Alte cereri. Încheierea nr. 15/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 15/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 3088/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII–A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 15 octombrie 2014
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR: M. N.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul R. V., în contradictoriu cu pârâtul M. SĂNĂTĂȚII, prin reprezentant legal, având ca obiect „alte cereri”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul R. V., personal, legitimat cu CI . nr._ eliberată de SPCLEP Cluj N., la data de 5.01.2011, valabilă, lipsind pârâtul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-stadiul procesual: cauza se află la primul termen de judecată, în primă instanță;
-procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța pune în discuția reclamantului excepțiile invocat de pârât, anume: excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, excepția tardivității, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății.
Reclamantul personal având cuvântul arată că a răspuns la întâmpinarea pârâtului M. Sănătății. În ceea ce privește excepția de neîndeplinire a procedurii prealabile prevăzută de Legea contenciosului administrativ, reclamantul relatează că tragedia care o privește pe fiica acestuia a avut loc la data de 7.05.1997, iar de atunci și până în prezent s-au derulat pe rolul instanțelor din Cluj N., Suceava și București, un număr de 50 de procese penale. În aprilie 2012 a fost recurată sentința din februarie 2013, în favoarea celor vinovați, anume medicii de la INML M. Minovici din București și câțiva din IML Cluj. În toate aceste procese, reclamantul arată că a contestat cele 9 acte medico-legale, stabilite de diferite comisii. În aprilie 2013, după ce a primit ultima sentință de la Curtea de Apel Suceava, reclamantul s-a adresat forului tutelar al INML M. Minovici, respectiv Ministerului Sănătății. S-au efectuat două expertize în cauză, prima fiind încadrată în prevederile Legii nr. 446/1966, respectiv HCM nr. 1085/1966. La 21.01.2000, au intrat în vigoare noile legi care reglementează activitatea instituțiilor de medicină legală: OG nr. 1/2000 și H.G. nr. 774/2000. În baza acestor patru acte, s-au derulat toate procesele amintite, iar actele întocmite de INML și IML Cluj nu au respectat aceste prevederi legale.
Reclamantul arată că nu a avut apărător, deși a încercat odată, însă pe parcursul celor aproape 18 ani de procese, s-a descurcat în limita posibilităților sale. Apreciază acesta că a realizat procedura plângerii prealabile: prin audiențe la opt miniștrii ai sănătății în tot acest interval, audiențe dictate de Senatului României în 17.07.2013, a solicitat inclusiv o audiență la actualul ministrul al sănătății care l-a chemat să vină de la Cluj pentru ca ulterior să nu îl mai primească. În paralel cu aceste acțiuni, a depus nu mai puțin de 44 de memorii adresate INML, pe care le depune și la dosarul cauzei, arătând că nu știe cui să i se mai adreseze. Mai depune la dosarul cauzei patru acte normative și arată că s-a adresat inclusiv Curții Europene a Drepturilor Omului cu plângere, dosarul fiind în fază înaintată. Reclamantul apreciază că a lămurit excepția lipsei plângerii prealabile.
Cu privire la excepția tardivității, reclamantul reiterează că se judecă de 17 ani respectând prevederile legale care reglementează faptul că unitățile de medicină legală din România sunt subordonate atât administrativ cât și științific, Ministerului Sănătății cu concursul Ministerului Justiției. S-au făcut comisii mixte la nivelul celor două ministere și chestiunea nu a fost rezolvată.
Instanța pune în vedere reclamantului să arate dacă nu dorește asistență juridică din oficiu, acesta arătând că nu dorește un avocat din oficiu, întrucât a mai apelat la un avocat în trecut și nu a fost mulțumit de serviciile acestuia.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului din prezenta cauză, reclamantul arată că a copia O.U.G. nr. 1/2000 și toate punctele se sprijină pe ajutorul și controlul Ministerului Sănătății, față de care el ca parte și-a făcut datoria.
Instanța pune în vedere reclamantului să arate de ce s-a adresat instanței de contencios administrativ și nu a invocat nelegalitatea actelor în cadrul dosarelor penale, care era procedura de urmat și la ce anume i-ar folosi anularea acestor acte contestate ale comisiei mixte, respectiv interesul reclamantului, cât timp au fost luate în considerare deja de instanțele penale chiar dacă acum sunt contestate.
Reclamantul arată că a depus memorii, are 50 de sentințe, face mențiune despre concluziile primei expertize medico-legale efectuată conform legii vechi și dorește să se explice legalitatea celor nouă acte.
