Alte cereri. Sentința nr. 2486/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2486/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 89/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2486
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.09.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Ț. C. A., în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. Justiției, G. R. prin Președintele Senatului, P. de pe lângă Î. C. de Casație și Justiție, P. de pe lângă Curtea de Apel București, B. București, Î. C. de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, M. D. Regionale și Administrației Publice.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul Ț. C. A. personal și pârâtul B. București prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 112 dosar, lipsind pârâții S. R. prin M. Justiției, G. R. prin Președintele Senatului, P. de pe lângă Î. C. de Casație și Justiție, P. de pe lângă Curtea de Apel București, Î. C. de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, M. D. Regionale și Administrației Publice.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că reclamantul a depus prin serviciul registratură note de ședință și înscrisuri.
Pârâtul B. București prin apărător invocă excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepție invocată și prin întâmpinare, față de împrejurarea că nu știe care sunt pretențiile reclamantului. B. București a primit doar un set de înscrisuri fără să-i fie comunicată cererea de chemare în judecată.
Reclamantul învederează instanței că a predat personal cererea de chemare în judecată la B. București.
La solicitarea Curții dacă poate prezenta dovada comunicării, reclamantul arată că are dovada dar nu o are astăzi asupra sa. Învederează de asemenea că la dosar se află dovada primirii cu viza Baroului București.
Curtea pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinarea depusă de M. Justiției.
Reclamantul solicită respingerea excepției.
Curtea acordă cuvântul pe excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul M. D. Regionale și Administrației Public prin întâmpinare.
Reclamantul solicită respingerea celor trei excepții.
Curtea acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâta Î. C. de Casație și Justiție.
Reclamantul solicită respingerea excepției deoarece are mai multe procese pe rol împotriva Î.C.C.J.
Curtea acordă cuvântul pe lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul G. R. prin întâmpinare.
Reclamantul solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii față de G. R..
Pârâtul B. București prin apărător arată că lasă la aprecierea instanței excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepțiile invocate de pârâți.
CURTEA
Prin cererea inregistrata la 8.01.2014, reclamantul Tuculescu C. A. a chemat in judecata pe paratii S. R. prin M. Justiției, G. R. prin Președintele Senatului, P. de pe langa Inalta C. de Casație si Justiție, P. de pe langa Curtea de Appel București, B. București, Inalta C. de Casație si Justiție, D.N.A., M. D. Regionale si Administrării Publice, solicitand:
-oprirea lanțului de judecători criminali
-oprirea obstrucției judecații
-oprirea traficului de influenta
-oprirea anularii deciziilor penale care dovedesc fraudele
-oprirea deciziilor corecte
-oprirea fraudelor
-oprirea falsului intelectual
-oprirea eludării legilor juridice
-oprirea introducerii in instanțe de judecători corupți
-oprirea judecării recursurilor prin articole de cod de procedural civila
-oprirea anularii codului de procedura civila si inlocuirea acestora cu legile juridice ca Legea 219/2005 si legile Statului R.
-oprirea judecătorilor de a vedeni avocați prin cod de procedura civila
-oprirea excepțiilor care sunt anticonstituționale, oprește ilegal judecătorii, se impune schimbarea sistemului juridic actual, care da posibilitatea de formare de lant criminal cu tentativa de omucidere.
- Remanierea instituțiilor ca parchete, D.N.A., Consiliul Superior ai Magistraturii care sunt ineficiente si antrenează la corupție judecătorii.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca de 17 ani de cand este in proces pentru revendicarea apartamentului 7 din ., . București a văzut decedati in tribunale si la Curtea de Apel.
In ziua de 30 octombrie la Inalta C. de Casație si Justiție, unde se judeca dosarul sau_ având rândul 17, persoana care avea rândul 18 a cerut instanței sa fie chemata inaintea sa si a cerut permisiunea de a renunța la Contestație in anulare pe motivul ca in timpul proceselor a suferit numeroase șocuri, s-a îmbolnăvit si crede ca i-ar fi fatal un răspuns care va fi primit dupa judecare.
