Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 5756/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5756/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-12-2013 în dosarul nr. 62789/3/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 5756
Ședința Publică din data de 13.12.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurenții reclamanți R. M. și B. D. P. și de recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.480/7.02.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții reclamanți R. M. și B. D. P., prin avocat M. R., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 12.12.2013 recurenții reclamanți au depus la dosar întâmpinare prin fax invocă excepția inadmisibilității recursului formulat de recurenta pârâtă, într-un exemplar, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul, recurenții reclamanți R. M. și B. D. P., prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, menționând că solicită și acordarea tranșei de 60%. Menționează că va solicita acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Cu privire la excepția inadmisibilității recursului formulat de recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR solicită admiterea excepției și anularea acestuia ca urmare a faptului că nu au fost dezbătute critici privind fondul cauzei.
Pe fondul cererii de recurs formulat de recurenta pârâtă solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 20.07.2010 și înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._ reclamantii R. M. și B. D. P. au solicitat instanței de contencios administrativ obligarea pârâtei A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTIRUIREA PROPRIETĂȚILOR la soluționarea dosarului ce face obiectul cererii de despăgubiri nr. 1186L/03.04.2006, formulata in calitate de persoane indreptatite la despăgubiri in sensul Legii nr. 9/1998, si pe cale de consecința validarea Hotărârii nr. 4561/29.10.2008, emisă de Instituția Prefectului Județului Constanta, prin care s-a dispus aprobarea cererii formulate de reclamanți si s-a propus acordarea compensațiilor bănești pentru bunurile certificate cu acte si abandonate statului bulgar, emiterea unei Decizii de plata, constituirea unui dosar de plata si pe cale de consecința acordarea efectiva a compensațiilor bănești in valoare totala de 165.904,575 RON, in temeiul Legii nr. 9/1998.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat în esență că prin hotărârea nr. 4561/29.10.2008, emisă de Instituția Prefectului Județului Constanta, s-a propus acordarea compensațiilor bănești pentru bunurile certificate cu acte si abandonate statului bulgar, însă pârâta refuză validarea acestei hotărâri, deși dosarul i-a fost transmis.
În ședința publică din 19.10.2010 Curtea a invocat din oficiu excepția de necompetență materială.
Prin sentința civilă nr. 3996/19.10.2010 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal și declinată competența de soluționare a acțiunii in contencios administrativ formulată de reclamantii R. M. și B. D. P. in favoarea Tribunalului București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 480/7.02.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal a fost admisă în parte acțiunea precizată de reclamanții R. M. și BUCENICĂ D. P. și obligată pârâta la plata a 40 % din suma de 165.284,57 lei, reprezentând prima tranșă din compensațiile acordate conform Deciziei nr.966/ 05.07.2011, actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum de la 01.01.2012 la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin Decizia ANRP nr. 966/05.207.2011 s-au acordat reclamanților despăgubiri de 165.248,57 lei pentru bunurile abandonate de autorul acestora pe teritoriul statului bulgar.
Potrivit art.38 alin.5 din HG nr.753/1998, compensațiile bănești stabilite prin decizie de plată se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel: a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei; b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei; c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
Plata sumei de reprezentînd 40% din compensațiile acordate nu a fost efectuată încă, pîrîta invocînd că plata se face în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat.
Tribunalul a considerat că pîrîta nu a respectat obligația menționată mai sus de a plăti sumele cuvenite reclamantelor, nefiind dovedit faptul că în bugetul alocat în acest scop nu a existat disponibilul necesar pentru a achita suma conform dispozițiilor legale. Statul nu poate invoca propria culpă, respectiv lipsa alocării fondurilor necesare, pentru a justifica neplata unor titluri executorii.
Așadar solicitarea reclamanților este întemeiată în parte, astfel că a fost admisă în parte acțiunea, fiind întrunite condițiile art.1 din legea nr.554/2004, pîrîta fiind obligată la plata sumei reprezentând 40% din compensațiile acordate conform Deciziei nr. 966/05.207.2011, actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum de la 01.01.2012 la data plății efective.
În ceea ce privește însă plata tranșei a II-a, respectiv 60% din compensațiile acordate, tribunalul a considerat că pârâta nu a încălcat obligația de a plăti sumele cuvenite, având în vedere că plata poate fi făcută oricând pe parcursul anului 2012.
Prin încheierea din data de 18.02.2013 Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal a admis cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 480/07.02.2012, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX a – C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, formulată de petenții-reclamanți R. Maioara și Bucenică D. P., în cadrul cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții R. M. și BUCENICĂ D. P. ambii cu domiciliul ales în sector 2, București, Șoseaua. I. nr. 126, ., ., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în, București sector 1, Calea Floreasca, nr. 202, cu privire la cuantumul corect al sumei acordate reclamanților conform Deciziei nr. 966/05.07.2011 emisă de A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
A dispus îndreptarea erorilor materiale din dispozitivul Sentinței Civile nr. 480/07.02.2012, pronunțată în dosarul nr._, în sensul că în loc de „Obligă pârâta la plata a 40% din suma de 165.284,57 lei reprezentând prima tranșă din compensațiile acordate conform Deciziei nr. 966/05.07.2011, actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum de la 01.01.2012 la data plății efective” se va citi „Obligă pârâta la plata a 40% din suma de 165.248,57 lei reprezentând prima tranșă din compensațiile acordate conform Deciziei nr. 966/05.07.2011, actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum de la 01.01.2012 la data plății efective”.
Împotriva sentinței civile nr. 480/7.02.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în termen legal au formulat recurs recurenții reclamanți R. M. și B. D. P..