În concluzie, reclamantul arată că dorește ca instanța să oblige M. Sănătății să arate de ce nu s-au efectuat actele conform legii, acțiunea acestuia având în vedere cele nouă acte care sunt contrare legii, menționate în acțiune.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea la data de 22.10.2014.
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 22.10.2014.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2014.
Judecător | Grefier |
N. M. | B. F. E. |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII–A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 22 octombrie 2014
Curtea, în aceeași compunere, având în continuare nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea la data de 29.10.2014.
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 29.10.2014.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2014.
Judecător | Grefier |
N. M. | B. F. E. |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII–A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2885
Ședința publică din data de 29 octombrie 2014
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR: M. N.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul R. V., în contradictoriu cu pârâtul M. SĂNĂTĂȚII, prin reprezentant legal având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile și susținerile au avut loc la termenul de judecată din data de 15.10.2014, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acel termen, parte integrantă din prezenta Sentință, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 22.10.2014, respectiv 29.10.2014, când a hotărât următoarele:
CU R T E A
Prin cererea înregistrată la data de 8 mai 2014, reclamantul R. V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul M. SĂNĂTĂȚII, verificarea legalității actelor medicale emise de unitățile de medicină legală din Cluj-N. și București, emise împotriva legilor în vigoare, anularea actelor cu nr. CSA/_/_/16.11.2010 și cu nr. CSA 1583/7328/28.04.2011, emise de Comisia mixtă.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, la data de 06.05.1997, unica sa fiică Bastas R. C. G. a tratat cu șeful secției de chirurgie plastica din cadrul spitalului de recuperare din Cluj N. dr. G. A. V. să i se facă o operație de deviație de sept. A fost planificata pentru data de 07.05.1997 ora 8 - dată la care se prezintă la spital - a stat de vorba 5 minute cu dr. G. - după care a fost ținuta pe coridoarele secției - până la orele 15 - moment la care a fost invitata direct in sala de operație fără să i se fi făcut formele de internare în spital, fără să i se fi făcut pregătirea in vederea efectuării anesteziei (locale sau generale), fără să i se fi făcut formele pentru investigațiile preoperatorii, fără să i se fi făcut actul denumit — epicriza (antecedente medicale). A fost întâmpinată de doctorița anestezistă dr. F. M. O.; la orele 15,30 a venit în sala de operație dr. G. A. V. și dr. O. R. S.; operația s-a efectuat în intervalul orar 15,30-16,20 după care ambii doctori au părăsit sala de operație; în intervalul 16,20-19,30 a fost supravegheată de dr. anestezistă; în acest interval, dr. anestezistă a făcut următoarele manevre – a detubat-o de 3 ori, fără să ia măsurile de securitate normale; i-a administrat intravenos lichide /ser fiziologic, glucoză și sânge - cantitate totală 5.900 ml.
La ora 19,30 bolnava intra în ultima fază de viata - la ora 20,30 apare decesul. În următoarele 3 ore cei 3 doctori au completat formele cerute de regulamentele medicale.
A doua zi, corpul neînsufletit a fost dus la Laboratorul Exterior (Medicina Legala/actualul I.M.L. Cluj)unde doi doctori din cadrul laboratorului s-au angajat să efectueze autopsia - după care i-au prezentat situația (nereală) astfel: domnule R.- fiica dvs. era grav bolnava - daca nu murea ieri pe masa de operație - murea peste noapte la dvs. acasă. Rugându-i să îi explice, aceștia i-au spus că la deschiderea cutiei craniene s-a constatat un creier deosebit de mare - care avea greutatea intre 5,0 - 5,2 kg; in gat o malformație laringiană probabil din naștere iar in abdomen stânga sub coaste - doi ganglioni de mărimea unui ou - diagnostic stabilit de cei doi doctori - pe actele medicale făcute în fals - MENINGOENCEFALITA! În urma efectuării probelor histopatalogice - acest diagnostic a fost infirmat, cei doi s-au autoangajat să efectueze raportul de expertiza medico legala,pentru care au primit de la organul de ancheta al parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj următoarele acte:
- Actul procurorului de caz nr. 403/P/1997 din 26 iunie 1997;
- Actul procurorului de caz nr.403/P/1997 din 23 iulie 1997;
Cei 2 doctori legisti au trecut la efectuarea raportului de expertiza medico legala - pe care l-au terminat la data de 03.07.1997; raport care a primit nr. 2734/111/265 din 03.07.1997.