Acest proces il face in interes public si național obligat de profesiunea sa de medic cu titlul de profesor doctor de renume international de represiunile acestor judecători, care devin din ce in ce mai perfizi, mai fraudulosi, care produc un genocid tacit, prin schingiuiri psihice, îmbolnăviri pierderi materiale, trafic de influenta, prelungiri de zeci de ani pentru a judeca o cauza, sustinuti de organele statului.
Noul cod de procedura le da posibilitatea acestor judecători sa accentueze erorile, schingiuirile psihice, necunoscand nici un fel de limita in hotărârile frauduloase pe care le practica.
Legea pentru ei nu exista. Acești judecători sunt mai presus de lege.
Petentii care isi cer drepturile, nu isi pot da seama la ce schingiuiri psihice, fraude, înșelătorie, etc. sunt supuși.
In ziua de 06.11.2013 s-a prezentat la Tribunalul București si a depus o plângere împotriva Ministerului de Justiție pentru a se întrerupe lanțul de judecători criminali.
In fata tribunalului manifesta asociația victimelor justiției cu lozinci care arătau eludarea legilor Statului R. de acești judecători, legi merveioase. Pentru a motiva aceste cerințe va da un simplu exemplu si pentru a fi primita cererea va cere anularea incheierii.
Ceea ce a afirmat este bine ilustrat in ședința din 05.11.2013 la Inalta C. de Casație si Justiție unde a avut loc recursul la primul capăt de al Deciziei 347A a Curții de Appel București Secția III Civila.
Recursul se face pentru a se reveni la Decizia 1962 a T.B. Secția V Civila.
Instanța este formata din judecători care sunt cercetați penal si de anulare de decizii date prin frauda si fals intelectual. S-a cerut obținere instanței si ulterior de doua ori recuzarea, fara rezultat.
La aceasta ședința d-na președinta P. P. ridica problema recursului, daca a fost motivat in termen.
Etonat de aceasta întrebare ii comunica ca nu are dreptul de a ridica vreo întrebare înainte de a fi întrebat, daca are întrebări si in plus este oprita prin Legea 219/2005, judecătorii fiind doar orbiți. Arata ca cerr autoritatea de lucru judecat si prin art. 166 C.Pr.C. recursul este eliminat.
A depus la registratura o cerere in care arata ca recursul depus de T. V. si T. loan este inadmisibil, recurs depus pe capul doi de cerere in care arata ca nu exista dreptul la a se judeca revendicarea apartamentului 7 din ., ., București.
Singura posibilitate de a se refuza recursul este numai prin fals intelectual, înșelătorie, frauda ca recursul nu este bine făcut.. Aceasta arata ca traficul de influenta a existat.
Într-o decizie interioara aceeași instanța respinge recursul prin fals intelectual arătând ca recursul a fost prea amplu dezvoltat, iar in alta decizie ca recursul a fost prea sumar făcut, decizii date si de dl. judecător C. D., care se muta de la o instanța la alta, pentru a refuza recursul. Dupa ce instanța a stabilit ca recursul a fost motivat in termen Tuculescu C. A., Tuculescu A. Rachez, Tucufescu C., i se da cuvântul pentru a susține autoritatea de lucru judecat.
Susținerea sa a fost făcuta de aproximativ 15 minute, cu arătarea deciziilor care susțin autoritatea de lucru judecat si cu fraudele si falsurile avocatului M. C. S. care au dus la faptul ca anularea contractului 1241/05.11.1996 este prescrisa prin Legea 10/2001 art. 45.5 care nu este aplicabil, eludând art. 50 (1)2 din Legea 10/2001 ediție 27 iulie 2005.
