Anulare act administrativ. Sentința nr. 1554/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1554/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 9066/63/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 1554
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19.05.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE N. V.
GREFIER M. G.-D.
Pe rol este acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE – DIRECȚIA G. AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 30.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea pentru datele de 5.05.2014, 12.05.2014 și pentru azi, 19.05.2014.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.unic_ pe rolul Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, la data de 10.05.2013, reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. a chemat în judecată pe pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE - DIRECȚIA G. AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Notei privind aplicarea reducerilor procentuale pentru Contractul de finanțare SMIS_ nr._/18.12.2012 înregistrată la D.G.A.S.P.C. D. sub nr.F696/22.04.2013 și obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând reducerea procentuală de 25% aferentă contractului de servicii de proiectare nr.7776/04.06.2008 și reducerea procentuală de 55 aferentă contractului de execuție de lucrări nr.7906/05.07.2012.
In motivare în fapt s-a învederat că între M. D. Regionale și Turismului, Agenția pentru Dezvoltare Regională S-V Oltenia și Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D. a fost încheait contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 nr.2656/21.12.2011, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOR pentru implementarea proiectului nr.SV/32/3/3.2/26/01.04.2010 cod SMIS_, intitulat "Modernizarea, dezvoltarea și echiparea Modulului Sfânta M.".
Prin adresa nr._/03.12.2012 Agenția pentru Dezvoltare Regională S-V Oltenia -Departamentul Implementare P. a comunicat că nu sunt îndeplinite condițiile de avizare a următoarelor sume:_,69 lei și 7547,69 lei reprezentând reducere procentuală de 10% aferentă facturilor de lucrări prin aplicarea unei cerințe restrictive în fișa de date.
In această situație reclamanta a fost informată că cererea de rambursare înaintată a fost avizată parțial pentru suma de 174.000,29 lei.
Reclamanta consideră că nu au fost încălcate prevederile art.72 alin.2 lit. H din HG nr.925/2006, iar aplicarea unei corecții financiare de 5% din valoarea contractului este nejustificată deoarece nu a fost încălcat principiul tratamentului egale întrucât tuturor ofertanților li s-au aplicat aceleași criterii de calificare și selecție iar "Autoritatea Contractantă nu a făcut o alegere arbitrară a anumitor ofertanți cu care a negociat atribuirea contractului și nu a oferit un tratament preferențial unui dintre ofertanții invitați la negociere" așa cum este descrisă abaterea la pct.2.4 din OUG nr.66/2011, descriere la pct.2.4 din OUG nr.66/2011, descriere în conformitate cu care s-a aplicat penalitatea.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare, OUG nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
În cauză s-a depus întâmpinare de către pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE prin care s-a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului D. de a soluționa prezenta cauză, având în vedere următoarele considerente:
- Potrivit art.96 pct.l Cod pr. civilă "curțile de apel judecă: 1. în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale";
- Potrivit art.10 alin.l ind.l din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând ; nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apei";
-Potrivit art. 23 alin. (1) din Contractul de finanțare nr. 2656/21.12.2011, SMIS_ In eventualitatea unui litigiu între AMPOR/Oi și Beneficiar, survenit în executarea acestui Contract, se va încerca soluționarea acestuia pe cale amiabilă. în situația în care nu se poate ajunge la o înțelegere pe cale amiabilă, litigiul va fi soluționat de către instanțele judecătorești competente material din raza teritorială a Municipiului București."
Nota privind aplicarea reducerilor procentuale "pentru Contractul de finanțare SMIS_, beneficiar DGA5PC D. nr._/28.12.2012 și Nota de propunere spre respingere a pretențiilor beneficiarului nr._/02.04.2013 a căror anulare se solicită au fost emisă în baza procedurii reglementate de dispozițiile OUG nr.66/2011, în ceea ce privește executarea contractului de finanțare nr. 2656/21.12.2011 încheiat între instituția noastră și reclamantă.
În doctrină și în jurisprudență, din interpretarea prevederilor art.8 și art. 10 din Legea nr.554/2004 se reține că reglementările competenței materiale în materia contenciosului administrativ sunt de ordine publică, iar părțile nu pot deroga prin alegerea unei anumite instanțe.
Pe de altă parte, competența teritorială este reglementată de norme de ordine privată, întrucât reclamantul poate opta între două instanțe competente material din două locații (sediul său sau al pârâtului) în funcție de interesul sau personal.