Raportul de expertiza medico legala nu răspunde la întrebările organului de ancheta; din lipsa de capacitate profesionala, la pagina nr. 7 a raportului capitolul concluzii punctul nr.4 prezintă: "este necesar sa se stabilească circumstanțele si condițiile instalării hipoxiei cerebrale, printr-o expertiză complexă efectuată în comisie medico legala, cu cooptarea unor medici specialiști de înalta calificare (terapie intensiva, O.R.L., cardiolog, etc.).
Desi art. 9 (a) din HCM nr. 1085/1966 a prevăzut ca actele medico legale se avizează in comisia ce avizare care funcționează în cadrul laboratorului Cluj - cei doi medici legisti au tratat cu directorul general al I.M.L. București si au trimis împotriva legislației in vigoare Ia data de 17 iulie 1997 - raportul de expertiza pentru a fi avizat (desi era neterminat) la comisia superioara de medicina legala. Cauza a fost intre timp - mutata la P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj N..
Procurorul general al acestui parchet a făcut eforturi deosebite pentru ca dosarul cuprinzând expertiza să fie restituit la comisia din Cluj N., dar cei de la IML București se încăpățânează și la data de 02.10.1997 emit AVIZUL ILEGAL al comisiei superioare sub nr. E1/_/1997 ilegal de la început până la capăt.
Investigațiile făcute de P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj N. pentru .:
- actul cu nr. 109/P/1997 din 19.08.1997;
- actul cu nr. 109/P/1997 din 22.09.1997;
Deși cererea părinților adresată Parchetului Cluj pentru a fi anchetați cei trei medici care au efectuat operația, organul de anchetă a ales numai doctorița anestezistă dr. F. M. O..
După primirea avizului comisiei superioare nr. E1/_/1997 acestea au scos de sub urmărire penala pe dr. anestezistă; au început acțiunile sale în justiție. S-a aprobat strămutarea cauzei Tribunalului Suceava, unde acțiunea a început în dosarul cu nr. 660/200 a secției penale a Tribunalului Suceava, care la data de 29.03.2005 a emis Sentința penala nr. 113/29.03.2005 prin care - desființează rezoluția parchetului Cluj de scoatere de sub urmărire penala a dr. anesteziste - si a dispus trimiterea dosarului de ancheta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj - pentru începerea urmăririi penale la adresa dr. chirurg G. A. V. care a fost pus sub urmărire penala la data de 24 aprilie 2005; în luna aprilie 2005 a început in cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosar penal cu nr. 109/P/1997, urmărirea penală împotriva doctorului G. A. V..
Procurorul de caz a emis ordonanța din 18 octombrie 2005 - prin care a dispus efectuarea celei de a doua expertize medico-legale – de altfel ceruta prin concluziile primei expertize cea cu nr.2734/111/265 din 03.07.1997. În ordonanța din 18.10.2005, procurorul de caz a stabilit o lista de 10 întrebări la care trebuie sa răspundă specialiștii. În cadrul IML Cluj s-a format o echipa de 7 cadre universitare din cadrul Institutului de Medicină și farmacie „I. Hațeganu”, specialiști de înaltă calificare. Raportul de expertiză a fost efectuat - corect - axat din punct de vedere legislativ cat si din punct de vedere medical. S-a răspuns științific la cele 10 întrebări ale procurorului, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 1/2000, art.5 (3) - funcționează comisii de avizare și control - raportul de expertiza medico legala cu nr. 173/VL/V/L din 19.12.2006 a fost depus la comisia de avizare din cadrul I.M.L. Cluj N. care a refăcut (nu din motive legale ci din cauza luptei continue între doctorii legiști) avizare pe baza art. 28 din Regulamentul de Aplicare al O.G. nr. 1/2000 care reglementează legislația din domeniul medicinii legale din România.
În această situație, procurorul de caz a trimis la București, la INML Prof. dr. M. Minovici cel de-al doilea raport de expertiză medico-legală spre avizare. Aceștia, o armată de medici legali, lipsiți de capacitate profesională, și aceștia într-un război permanent cu colegii din I.M.L. Cluj N., au aplicat greșit dar intenționat prevederile art. 28 din Regulamentul de aplicare al O.G. nr. 1/2000 bineînțeles intenționat și au declarat în cel mai murdar sens că cel de-al doilea raport de expertiză cu nr. 173/V1/C/1 din 19.12.2006 este neprocedural.