In afara de faptul ca parații nu au comentat si nu s-au opus precizărilor de autoritate de lucru judecat s-a arătat fara sa fie întrebat avocatul Mandroc C. si susținut de avocatul M. C. S. ca a făcut un foarte prost recurs, singurul fapt de a putea instanța sa refuze recursul.
Veti constata ca recursul a fost bine făcut, documentat juridic iar recursul dl. av. Mandroc C. si M. C. s-a bazat pe frauda, deoarece nu avea nici un drept la recurs, decizia fiind irevocabila de a se judeca revendicarea. A depus dupa expunere documentele care arătau autoritatea de lucru judecat si cererile lui Tuculescu C. si Tuculescu A. Rachez in care se cerea autoritatea de lucru judecat.
Instanța arata ca se va amâna pronunțarea pentru verificarea celor expuse. Nu mai era cazul deoarece a depus documentele doveditoare.
Rezultatul a fost ca nu s-a dat un răspuns la singurul lucru judecat- autoritatea de lucru judecat. In schimb instanța respinge recursul tui Tuculescu A. Raxhez si Tuculescu C..
Admite recursul lui T. V. si T. I. recurs care nu a fost cerut si nejudecat anulând decizia irevocabila 1982/09.11.2011 a T.B. Secția V Civila, aceasta pentru faptul ca nu mai putea susține hotărârea 347A/09.10.2012 a Curții de Appel București Secția Ill Civila care arata ca exista prescripție pentru anularea contractului 1241/05.11.1996.
Doamna președinte in timpul ședinței arata ca are dreptul de a ridica excepție fiind de interes public. Interesul public era in favoarea sa deoarece era normal sa se restituie apartamentul mai sus menționat pentru ca acesta sa nu fie plătit de poporul roman.
Interesul public al d-nei judecător P. P. a fost ca apartamentul sa ramana in posesia lui T. V. si sa fie plătit de poporul roman.
Aceasta este calitatea judecătorilor de la Î. C. de Casație si Justiție specializați in fraude, falsuri intelectuale, refuzuri de recursuri la cererea paraților si chiar in proprie inițiativa ca in anularea deciziei 1962/09.11.2011, care in același timp anulează si decizia penala 1884 si 1793 a Judecătoriei Sectorului 1 București irevocabila, care arata ca apartamentul mai sus menționat a fost luat prin frauda si pentru o cauza ilicita si recomanda sa se adreseze pe cale civila pentru anularea contractului de vânzare cumpărare 1241/05.11.1996.
Decizia 1962 a fost obținută si prin aceste decizii penale, pe care d-na judecător o anulează pentru ca parații sa păstreze acest apartament si in același timp se oprește judecarea revendicării si prin discriminare si împotriva art. 21 al constituției R., art.7 al Drepturilor Omului, precum si nedarea unui răspuns la o cauza judecata eludând art. 166 C.Pr.C. Se eludează si art.21 C.P.C. se lasa aceeași instanța sa judece desi este cercetata penal si ist continua falsurile.
Se eludează art. 124.4 C.P.C. nu pune in discuție recursul lui T. V. si T. loan deoarece înainte a fost admisa inadmisibilitatea acestui recurs si pentru a nu apare in proces o combatere distrugătoare de acest recurs, de o persoana fara studii juridice- fals intelectual, eludarea art. 129.4 C.P.C.
Este bine reprezentata oprirea judecații eludând art.21 al Constituției R. de-a lungul celor 16 ani de proces se poate constata aplicarea Codului de Procedura Civila numai in momentul cand ii folosește judecătorul in favoarea sa se respinge si neaplicat daca ii favorizează pe petent.
Se poate lesne constata frauda, falsul, schingiuirea psihica care in acest răspuns de proces readuce cauza la poziția inițiala de a anula C.V.C.1241/05.11.1996 si lupta pentru judecarea revendicării cu toate consecințele de hărțuire civica si psihica, precum si falsuri, agresiuni,tentative de omucidere prin decizii contradictorii si obstrucție la judecata finala ca in prezent.