În motivare recurenții reclamanți arată în esență faptul că termenul legal stabilit de prevederile legislative incidente în materie s-a împlinit și în ceea ce privește plata tranșei a II-a în cuantum de 60% din compensațiile acordate.
Mai arată că, nici până în prezent intimata pârâtă nu a efectuat plata către recurenți a primei tranșe stabilite conform Deciziei nr. 966/5.07.2011 (suma de 40% din totalul compensațiilor în cuantum de 165.248,57 lei ce trebuia plătită în cursul anului 2011.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate și rejudecând să se dispună obligarea intimatei pârâte la plata a 60% din suma de 165.248,57 lei reprezentând a II-a tranșă din compensațiile acordate conform Deciziei nr. 966/5.07.2011, actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum, calculată până la data plății efective. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
În drept: art.3041 Cod procedură civilă, art. 299-308 și art. 309-312 Cod procedură civilă.
Împotriva aceleași hotărâri judecătorești a formulat recurs și recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR arătând în esență faptul că, suma acordată cu titlu de compensație urmează să fie eșalonată în conformitate cu art. 38 alin.5 lit.c din HG nr. 1277/2007. Având în vedere dispozițiile art.5 din HG nr. 286/2004 „compensațiile se achită beneficiarilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat” rezultă că plata despăgubirilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație.
Precizează că fondurile, reprezentând despăgubiri civile, alocate din bugetul de stat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt acordate în baza Legii nr. 9/1998, a legii nr. 247/2005 și Legii nr. 290/2003.
Referitor la termenul rezonabil arată că, în procedurile judiciare, instanța europeană a admis că supraîncărcarea temporară a rolului unui tribunal nu angajează responsabilitatea internațională a statelor contractante dacă acestea adoptă cu promptitudine măsurile de natură să remedieze asemenea situație.
Menționează că implementarea recomandărilor puse în vedere de către Curtea Europeană ca urmare a procedurii Hotărârii Pilot pronunțate urmează a se realiza prin noile măsuri legislative propuse, susținute de măsuri urgente privind întărirea capacității instituționale și schimbarea vizuinii de ansamblu a procedurii administrative.
Astfel, apreciază că se impune a se constata că, în absența disponibilităților bănești ale statului, raportat la dificultățile prin care trece economia țării s-ar stabili, în momentul de față, în sarcina A.N.R.P. o obligație imposibil de realizat și care este de natură să afecteze principiul egalității de tratament, recunoscut atât în pla interne cât și în plan european.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii promovate de reclamanți.
În drept: art.3041 Cod procedură civilă, Legea nr. 9/1998, HG nr. 286/2004, O.G. nr. 94/2004 și HG nr. 1277/2007.
Prin întâmpinarea la cererea de recurs a recurentei pârâte recurenții reclamanți invocă excepția inadmisibilității raportat la faptul că toate criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii și nicidecum nu vizează motive de nelegalitate care să se încadreze în motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
În subsidiar solicită respingerea recursului ca nefondat arătând în esență faptul că intimata pârâtă și-a încălcat obligația de plată a tranșei a II-a motiv pentru care solicită obligarea acesteia la plata către recurenții reclamanți a tranșei a II-a în cuantum de 60% din suma de 165.248,57 lei.
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate și dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității recursului formulat de către recurenta pârâtă ANRP, excepție invocată prin întâmpinare de către recurenții reclamanți Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, urmând să o respingă.
Astfel, se constată că în motivarea excepției inadmisibilității recursului se invocă motive de fond, fiind criticată hotărârea instanței de fond pe aspecte de netemeinicie cât și împrejurarea că și criticile invocate de către recurenta pârâtă nu se încadrează în nici una dintre dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, ceea ce nu poate conduce la concluzia că recursul formulat de către ANRP este inadmisibil.
Prin urmare, se va respinge excepția inadmisibilității recursului formulat de recurenta pârâtă ca nefondat.
Referitor la recursul formulat de către recurenta pârâtă ANRP se reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 10/2013 potrivit art.1 alin.1 din actul normativ menționat începând cu data intrării în vigoare a ordonanței plata despăgubirilor stabilită potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria semnat la C. la 7.09.1940 republ., ale Legii nr. 230/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români se face în tranșe anuale egale eșalonat pe o perioadă de 10 ani începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată. Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
În alin.2 actul normativ adoptat dispune că prevederile alin.1 se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a ordonanței iar plata tranșelor se face începând cu 1.01.2014.
Prin urmare, Curtea consideră că această procedură se va aplica total sau parțial cererilor aflate pe rolul instanțelor în funcție de stadiul în care se află derularea procedurii prev. de Legea nr. 290/2003, abrogată prin adoptarea O.U.G. nr. 10/2013.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art.1 alin.1 și 2 din O.U.G. nr. 10/2013 se va admite recursul formulat de către autoritatea pârâtă, modificându-se sentința pronunțată de instanța de fond în sensul că se va admite în parte cererea formulată, obligând autoritatea pârâtă să dispună achitarea despăgubirilor bănești conform dispozițiilor O.U.G. nr. 10/2013.
Pentru aceleași motive se va respinge recursul formulat de către recurenții reclamanți ca nefondat având în vedere adoptarea actului normativ invocat mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității recursului formulat de recurenta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Respinge recursul formulat de recurenții reclamanți R. M. și B. D. P. împotriva sentinței civile nr.480/7.02.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal, ca nefondat.
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Modifică în tot sentința civilă recurată în sensul că admite în parte cererea.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamanților compensațiile bănești în temeiul OUG nr. 10/2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
U. D. B. V. V. D.
GREFIER,
I. C. D.
Red. jud. U.D. 2 ex.
Tehnodact. I.C.D.
T.B. S9 C. – R.E. M.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... | Pretentii. Decizia nr. 75/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