Astfel, deși a explicat, instanțele de judecată din instituțiile de magistratură din municipiul Suceava nu au vrut să analizeze legalitatea avizului cu nr. E1/_/2005 din 01.08.2007 declarat neprocedural și au emis cea de-a 16-a sentință penală, cea cu nr. 356/20.06.2012 pe baza primul aviz al Comisiei superioare de Medicină Legală emis pe baza primului raport de expertiză cel cu nr. 2734/_/03.07.1997 raport neterminat.
Nici instanța de control - a Curții de Apel Suceava – nu a vrut să stabilească ilegalitatea avizului comisiei superioare de medicina legala București - si nici nelegalitatea aplicării ca neprocedurală a celui de al doilea raport de expertiza medico legala - si a emis la fel ca Judecătoria Suceava - decizia penala nr. 337/ 09.04.2013; era simplu pentru cele două instanța sa observe - că O.G. nr. 1/2000 - valabila din anul 2000 - nu poate acționa asupra primului raport de expertiza medico legala efectuat in baza DECRETULUI nr.446/1966 si a H.C.M. nr.1085/1966 ambele acte care guvernau Ia acea data - activitatea de medicina legala din România.
În continuare, la nivelul anului 2010 s-a adresat Ministerului Sănătății si Ministerului Justiției pentru a convoca Comisia Mixtă. Astfel, urmare dispoziției comune a celor 2 ministere s-a stabilit comisia mixta pentru verificarea legalității acrelor medico legale astfel prima runda a acestei comisii mixte a avut loc la data de 07.10.2010. Dar si aceștia au pornit cu stângul, in sensul că intre membri comisiei mixte au nominalizat, cu sau fără știința pe prof.dr. V. A. - președintele colegiului medicilor din ROMÂNIA - fără ca acesta să depună o cerere de suspendare - pe motiv că ""a participat ca membru al comisei de avizare -superioare de medicină legală care era contestat de reclamant ca fiind ilegal. Oare poate fi legal un act verificat din punct de vedere legal chiar de persoana care l-a emis? Comisia Mixta a emis actul cu nr. CSA/_/_/16.11.2010 si acest act este contestat în prezenta cauză.
În continuare - Ia data de 02.02.2011 prin scrisoarea cu nr. 7328 s-a adresat din nou Comisiei Mixte, dar nu a apărut nimic nou; aceștia au făcut in continuare marea greșeala de a aplica prevederile art. 28 din Regulamentul de aplicare al Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 - astfel:
- nu vor să respecte în adevăratul sens al prevederilor acestui articol: art. 28 alin. 1 În cazul în care Comisia Superioară medico-legală a eliberat un aviz, organele judiciare nu pot solicita efectuarea altor expertize medico-legale unor unități medico-legale ierarhic subordonate acesteia, decât dacă au apărut date noi medicale sau de anchetă. În acest caz, efectuarea expertizei medico-legale este de competența Institutului de Medicină Legală Prof.dr. M. Minovici București.
Aplicarea acestui articol nu este legală, astfel:
a.) dispozițiile art.15 din Constituția României –legea dispune numai pentru viitor;
b.) art. 5 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 1/2000 Activitatea de medicină legală se realizează prin următoarele instituții sanitare cu caracter public:
- institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, unități cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății;
- În cadrul institutelor de medicină legală din centrele universitare medicale funcționează comisii de avizare și control a actelor medicale.
c.) au apărut date noi medicale: Prima expertiza a examinat numai situația dr. anesteziste, care după apariția avizului cu numărul E1/_/1997 al comisiei superioare - au scos-o pe dr. anestezista de sub urmărire penala. În baza investigațiilor făcute de mine - după 8 ani - prin sentința penală nr. 113/29.03.2005 s-a dispus punerea sub acuzație a dr. chirurg dr. G. A. V. - astfel dupa emiterea avizului ilegal al comisiei Superioare cel cu nr. E1/_/2005, doctorul G. a fost scos de sub urmărire penală.
Deci, prin prezenta cerere, reclamantul arată că contestă și valabilitatea actelor emise de Comisia Mixtă acte cu nr. CSA_/_/16.11.2010 și actul cu nr. CSA 1583/7328/28.04.2011.
În timpul desfășurării procesului în cadrul Judecătoriei Suceava, a scos în evidență greșelile precum și nevalabilitatea actelor medicale emise de organele de medicina legala. După 16 ani - nimeni nu a stabilit corect cauza decesului pe masa de operație a unicei sale fiice.