Eliminarea din sistemul judiciar al Codului de Procedura Civila este singura metoda de inlaturare a coruptei din justiție in materie civila, fiind si anticonstituțional acest Cod de Procedura Civila, chiar daca nu elimina in totalitate corupția judecătorilor.
Acesta duce la înlăturarea lanțurilor de criminali de judecători la:
-oprirea traficului de influenta
-oprirea schingiuirilor psihice
-oprirea tentativei de omucidere
-oprirea accesului la judecata
-oprirea fraudelor judecătorilor
-oprirea falsului intelectual al judecătorilor
-oprirea eludării legilor juridice si articolelor Constituției R.
-oprirea judecătorilor de a devenii avocații paraților
-oprirea dictărilor de decizii
-oprirea excepțiilor ce sunt anticoruptionale, eliminând dreptul la judecata
-oprirea lungirii termenului de judecata din zeci de ani in luni
-oprirea numărului de procese zilnice prin finisarea proceselor anterioare
-oprirea înlocuirii paraților cu judecătorii instanțelor si judecata se face nu cu parații ci cu judecători deveniți parați; dispare din proces paratul
-oprirea judecătorilor de a cere petentilor documente in favoarea lor numai la simpla comanda a paraților, desi aceștia trebuie sa le producă si chiar le dețin
-oprirea îmbolnăvirilor petentilor
-oprirea pierderilor materiale
- oprirea distantei intre judecător si reclamant prin folosirea numărului de Cod de Procedura Civila care ii este străina reclamantului, fiind anticoruptional oprirea judecații prin necunoașterea numărului de articol de Cod de Procedura Civila de către reclamant
Noul Cod de Procedura Civila le da posibilitatea judecătorilor de a deveni mai agresivi, sa mărească si sa accentueze schingiuirile psihice, traficul de influenta, eludarea legilor, oprirea judecații prin împiedicarea cererii de dare in judecata, cerând art. Codului de Procedura civila fara de care nu se primește cererea. In dosarul_ camera de consiliu ii respinge cererea de dare in judecata pe motivul ca nu a indicat la cererea instanței CNP/CUl/C. nou numărul de înmatriculare in registrul persoanelor juridice si contul bancar al reclamantilor(ne realizabil) sa se arate motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază cererea. Petentul trebuie sa fie cel puțin avocat.
Instanta eludează art. 21 al Constituției R. si art.6 al Drepturilor Omului. Petentul trebuie sa fie cel puțin avocat, eludând art.21 al Constituției R. si art.6 al Drepturilor Omului.
Mărește taxa de recuzare a judecătorului de la 5 lei la 1000 lei, lasand judecătorul sa-si continue falsul intelectual si frauda de a aplica C.P.C. numai in favoarea acestuia si cu aplicarea in favoarea reclamantului.
Tot ce afirm se găsește in înscrisurile din timpul proceselor si se poate lesne constata. Cere eliminarea Codului de Procedura Civila din sistemul judiciar si aducerea acestuia la nivelul cunoscut, bazat pe legile Statului R. si comunicării petentutui ora cand are loc procesul pentru a nu mai fi chemat la ora 9 si judecata are loc la orele 16. Cere revizuirea instituțiilor Statului R. care nu isi fac datoria si prin răspunsuri anticonstituționale măresc si întăresc corupția judecatorilor ca D.N.A., P. de pe langa Inalta C. de Casație si Justiție, P. de pe langa tribunal, judecătorii, si a Curții de Apel, Consiliul Superior al Magistraturii.
Cere răspuns la cererea de autoritate de lucru judecat ceruta la 12.11.2013 la Inalta C. de Casație si justiție in dosarul_ conform art.166 C.P.C, respingere a recursurilor a lui Tuculescu A. Rachez, Tuculescu C., date prin eludarea art166C.P.C.
Isi intemeiaza cererea pe art. 175 C.P.C., 308 C.P.C.
