Pretentii. Decizia nr. 2208/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2208/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 1921/116/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI F.
DECIZIA CIVILĂ NR. 2208
Ședința Publică din data de 21.03.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, REPREZENTATĂ DE DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI împotriva sentinței civile nr.1518/24.10.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. C. și cu intimații pârâți S. F. MUNICIPAL OLTENIȚA și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 28.02.2014 intimatul reclamant a depus la dosar cerere de judecare a cauzei în lipsă, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și în temeiul art. 394 Cod procedură civilă republ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 1518 din 24 octombrie 2013, pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul D. C. în contradictoriu cu pârâtele Administrația F. pentru Mediu și S. F. Municipal Oltenița (fostă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Oltenița).
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 2688 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată începând cu data achitării sumei și până la data restituirii efective.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 268 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: reclamantul a achiziționat la data de 3.10.2012 un autovehicul sencond-hand, marca Opel, iar în România a plătit o taxă specială pentru prima înmatriculare a acestui autoturism în cuantum de 2688 lei, achitată la data de 22.11.2012.
Reclamantul consideră că această taxă este discriminatorie în raport cu jurisprudența Curții Europene și încalcă prevederile art. 110 al.1 ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, precum și prevederile Constituției României, care instituie supremația dreptului comunitar în raport de dreptul intern.
Reclamantul a solicitat pârâtei restituirea sumei de 2688 lei, însă pârâta a refuzat acest lucru.
Tribunalul a reținut că taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă în reglementarea internă prin Legea nr. 343/2000 și art. 214 indice 2 – 214 indice 3 Codul fiscal, care stabileau obligația de achitare a acestei taxe, modul de calcul și scutirile de la plata acesteia.
Ulterior dispozițiile Codului fiscal mai sus arătate aui fost abrogate prin OUG nr. 50/21.04.2008 care a instituit cadrul legal pentru plata taxei de poluare pentru autovehicule și care se constituie ca venit la bugetul fondului pentru mediu.
Prin dispozițiile art. 4 din OUG nr. 50/2008 s-a prevăzut că obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul, după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele reglementate de art. 3 și 9 din ordonanță.
Prin urmare, taxa de poluare se datorează atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de l iulie 2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Potrivit art.110 paragraf 1 din Tratatul privind Funcționarea U.E. nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare.
Aceste dispoziții consacră principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare potrivit căruia state membre comunitare trebuie să se abțină a institui și sunt obligate să înlăture orice măsură administrativă, fiscală sau vamală care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Prin dispozițiile interne ale OUG nr. 50/2008, taxa de poluare este instituită atât pentru înmatricularea autoturismelor noi, indiferent de proveniența geografică sau națională cât și pentru autovehiculele second-hand provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau din alte state nefiind însă obligatorie pentru autovehiculele deja înmatriculate.
Potrivit art. 148 al.2 și 4 din Constituția României, urmare aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale uniunii, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
De asemenea, prin art.11 al.1 și 2 din Constituție, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin tratatele la care este parte și care fac parte din dreptul intern.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, arătând în esență următoarele:
În fapt, prin sentința recurata instanța de judecata a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul D. C. cu domiciliul in localitatea Oltenița, județul Călărași, a dispus obligarea pârâtelor S.F.M. Oltenița si A.F.M. București la restituirea taxei de poluare in suma de 2.688 lei, la plata dobânzilor legale de la data achitării si pana la data restituirii efective a sumei, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
Întrucât reclamantul a achitat în mod voluntar aceasta taxa de poluare supunându-se astfel normei interne aplicate de organul fiscal competent cu emiterea deciziei de calcul a taxei de poluare, numai in faza de soluționare a contestației împotriva acestui titlu de creanța fiscala si in faza controlului judecătoresc ulterior, se poate pune in discuție modalitatea factuală si legala de stabilire a taxei pe poluare, precum si compatibilitatea dreptului intern cu norma comunitara pertinenta, prin urmare s-a considerat ca instanța in mod nejustificat a respins excepția inadmisibilității invocata.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat ca un stat membru nu își încalcă obligațiile ce îi revin in temeiul art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, daca aplica autovehiculelor de ocazie importate din alte state membre un sistem de impozitare in care deprecierea reala a autovehiculelor este definita . si abstract pe baza unor criterii determinate in dreptul național, in măsura in care pe de o parte, sunt aduse la cunoștința publicului criteriile pe care se întemeiază modul de calcul al deprecierii vehiculului, iar pe de alta parte proprietarul unui vehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru are posibilitatea de a contesta aplicarea unui astfel de mod de calcul, cu scopul de a demonstra ca aceasta are ca rezultat o impozitare superioara valorii taxei reziduale incorporata in valoarea celor similare, deja înmatriculate pe teritoriul național, încălcarea art. 90 nu poate fi reținuta de plano, ci trebuie verificata, in fiecare caz in parte, pentru a se stabili concret măsura in care valoarea taxei aplicate autovehiculului second-hand achiziționat depășește valoarea reziduala a autovehiculului nou, prin urmare refuzul instituției de a restitui suma achitata ca taxa de poluare nu poate fi considerat unul nejustificat.