Instanța de fond a Judecătoriei Suceava (cea de-a 16 instanță ) a fost de acord cu propunerea sa să se solicite I.N.M.L.-ului Bucuresti - cea de a treia expertiza medico legala - care sa explice din punct de vedere medical -instalarea hipoxiei cerebrale severe- care a dus la decesul fiicei mele - dar așa cum a arătat mai sus – acești doctori de la I.N.M.L. București nu sunt specialiști, nu știau cum să explice fenomenul și a răspuns prin actul cu nr. E1/_/2005 din 14.05.2012, - ba mai mult au cerut pentru o minciună si c/v avizului cu suma de 650 lei.
În continuare, dosarul cu nr._ a fost analizat de instanța de control a Curtii de Apel Suceava, care de asemenea si aceasta a solicitat I.N.M.L. "Prof. dr. M. Minovici" București lămurirea cauzei decesului în sensul stabilirii cauzei care a făcut - instalarea hipoxiei cerebrale severe - care categoric a condus la decesul unicei sale fiice.
Și de data asta cei de la Medicina Legală - București au solicitat instanței Curții de Apel Suceava - un onorariu de 650 lei care a fost refuzat.
Deci organele de medicina legala din ROMÂNIA - nu au fost în stare să stabilească cauza instalării hipoxiei cerebrale severe la o pacientă de 30 de ani, complet sănătoasă.
Solicită instanței să folosească ”toate metodele prin care cei competenți să stabilească cauza decesului unicei mele fiice inginer Bastas R. C. G. pe masa de operație a spitalului de recuperare din Cluj N. - secția de chirurgie plastica si reparatorie -precum si abuzul organelor de ancheta si a organelor de medicina legala”, solicitând ca instanța:
- să apeleze la o comisie de specialiști din țară;
- să apeleze la o comisie de specialiști din Uniunea Europeană.
Reclamantul învederează instanței că, Lista actelor medico-legale emise de I.N.M.L. „Prof. dr. M. Minovici” București și I.M.L. Cluj N., în dosarul penal nr. 109/P/1997 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj N. pe care le-a contestat permanent în fața organelor de justiție ”care s-au făcut că nu înțeleg”, anume:
- Raportul de expertiză medico-legală nr. 2734/111/265/03.07.1997 contestat - întocmit în cadrul Laboratorului Exterior de Medicină Legală Cluj-N. - de medicii legisti dr. Moșoigo P. si dr. F. Ș.-contestat.
- Avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. „Prof. dr. M. Minovici” București -raport cu nr. E1/_/2.10.1997 - contestat;
- Scrisoarea olograf a directorului general al I.N.M.L. „Prof. dr. M. Minovici” București - la data de 11.03.2003 - cu referire la legalitatea actelor de la punctele A și B, și dânsul în calitate de președinte al comisiei superioare de medicină legală – contestat.
- Raportul de expertiza medico-legală - nr. 173/v1/c1 din 19.12.2006 întocmit în cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj N. - de către o echipa de 7 profesori universitari - din cadrul "Institutului de Medicină si Farmacie " I. Hațeganu" din Cluj-necontestată, în schimb declarata de către Comisia Superioara de Medicină Legala -„Prof. dr. M. Minovici” București - contrar prevederilor legale - ca neprocedurală.
- Avizul comisiei superioare de medicină legală „Prof. dr. M. Minovici” București aviz cu nr.E1/_/2005 din 01.08.2007 prin care Comisia Superioară de Medicina Legala "Prof. dr. M. Minovici" a declarat ca neprocedural - raportul de expertiza medico legala de la punctul "D" ca neprocedural - contestat;
- Actul emis de M. Sănătății cu nr. CSA/10.222/_ din 16.11.2010 urmare analizei valabilității actelor medico legale din ziua de 07.10.2010 în ședința comună a COMISIEI MIXTE - formată din cadre din M. Sănătății si Ministerului Justiției-acte medico legale - în dosarul penal de anchetă al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj N.- contestat;
La cererea sa, arată reclamantul, Comisia Mixtă a reanalizat valabilitatea actelor medico legale și a emis actul nr. CSA/1583/7328/28.04.2011 contestat.
Răspunsul Comisiei Superioare de Medicină Legală cel cu nr. E1/_/2005/14.05.2012 la cererea instanței de judecata, a Judecătoriei Suceava în dosarul de judecata cu nr._ prin care instanța de judecata a solicitat in baza Codului procedura penala întocmirea unui raport de expertiza sau a unui supliment de expertiza, care trebuia să răspundă la o întrebare, cauza instalării hipoxiei cerebrale întrebare care putea rezolva definitiv după 16 ani cauza din dosarul cu nr._ contestat.
