Refuz acordare drepturi. Sentința nr. 1902/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1902/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-06-2013 în dosarul nr. 2820/2/2013
DOSAR nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1902
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10.06.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – D. M. B.
GREFIER – ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ, având ca obiect refuz acordare drepturi, privind pe reclamanta O. O., în contradictoriu cu pârâtul M. A. Interne.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, a răspuns reclamanta O. O., reprezentată de avocat Ș. Florența L., cu împuternicire avocațială aflată la fila 3 din dosar, lipsind pârâtul M. A. Interne.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul convențional al reclamantei depune la dosar, în temeiul art. 204 din noul Cod de procedură civilă, o cerere completatoare a cererii de chemare în judecată, însoțită de înscrisuri, în trei exemplare, prin care înțelege să cheme în judecată și pe pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române.
Curtea invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, și acordă cuvântul părților asupra acesteia.
Reprezentantul convențional al reclamantei arată că lasă soluția asupra excepției la aprecierea instanței, însă prin raportare la rangul autorităților, precizează că litigiul de față vizează funcția publică.
Curtea reține cauza spre soluționare pe excepția invocată.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16.04.2013, sub nr. _ , reclamanta O. O., în contradictoriu cu pârâtul M. A. Interne, a solicitat instanței de contencios administrativ ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului să aplice prevederile art. 20 alin. 1 și 2 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, și să dispună, de îndată, acordarea ajutorului stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avut în luna schimbării de activitate și anume 20 solde ale funcției de bază la care este îndreptățită, întrucât are o vechime efectivă în structuri militare și de poliție de 36 ani, 0 luni și 17 zile, în sumă actualizată cu rata inflației, în caz contrar, solicită repararea prejudiciului adus patrimoniului său, prin dezdăunare; cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 20 din Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 262/2007.
La data de 29.04.2013, pârâtul M. A. Interne, a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, iar în ceea ce privește fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
La data de 21.05.2013, reclamanta O. O. a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive și pe cale de consecință, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În ședința publică de la această dată, Curtea a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale și, după concluziile reclamantei, a reținut cauza în pronunțare pe excepția invocată.
Analizând actele și lucrările dosarului cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor art. 248 din noul Cod procedură civilă raportat la art. 132 din noul Cod procedură civilă, instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:
Prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 89 din 12 februarie 2013, în vigoare începând cu data de 15 februarie 2013, a fost modificat art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
„Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."
Astfel, prin legea organică specială a fost reglementată o normă specială de competență în favoarea secțiilor de contencios administrativ ale tribunalelor pentru toate litigiile care au ca obiect raportul de serviciu, astfel încât, începând cu data de 15 februarie 2013, nu mai sunt aplicabile dispozițiile generale din art. 10 alin. 1 al Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pe baza cărora se delimita competența materială între tribunale și curți de apel, în funcție de rangul autorității parte în raportul de serviciu, având o normă specială derogatorie, ce conține o competență exclusivă prevăzută în mod expres.
Cum însuși reclamantul confirmă că pretențiile sale izvorăsc din raportul de serviciu, iar acțiunea este înregistrată după data de 15 februarie 2013, Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare în favoarea tribunalului.
La stabilirea instanței competente din punct de vedere teritorial, instanța va avea în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, reclamantul este cel care poate alege instanța căreia i se adresează din cele prevăzute, astfel încât, dat fiind faptul că atât domiciliul reclamantului cât și sediul pârâtului se află în municipiul București, competența revine Tribunalului București, Secția a IX-a de C. administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUEME LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Declină competența materială de soluționare a cererii formulată de reclamanta O. O., cu domiciliul în București, .. 4, ., ., sector 4, în contradictoriu cu pârâtul M. A. Interne, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1, în favoarea Tribunalului București, Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 10.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. M. B. Anișoara N.
Red. B.D.M.
Tehnored. A.N./B.D.M. - 2 ex. – 28.06.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 74/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 742/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