Cere aducerea dosarului al Domnului Președinte al Inaltei Curți de Casație si Justiție in totalitate.
La 20.03.2014, paratul M. Justiției a depus intampinare, invocand excepția lipsei calității procesuale pasive.
In motivare, paratul a aratat ca pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Potrivit dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Constituția R. și art. 2 alin. 3 din Legea 303/2004, republicată, în activitatea de judecată, judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.
Totodată, conform prevederilor art. 2 din Legea 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți și se realizează prin instanțele judecătorești.
Pe de altă parte, conform H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, în art. 2 dispune: „M. contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești".
In vederea realizării și exercitării obiectivelor și funcțiilor din domeniul său de activitate, M. Justiției îndeplinește anumite atribuții specifice, strict determinate de lege, iar în calitatea sa de autoritate de stat, asigură controlul asupra aplicării unitare și respectării reglementărilor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor și unităților. care își desfășoară activitatea sub autoritatea sau în subordinea sa.
De asemenea, conform art. 5 din Legea 304/2004, „ M. Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public".
Pe cale de consecința, ținând cont de dispozițiile textelor de lege invocate mai sus din care rezultă independența și delimitarea atribuțiilor judecătorilor, respectiv ale instanțelor judecătorești de cele ale Ministerului Justiției, vă rugăm să observați că M. Justiției nu poate avea obligații în ceea ce privește solicitările reclamantului, astfel că nu poate fi angajată răspunderea acestei instituții față de nemulțumirea acestuia.
La 21.03.2014, paratul M. D. REGIONALE Șl ADMINISTRAȚIEI PUBLICE a depus intampinare, invocand:
1.Nulitatea cererii de chemare în judecată;
2.Inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată;
3.Excepția lipsei calității procesuale a MDRAP.
In motivare, paratul a aratat ca reclamantul nu prezintă motivele de fapt pe care se întemeiază solicitările sale, iar cele expuse de acesta sunt străine de obiectul cererii, motiv pentru care apreciaza că se impune anularea cererii de chemare în iudecată.
2. Excepția inadmisibilității acțiunii.
Potrivit prevederilor art. art. 1 din Legea nr. 554/2004 se arată că „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal / a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public/"
De asemenea, art. 7 alin. 1 din același act normativ stabilește procedura prealabilă aplicabilă acestor situații, respectiv „Inainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
Mai mult, obiectul acțiunii judiciare este statuat prin art. 8, potrivit căruia „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".
Reclamantul nu solicită anularea vreunui act administrativ și nici nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de textul de lege mai sus menționat, astfel încât solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă.
3. Excepția lipsei calității procesuale pasive
Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil, precum și existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă). Atât calitatea procesuală activă, cât și cea pasivă trebuiesc justificate de către reclamant prin indicarea motivelor de fapt și de drept și a obiectului pretenției sale, iar instanța este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil (de regulă în cazul cererilor reale numai dacă se invocă lipsa calității procesuale pasive), fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului (de exemplu, dacă se invocă excepția lipsei calității procesuale active în cazul cererilor reale).
În conformitate cu prevederile art. 2 din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale si pentru modificarea unor acte normative, "Se înființează M. D. Regionale și Administrației Publice, prin reorganizarea Ministerului D. Regionale și Turismului și prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu de la M. Administrației și Internelor."
De asemenea, potrivit art. 1, alin. 1 și 2 din HG nr. 1/2013 privind organizarea si funcționarea Ministerului D. Regionale si Administrației Publice "M. D. Regionale și Administrației Publice este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează și funcționează în subordinea Guvernului, înființat prin reorganizarea Ministerului D. Regionale și Turismului și prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu de la M. Administrației și Internelor.