-Idem, răspunsul Comisiei Superioare de medicină legala (refuzul) la cererea instanței de judecata a Curții de Apel Suceava nr._, care a cerut de asemenea efectuarea, unui raport de expertiza suplimentar pentru clarificarea cauzei decesului tratat în dosarul cu numărul de mai sus contestat.
Nemulțumit de valabilitatea actelor medico legale contestate s-a adresat în conformitate cu prevederile legale O.G. nr. 1/2000 Consiliului de Analiza și Evaluare a Activității de Medicina Legala la cel mai înalt nivel care au emis actul cu nr. CV/5468/27.08.2012 act semnat de ministrul sănătății dl. V. C., act fără răspuns - act fără valoare juridica, contestat.
Actul emis de M. Sănătății-Direcția Legislație si contencios nr. 14.089/18.09.2000, care precizează -"organul competent de soluționare a litigiilor intre terți si M. Sănătății este justiția - dar nu a fost așa - din cele 25 instanțe de judecată, la cererea expresă a sa nu au vrut sa soluționeze litigiul;
Articol dintr-un ziar central care prezintă parțial - caracterului fostului director general - al instituției care patronează medicina legala din România - prof. dr. B. V..
- Anexa la cererile de chemare in judecata a Ministerului Sănătății si a Ministerului Sănătății - urmare a judecării timp de 17 ani – a dosarului penal 109/P/1997 - a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj –cazul R. Bastas din Cluj N. decedata pe masa de operație - in Spitalul de Recuperare - Secția de Chirurgie plastica - Cluj N. – la 7.05.1997.
- Actul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj - nr. 403/P/1997 din 26 iunie 1997 adresata Laboratorului Exterior de Medicina Legala Cluj ;
- Raportul de expertiză medico-legală nr. 2734/111/255 din 03.07.1997 întocmit de Laboratorul de medicina legala Cluj N.;
- Avizul nr. E1/_/02.10.1997 emis de Comisia Superioara de medicina Legala din cadrul I.N.M.L. "M. Minovici „ București;
- Actul I. N.M.L. "M. Minovici" București nr. A8/_/30.12.1997;
- Scrisoarea olograf - domnului prof. dr. B. V. fost director general al I.M.L. "M. Minovici" București - fost președintele al Comisiei Superioare de medicina legala - care au emis avizul cu nr. E1/_/02.10.1997;
- Actul. I. N.M.L."M. Minovici" București nr. A8+E1/_/26.10.2005 cu referire la efectuarea celei de a doua expertize medico-legale;
- Raport de expertiza medico-legala nr.173/VI/c/1 din 19.12.200 din întocmit în cadrul I.M.L. Cluj N. - de către o comisie de 7 cadre universitare din cadrul Institutului de Medicină si Farmacie "I. Hateganu" din Cluj N. ;
- Avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala - din cadrul I.N.M.L. M. Minovici București, nr. E1/_/2005 DIN 01.08.2007.
- Adresa Consiliului Superior de Medicina legala - București -nr. C1/13.929/09.03.2010.
– Actul emis de Comisia Mixtă din cadrul Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției, act cu nr. CSA 10.222/_/16.11.2010, în ședința comună din 7.10.2010.
- Actul emis de Comisia Mixtă din cadrul Ministerului Sănătății și
Ministerului Justiției, act cu nr. CSA 1583/7328/23.o4.2011, în ședința . I. N.M..I. "M. Minovici" București - din 14 mai 2012 -cu
nr. E1/_/2005 emis la cererea Judecătoriei Suceava! in dosarul penal nr._ la care s-a răspuns – evaziv; au refuzat un răspuns științific;
- Actul emis de ministrul sănătății - urmare a memoriului meu - cu
privire la convocarea Consiliului de analiză cu privire la activitatea "Comisiei Mixte";
- Actul Ministerului Sănătății - Cabinet Secretar General - act cu nr._/8.10.2012;
- Actul emis de I. N.M.L. "M. Minovici” București –din 23.01.2013
cu nr. E1/_/2005 emis la cererea Curții de Apel Suceava", act din dosarul penal cu nr._ la care s-a răspuns evaziv-au refuzat să răspundă științific!