Din analiza prevederilor art. 23 alin.(l) din Contractul de finanțare nr. 2656/21.12.2011 se desprinde o clauză de alegere a competenței teritoriale, printr-o prorogare convențională a competenței instanței. Această formă de prorogare a intervenit în baza unei înțelegeri între instituția pârâtă și reclamantă, legea procesuală permițând părților să deroge de Ia normele de competență teritorială pe care le stabilește.
Potrivit dispozițiilor art. 126 din Codul de Procedură Civilă, rezultă că o astfel de convenție este posibilă în cazul competenței teritoriale și anume când aceasta nu este reglementată de norme imperative.
Astfel, în aceste cazuri, părțile pot stabili de comun acord o altă instanță decât cea competentă din punct de vedere teritorial în mod obișnuit.
Totodată, s-a solicitat a se constata faptul că, în speță, convenția dintre instituția pârâtă și reclamantă îndeplinește condițiile de formă, a fost stipulată în scris, părțile având capacitate procesuală deplină, consimțământul fiind liber și neviciat.
De asemenea, prin contractul de finanțare a fost determinată exact instanța aleasă teritorial, respectiv instanța competentă material din raza teritorială a Municipiului București.
Raportat la prevederile legale și contractuale mai sus invocate, s-a solicitat admiterea excepției invocate și declinarea prezentului litigiu la instanța competentă material și teritorial să îl judece, respectiv Curtea de Apel București, Secția C. Administrativ și Fiscal.
În dovedirea excepției invocate, s-a depus în copie Contractul de finanțare nr.2656/21.12.201
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în drept, s-au invocat dispozițiile art.205 din Codul de procedură civilă. In baza dispozițiilor art.411 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
Prin sentința nr. 8995/12.12.2013, Tribunalul D. a admis excepția de necompetență materială a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, potrivit art.96 pct.l Cod pr. civilă "curțile de apel judecă: 1. în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale";
Potrivit art.10 alin.l ind.l din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.".
Reglementările competenței materiale în materia contenciosului administrativ sunt de ordine publică, iar părțile nu pot deroga prin alegerea unei anumite instanțe cu nerespectarea prevederilor legale anterior menționate.
In ce privește competența teritorială, aceasta este reglementată de norme de ordine privată, întrucât reclamantul poate opta între doua instanțe competente material din două locații (sediul său sau al pârâtului) în funcție de interesul sau personal.
Potrivit dispozițiilor art.126 C.p.c. o astfel de convenție este posibilă în cazul competenței teritoriale și anume când aceasta nu este reglementată de norme imperative, cum este cazul in speța.
Potrivit art. 23 alin. (1) din Contractul de finanțare nr. 2656/21.12.2011, SMIS_ "In eventualitatea unui litigiu între AMPOR/Oi și Beneficiar, survenit în executarea acestui Contract, se va încerca soluționarea acestuia pe cale amiabilă. în situația în care nu se poate ajunge la o înțelegere pe cale amiabilă, litigiul va fi soluționat de către instanțele judecătorești competente material din raza teritorială a Municipiului București."
F. de cele de mai sus, tribunalul a constatat ca nu este competenta material si teritorial sa soluționeze prezenta cauza, in speța competenta de soluționare aparținând Curții de Apel București.
Ca atare, având in vedere prevederile art. 130 -132 C.p.c., tribunalul a admis excepția de necompetenta materiala invocata si a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 21.03.2014, sub nr. unic_ .
Examinând excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București invocată din oficiu, Curtea reține următoarele:
Obiectul litigiului este reprezentat de cererea reclamantei de anulare a Notei de propunere spre respingere a pretențiilor beneficiarului privind masurile de reducere procentuală și a Notei privind aplicarea reducerilor procentuale emise de M. D. Regionale si Administrației Publicept Contractul de finanțare nr.2656/21.12.2011, cod SMIS_.
În drept, Curtea reține că actele administrative a căror anulare se solicită în prezenta cauză au fost emise avându-se în vedere art. 6 și art. 9 din OUG nr. 66/2011, care prevăd următoarele:
ART. 6
(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.