(2) M. D. Regionale și Administrației Publice realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuire, locuințe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, administrație publică centrală și locală, descentralizare, reformă și reorganizare administrativ-teritoriala, fiscalitate și finanțe publice regionale și locale, dialogul cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, dezvoltarea serviciilor publice comunitare, ajutor de stat acordat de autoritățile administrației publice locale, parcuri industriale, gestiunea funcției publice, programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate R. de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate."
Astfel, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și având în vedere domeniile de activitate ale paratului, solicită să constate și să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului D. Regionale și Administrației Publice.
În drept: art. 205 Cod procedură civilă.
La 24.03.2014, parata Î. C. de Casație și Justiție a depus intampinare, solicitand respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă, pentru următoarele motive:
Prin cererea ce formează obiectul cauzei de fată, reclamantul Ț. C. A. invocă, în raport cu instanța supremă, nemulțumiri cu privire la modul de instrumentare a unor cauze care s-au aflat pe rolul acesteia.
Or, modalitatea de instrumentare a cauzelor de către instanțele de judecată este supusă condițiilor stabilite de codurile de procedură civilă și penală, eventualele nemulțumiri ale părților putând fi invocate de acestea numai în interiorul cadrului procesual prevăzut de reglementările legale în vigoare.
Totodată, hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe reprezintă actul final al judecății care, potrivit prevederilor art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale", respectiv în condițiile stabilite de normele procedurale în vigoare.
Hotărârile judecătorești fiind supuse în privința condițiilor de legalitate, în mod exclusiv, dispozițiilor procedurale, eventualele nemulțumiri ale părților privind soluțiile instanțelor judecătorești pot fi luate în considerare numai prin intermediul căilor de atac stabilite de lege, fiind evidentă imposibilitatea atacării hotărârilor judecătorești prin alte mijloace decât cele instituite în mod legal.
Față de aceste considerente, solicită respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
In drept: art. 205 și urm. din Codul de procedură civilă.
In temeiul art. 248 C. proc. civ., Curtea va solutiona mai intai exceptiile procesuale care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe sau cercetarea in fond a cauzei.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii, Curtea observa ca reclamantul invocă nemulțumiri cu privire la modul de instrumentare a unor cauze care s-au aflat pe rolul acesteia.
Modalitatea de judecare a cauzelor de către instanțele de judecată este supusă condițiilor stabilite de codurile de procedură civilă și penală, nemulțumirile părților putând fi invocate de acestea numai în interiorul cadrului procesual prevăzut de reglementările legale în vigoare.
Totodată, hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe reprezintă actul final al judecății care, potrivit prevederilor art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale", respectiv în condițiile stabilite de normele procedurale în vigoare.
Este inadmisibila atacarea hotărârilor judecătorești prin alte mijloace decât cele instituite în mod legal.
Pe de alta parte, daca o parte sesizeaza abateri disciplinare ale judecatorilor sau procurorilor are dreptul de a sesiza Inspectia Judiciara, iar daca sesizeaza fapte care constituie infractiuni, are dreptul de a formula plangere la organele de cercetare penala.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004, „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".
Din acest motive, in baza art. 8 si 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite excepția inadmisibilității si va respinge cererea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge cererea formulată de reclamantul Ț. C. A., domiciliat în București, ..109, ., ., sector 2, în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. Justiției, cu sediul în București, ., sector 5, G. R. prin Președintele Senatului, cu sediul în București, Piața Victoriei nr.1, sector 1, P. de pe lângă Î. C. de Casație și Justiție, cu sediul în București, .-14, sector 5, P. de pe lângă Curtea de Apel București, cu sediul în București, .-3, sector 3, B. București, cu sediul în București, ..3, sector 5, Î. C. de Casație și Justiție, cu sediul în București, ., sector 2, Direcția Națională Anticorupție, cu sediul în București, ..79-81, sector 1, M. D. Regionale și Administrației Publice, cu sediul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
B. V. C. D.
Red./tehn. jud. V.B./11 ex./8.10.2014
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 309/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5550/2014.... → |
|---|