- Cel mai urât si murdar act (fondul) cu "specialiști numiți în comisia mixtă" comună a Ministerului Sănătății si a Ministerului Justiției - care au emis acte de la punctele nr. 10 și 11 din prezenta lista. Unul dintre ei, lacom, își verifică avizul contrasemnat de el de la poziția nr. 8.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei, pârâtul M. SĂNĂTĂȚII a invocat în principal excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ, excepția tardivității introducerii acțiunii de către reclamant, excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății, iar în subsidiar respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul a arătat că, prin acțiunea reclamantului R. V. în contradictoriu cu M. Sănătății se solicită ca instanța să apeleze la o comisie de specialiști din țară și la o comisie de specialiști din Uniunea Europeană în vederea stabilirii cauzei instalării hipoxiei cerebrale severe în cazul pacientei Bastas R. C. G., fiica reclamantului.
1. În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată și completată, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ instituie posibilitatea introducerii plângerii prealabile și pentru "persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7) ".
Or, termenul prevăzut la art.7 alin.(7) din lege este termen de prescripție:
"(7) Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție".
Având în vedere prevederile legale menționate, dar și faptul că reclamantul nu a putut face dovada încadrării în termen în ceea ce privește introducerea plângerii prealabile, solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru lipsa plângerii prealabile.
2. Excepția tardivității introducerii acțiunii de către reclamant înțelege să o invoce ca o consecință directă a faptului că reclamantul nu a depus în termen nici plângerea prealabilă.
De asemenea această excepție o invocă și având în vedere perioada scursă de la momentul producerii regretabilului deces al pacientei până la momentul introducerii acțiunii.
3. Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, republicată, prevede:
ART. 2
(1)Activitatea de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter științific organelor de urmărire penală, instanțelor judecătorești, precum și la cererea persoanelor interesate, în soluționarea cauzelor penale, civile sau de altă natură, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului.
(2)In desfășurarea activității de medicină legală, instituțiile de medicină legală colaborează cu organele de urmărire penală și cu instanțele judecătorești, în vederea stabilirii lucrărilor de pregătire și a altor măsuri necesare pentru ca expertizele, constatările sau alte lucrări medico-legale să fie efectuate în bune condiții și în mod operativ.
(3) Instituțiile de medicină legală contribuie la realizarea cercetării științifice în domeniul medicinei legale și la îmbunătățirea asistenței medicale, prin elaborarea de opinii științifice medico-legale în cazurile solicitate de organele sanitare.
ART. 3
(1)Orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă.
(2)încălcarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea administrativă, civilă
sau penală, după caz.
ART.4 Instituțiile de medicină legală sunt singurele unități sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale."
HG nr. 144/2010 cu modificările și completările ulterioare prevede: " ART. 1
M. Sănătății este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București, .. 1-3, sectorul 1, și reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică.
ART. 2
M. Sănătății îndeplinește următoarele atribuții principale:
a)elaborează politici, strategii și programe de acțiune în domeniul sănătății populației, în acord cu Programul de guvernare, coordonează și controlează implementarea politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel național, regional și local;
b)evaluează și monitorizează starea de sănătate a populației, ia măsuri pentru îmbunătățirea acesteia și informează Guvernul referitor la indicatorii de sănătate, tendințele de evoluție și despre măsurile necesare pentru îmbunătățirea acestora;
c)reglementează modul de organizare și funcționare a sistemului de sănătate;
d)monitorizează, controlează și evaluează activitatea instituțiilor sanitare și ia măsuri pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale acordate populației;
e)asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul public de sănătate;
f)colaborează cu reprezentanții autorităților administrației publice centrale și locale, cu cei ai societății civile și cu mass-media în scopul educației pentru sănătate a populației șl adoptării unui stil de viață sănătos;
g)participă la limitarea efectelor apărute în urma dezastrelor, calamităților și epidemiilor în domeniul său de competență;
h)reprezintă Guvernul României în relațiile cu Organizația Mondială a
Sănătății și cu alte organisme internaționale, în domenii de interes;
i)elaborează, implementează și coordonează programe naționale de
sănătate, în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică;
j) gestionează, prin structuri specializate, programele internaționale de asistență financiară pentru susținerea reformei în sănătate și pentru creșterea calității asistenței medicale acordate populației;
k) colaborează cu M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și implementează proiecte și programe".
In considerarea tuturor acestor prevederi rezultă fără echivoc faptul că ambele unități au personalitate juridică, deci stau singure în justiție, M. Sănătății neputând fi tras la răspundere pentru o eventuală eroare medicală a vreunei din aceste unități aflate în subordinea instituției.