(2) Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii comune pentru pescuit.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție, fie în raport cu reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, fie cu procedurile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, cu excepția cazurilor în care:
a) sancțiunile prevăzute în legislația națională în domeniul achizițiilor publice impun aplicarea unor corecții mai mari decât cele prevăzute în anexă;
b) autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene care asigură finanțarea proiectelor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 aplică măsurile cuprinse în reglementările proprii acestui program.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a face reduceri din sumele solicitate la rambursare/plata reprezentând cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari, în situația în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a indicatorilor de rezultat/obiectivelor proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, pentru care beneficiarii și-au angajat răspunderea realizării prin contracte/acorduri/decizii/ordine de finanțare nerambursabilă ori prin alte tipuri de contracte multianuale, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel.
(5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcție de gradul de realizare a indicatorilor de rezultat/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
ART. 9
Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică:
a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;
b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 și 59, cu excepția cazurilor menționate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală.
Curtea de Apel București constată că litigiul vizează anularea actelor administrative anterior indicate, emise ca urmare a constatării efectuării unor cheltuieli, în baza contractului de finanțare, care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.
Conform art. 2 din Ordonanță, (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;
a^1) nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerințele-cheie ale sistemelor de management și control care se produc ca urmare a unor deficiențe de proiectare a procedurilor de management și control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de management și control sau din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare.
În concluzie, din interpretarea articolelor anterioare, văzând si cererea de chemare in judecată, rezultă faptul că litigiul de contencios administrativ are ca obiect anularea unor acte emise, nu în baza contractului de finanțare încheiat între părți, ci în procedura reglementată de dispozițiile OUG nr. 66/2011 prin care se constată abateri de la aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice, respectiv, ca urmare a controlului efectuat, în regim de putere publică, de către autoritatea de management, potrivit competențelor sale.
Prin urmare, raportul juridic dedus judecății instanței de contencios administrativ rezultă din actele unilaterale (contestate în litigiu) emise ca urmare a constatării unor nereguli.
Faptul că, inițial, între părți s-a încheiat un contract de finanțare, nu conduce la concluzia că în speță litigiul ar viza executarea/neexecutarea unui contract administrativ, întrucât litigiul derivă direct și imediat din actele administrative întocmite în baza OUG nr. 66/2011, contractul de finanțare fiind un act juridic ce a stat inițial la baza raporturilor dintre părți cu privire la suportul financiar, dar nu acesta a declanșat litigiul. Prin urmare, cum izvorul litigiului este dat de acte administrative emise în procedura prevăzută de OUG nr. 66/2011 (iar nu executarea/neexecutarea unor obligații rezultate din contractul de finanțare), rezultă că, în materia competenței instanței, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește art. 23 din cuprinsul contractului de finanțare încheiat între părți, această alegere de competență a intervenit exclusiv pentru eventualele litigii strict în executarea contractului, adică a clauzelor cuprinzând drepturile și obligațiile inserate în cuprinsul acestuia (răspunderea contractuală), iar nu și a unor acte administrative distincte de contract, emise în baza OUG nr. 66/2011, prin care s-a constatat încălcarea unor obligații distincte și legale, nu contractuale, adică nerespectarea (pretinsă) a procedurii achizițiilor publice care a cauzat pretinsa neregulă și, în consecință, a antrenat procedura OUG nr. 66/2011.
Așa fiind, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile contractuale de alegere a competenței, ci acelea ale art. 10 din Legea nr. 554/2004, reclamantul manifestându-și deja opțiunea de a sesiza instanțele de la sediul său, nu al pârâtului, prin introducerea acțiunii pe rolul Tribunalului D..
Această alegere de competență teritorială rămâne valabilă, chiar dacă din punct de vedere material, în considerarea art.10 alin.11 din Lege, tribunalul a apreciat corect că pricina este de competența curtii de apel.
Față de aceste împrejurări, Curtea – în baza art.132 alin. 3 coroborat cu art.130 alin.2 și raportat la art.129 pct.3 din Noul C.pr.civ. – va admite excepția de ordine publică privind necompetența sa teritorială și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția a IX-a C. administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel București.
Declină competența de soluționare a cauzei privind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., cu sediul în C., ..22, jud. D., în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE – DIRECȚIA G. AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL, cu sediul în București, ., Latura Nord, sector 5, în favoarea Curții de Apel C. - Secția C. administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. V. M. G.-D.
Red. V.N./Tehnodact. M.G.D. (4 ex.)
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1396/2014. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 7172/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
