Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile art. 1 pct. 1 din Codul de proc. civilă judecătoriile sunt competente să soluționeze în prima instanță toate procesele și cererile în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit art.2 pct.1 lit. b), tribunalul judecă procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei.
Având în vedere că litigiul a fost declinat la Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal de Judecătoria Sectorului 3 București, prin Sentința civilă nr._/19.11.2012, iar conflictul negativ de competență există între două instanțe și nu cu privire la secțiile din cadrul instanțelor, în temeiul art. 20 pct. 2 și art. 21 Cod proc. civilă, Curtea va constata ivit conflictul negativ de competență și va trimite dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția C. Administrativ și Fiscal în vederea soluționării conflictului de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necomptență materială.
Declină competența de soluționare a cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul R. N. cu domiciliul procesual ales în București, sector 3, ., nr. 24, etaj 1, . cu pârâtele C. Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești cu sediul în București, sector 1, .. 45 și C. Națională de Asigurări de Sănătate cu sediul în București, sector 3, Calea Călărașilor, nr. 248, .>în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Constată ivit conflict negativ de competență și înaintează cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Pronunțată în ședință publică, 19 martie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. D. A. A. C.
Red. jud.S.D.A.
Tehnored. A.C /5 ex
Comunicat/3 ex. 15.04.2013
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 483/2013.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 5143/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