Calitatea procesuală pasivă într-un proces presupune existența unei identități între persoana pârâtului chemat în judecată și cel care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
4. Acțiunea reclamantului nu este motivată nici în fapt, nici în drept în raport de pârâtul M. Sănătății, acesta neindicând actul juridic administrativ sau refuzul pârâtului prin care reclamantul să fi fost vătămat în vreun drept al său.
Analizând cu precădere excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, curtea o apreciază ca întemeiată, pentru următoarele considerente:
Inadmisibilitatea prezentei cauze va fi analizată atât din inexistenței/tardivității plângerii prealabile, cât și din perspectiva sferei jurisdicției administrative.
1. Pentru a analiza incidența sau nu a Legii nr. 554/2004, inclusiv din perspectiva art. 7 privind obligativitatea plângerii prealabile, se impune mai întâi abordarea admisibilitatea din perspectiva art. 5 din lege.
Potrivit disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ”(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară”.
Or, toate actele care țin de întocmirea, avizarea, legalitatea rapoartelor de expertiză medico-legală dispuse de organelor de cercetare penală sau de instanța penală, cum este cazul în prezenta cauză, sunt supuse validării de către organul judiciar care le-a dispus, cu eventuale dispoziții privind refacerea acestora în acord cu legea, atunci când se reține că aceasta din urmă a fost încălcată.
Toate aceste cenzurări sunt apanajul organelor judiciare care le-au dispus și țin de legalitatea probelor administrate, cu privire la care organele judiciare s-au și pronunțat, la solicitarea reclamantului, astfel că această procedură specială de contestare nu poate fi eludată prin sesizarea jurisdicției administrative.
Atribuția Comisiei mixte se regăsește potrivit art. 28 alin. 1 din OG nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, astfel ”(1) Comisiile mixte verifică dacă lucrările medico-legale au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor legale”.
Or, contestând concluziile în acest sens ale comisie mixte, reclamantul contestă finalmente tocmai lucrările medico-legale dispuse, încuviințare și validate în cele din urmă de instanța penală, astfel că instanța apreciază că în această materie, a expertizelor medico-legale, singurele îndreptățite să se pronunțe asupra concluziilor asupra acestor lucrări sunt organele judiciare care le-au dispus, astfel că, fiind incident finele de neprimire cuprins în art. 5 alin. 2 din legea nr. 554/2004, prezenta acțiune este inadmisibilă.
2. Chiar dacă s-ar admite că aceste acte ar fi supuse cenzurii instanței de contencios administrativ, soluția inadmisibilității ar fi aceeași.
Astfel, cu toate că, pe alocuri, reclamantul precizează în cuprinsul acțiunii sale, contestarea expressis verbis a actelor nr. CSA/_/_/16.11.2010 și nr. CSA 1583/7328/28.04.2011, emise de Comisia mixtă, a anexat acțiunii un opis al actelor medico legale contestate, emise de diferite instituții, ca Laboratorul Exterior de Medicină Legală Cluj N., Comisia superioară de Medicină Legală din cadrul INML Prof. Dr. M. Minovici, Comisia Mixtă, Consiliul de analiză și evaluare a activității de medicină legală, pe care le-a supus, de asemenea, cenzurii instanței.
Cu privire la această excepție, reclamantul invocă, de-a valma, toate demersurile efectuate pe parcursul celor 18 ani de anchetă, penale, administrative, la diferite instituții ale statului, fără a fi în măsură a proba formularea în termen de 30 de zile a plângerii prealabile impusă de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Reclamantul susține astfel că ”procedura prealabilă în cazul de față îl prezint dvs. în cele 48 de memorii și adrese către ministerul sănătății”.
Memoriile și adresele către minister cuprind, de asemenea, critici cu privire la toate actele medico-legale efectuate în cauza penală, fiind făcute la intervale mari de timp și cu nesocotirea competenței instanței penale.
Prin urmare, curtea apreciază că și din această perspectivă a inadmisibilității, prezenta acțiunea este inadmisibilă.
Față de considerentele de fapt și de drept care preced, curtea urmează a respinge prezenta acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul R. V., cu domiciliul în Cluj N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. SĂNĂTĂȚII, cu sediul în București, .. 1-3, sector 1, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 octombrie 2014.
JUDECĂTOR | GREFIER |
N. M. | B. F. E. |
Red./Dact. M.N./M.N./4 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3299/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 1799/2014.... → |
|---|