Admiterea capătului de cerere referitor la plata dobânzii legale contravine dispozițiilor art. 124 (1) din O.G. 92/2003 republicata privind Codul de procedura fiscala cu modificările si completările ulterioare, „Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art 117 alin. (2) și (2 indice 1) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor."
In drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin.8 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si prevederile Legii nr. 9/2012.
Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare la dosar.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în conformitate cu prevederile art. 488 Cod pr.civ., Curtea a reținut următoarele:
Curtea reține că intimatul reclamant a achiziționat la data de 3.10.2012 un autovehicul sencond-hand, marca Opel, iar în România a plătit o taxă specială pentru prima înmatriculare a acestui autoturism în cuantum de 2688 lei, achitată la data de 22.11.2012.
Potrivit art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedura fiscala, se restituie, la cerere, debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Acest text de lege permite, așadar, restituirea directa a sumelor platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale, in baza unei cereri de restituire, fara a conditiona restituirea de anularea actului in baza caruia sa facut incasarea sumei.
Prin notiunea de prevederi legale trebuie intelese atat prevederile interne, cat si cele care izvorasc din tratatele ratificate de Romania, care prin ratificare sunt incorporate in dreptul intern.
Potrivit art.11 alin.(1) și (2) din Constituție, „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.
Taxa pe poluare pentru autovehicule constituie obligație legală, derivată din reglementările Codului F. și Ordonanța de urgenta a Guvernului 50/2008, contravine art. 90 alin. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor Tratatului.
Prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României, Bulgariei la Uniunea Europeana statul nostru si-a asumat obligația de a respecta dispozițiile tratatului, dinainte de aderare.
În privința reglementarilor comunitare in materie, instanța retine că, potrivit art. 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene(in continuare TFUE) niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne naționale similare. Scopul general al art. 110 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor, cu referire la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala consistenta produselor provenind din alte state membre, prin comparație cu produsele interne.
În temeiul dispozițiilor art. 148 din Constituție, in cauza sunt aplicabile direct normelor comunitare, care au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne. Așadar, instanța va analiza compatibilitatea dreptului intern cu cel comunitar in materie fiscala.
Din dispozițiile Legii nr. 9/2012 rezulta că, pentru un autoturism produs in România sau alt stat membru al UE nu se percepe taxa pentru emisiile poluante la o noua înmatriculare, daca anterior autoturismul a fost înmatriculat tot in România. Aceeași taxa se percepe insa daca autoturismul produs in tara sau in alt stat membru este înmatriculat prima data in România.
Se reține astfel că, Legea nr. 9/2012 este contrară art. 110 din TFUE, fiind destinata sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja înmatriculate . membru, cum este cazul de fata.
Prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate fata de produsele interne, iar din analiza aplicării taxei rezultă că aceasta este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu mai este percepută.
La aceeași concluzie a ajuns si Curtea de Justiție a Comunității Europene in cauzele conexate C-97/13 C. și C- 214/13Ciocoiu, prin Ordonanță stabilind că Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi circumscris de reglementarea națională în discuție în litigiile principale, prin care un stat membru aplică autovehiculelor o taxă de poluare care este astfel stabilită încât descurajează punerea în circulație, în acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea reține că în cauză fiind vorba de restituirea unor sume de la buget, sancțiunea încasării necuvenite a acestor sume și recuperarea integrală a prejudiciului suferit de reclamant o reprezintă acordarea dobânzii legale calculată potrivit art. 124 și urm. Cod pr. fiscală, motiv pentru care suma totală va fi actualizată cu această dobândă legală la data plății efective. Din cererea adresată organului fiscal, fila 15 dosar fond, reiese că intimatul a solicitat în mod expres ca suma restituită să fie reactualizată cu dobânda legală.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, instanța reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art. 496 Cod pr. civ., îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, REPREZENTATĂ DE DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI împotriva sentinței civile nr.1518/24.10.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. C. și cu intimații pârâți S. F. MUNICIPAL OLTENIȚA și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
U. D. B. V. V. D.
GREFIER,
I. C. D.
Red. jud. V.D.
Tehnodact. B.C.
2 ex./29.04.2014
Tr. Călărași – C. I.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2253/2014. Curtea de... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2428/2014.... → |
|---|
