Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Sentința nr. 2247/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 2247/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-09-2014 în dosarul nr. 2555/2/2014

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2247

Ședința din Camera de Consiliu din 1.09.2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: U. D.

GREFIER: D. C. D.

****************

Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta D. A. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B. - PREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și L. S. – VICEPREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, având ca obiect „amendă neexecutare hotărâre”.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta D. A., prin avocat C. E. S., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, în cadrul procedurii prealabile pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâtul G. B. a formulat întâmpinare, invocând de asemenea, excepția lipsei calității procesual pasive, de asemenea, și pârâtul S. L. a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și că, la data de 27.08.2014 pârâtul S. L. a depus la dosar note de ședință prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, în 2 exemplare, și la aceeași dată pârâtul CNCI a depus note de ședință, în 2 exemplare, după care,

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B. - PREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și L. S. – VICEPREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, precum și pe fond.

Având cuvântul asupra excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâților A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B. - PREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și L. S. – VICEPREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, reclamanta D. A., prin avocat, solicită respingerea acestora, apreciind că au calitate procesuală pasivă în cauză întrucât A.N.R.P. are calitatea de Secretariat al CNCI, iar vicepreședintele are calitatea de președinte al acesteia, putând pune în aplicare hotărârile judecătorești irevocabile.

Pe fond, solicită admiterea acțiunii arătând că în anul 2011 s-a pronunțat irevocabil Înalta Curte de Casație și Justiție prin respingerea recursului formulat de A.N.R.P. Legea nr. 165/2013 a fost adoptată în anul 2013 iar din 2012 până în 2013 nimic nu împiedica pârâții punerea în executare a hotărârii judecătorești. Mai mult, evaluarea se face la valoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fiind o diferență de valoare dintre grila din 2011 și 2013.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea în temeiul art. 394 Cod procedură civilă republ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții ANRP, G. B. și S. L., precum și pe fond.

CURTEA,

Asupra cererii de față, Curtea constată următoarele:

Prin plângerea formulată pentru nerespectarea de către parate a Sentintei Civile nr. 4317/03.11.2010, pronunțată în dosarul nr._ de către Curtea de Apel București, Secția a-VIII- a C. Administrativ si Fiscal, ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia Civila nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație si Justitie, reclamanta D. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B. - PREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și L. S. – VICEPREȘEDINTELE AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR ca prin hotararea ce se va pronunța sa se dispună obligarea paratelor la respectarea conduitei impusa de instanta prin sentinta judecătoreasca si amendarea conducătorului institutiei cu o suma cuprinsa intre limitele legale prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004; obligarea paraților la plata unor despăgubiri pentru întârziere de 100 RON/zi de la expirarea termenului de 30 de zile de când trebuia pusa in executare si pana la data executării efective a acesteia.

In fapt, prin Sentinta Civila nr. 4317/03.11.2010, pronunțată în dosarul nr._ de către Curtea de Apel București, Secția a-VIII-a C. Administrativ si Fiscal, rămasă definitiva si irevocabila prin Decizia Civila nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație si Justitie - a fost admisa acțiunea formulata de către reclamantă in contradictoriu cu Statul R. prin C. Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor instanta dispunând:

• „obliga paratul sa numeasca un evaluator autorizat pentru intocmirea raportului de evaluare in vederea stabilirii despăgubirilor aferente dispoziției nr.955/17.04.2008 a Primarului Municipiului lasi”.

In ceea ce privește calitatea procesuala pasiva a paratelor C. Naționala pentru Compensarea Imobilelor si A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților, invoca prevederile art. 17 din Legea 165/2013 potrivit carora:

(1) „ În vederea finalizarii procesului de restituire in natura sau, după caz, in echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, se constituie C. Naționala pentru Compensarea Imobilelor, denumita in continuare C. Naționala"

(2) C. Naționala este formata din 11 membrii si are urmatoarea componenta:

a)președintele Autoritatii Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

b)vicepreședinții Autoritatii Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

17. (5) Secretariatul Comisiei Naționale se asigura de către A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților".

Mai arată că, nici până la această dată pârâții nu și-au îndeplinit obligația stabilită definitiv și irevocabil de către instanța de judecată, fapt care atrage incidența dispozițiilor imperative cuprinse în art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

""(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

(2) In cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere."

Prin neîndeplinirea de către pârâte a obligației impuse de către instanța de contencios administrativ a avut loc o încălcare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, fiind privata de accesul efectiv la instantă.

Mai arată că, „autoritatea publică pârâtă din prezenta cauza face parte din administrație, care constituie un element al statului de drept, interesul sau identificându-se cu cel al unei bune administrări a justiției”.

Refuzând să execute hotărârea judecătoreasca pronunțata de către instanța de contencios administrativ, pârâții au privat reclamanta de accesul efectiv la instanță, fiind astfel încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție.

Sentința Civila nr. 4317/03.11.2010 pronunțata de instanța de contencios administrativ a creat, in cazul subsemnatei, speranța legitimă de a beneficia de compensații pentru bunurile autorului meu si astfel "creanța" pe care o dețin este suficient de bine stabilită încât să constituie o "valoare patrimonială" care atrage după sine aplicarea garanțiilor art. 1 din Protocolul nr.1.

Ca atare, apreciez că dețin "un bun" in sensul art. 1 menționat mai sus.

În concluzie, având în vedere faptul că pârâții nu și-au respectat obligația stabilită imperativ printr-o hotărâre judecătorească pronunțată în materia contenciosului administrativ, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Probe: înscrisuri.

Pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesual pasive arătând în esență că, în cadrul procedurii administrative reglementată de Legea nr. 165/2013 privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv. A. Națională pentru Restituirea Proprietăților nu este învestită cu emiterea deciziei de compensare, acesta fiind atributul exclusiv al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, ca si entitate distinctă.

Astfel, nu A. Națională pentru Restituirea Proprietăților va emite decizia de compensare, ci C. Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Având în vedere faptul că reclamanta este în posesia unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care CCSD a fost obligată la numirea unui evaluator autorizat pentru întocmirea raportului/ de evaluare în vederea stabilirii despăgubirilor aferente Dispoziției nr. 955/17.04.2008 a Primărie( Municipiului lași.

Astfel, numirea unui evaluator nu se mai regăsește în noua legislație ce reglementează acordarea despăgubirilor, respectiv Legea nr. 165/2013.

În speța de față, soluționarea dosarului de despăgubire al reclamantei se va efectua în concordanță cu dispozițiile art. 41 alin. (5) coroborat cu art. 21 din Legea nr. 165/17.04.2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 368/2013.

Mai mult decât atât, ANRP nu a fost parte în litigiul în care s-a pronuntat Sentinta civilă nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București.

Pentru considerentele expuse, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la solicitările reclamantului și respingerea cererii introductivă de instanță ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la solicitarea reclamantului de obligare la plata despăgubirilor de întârziere în cuantum de 100 Ron/zi de la expirarea termenului de 30 de zile de când trebuia pusă în executare și până la data executării efective a acesteia învederează că aceasta este neîntemeiată, arătând că, ANRP nu a fost obligată la emiterea titlului de despăgubire prin hotărârea judecătorească de care se prevalează reclamanta, nefiind parte în litigiul respectiv.

Apreciază că reclamanta nu a făcut dovada existenței și întinderii prejudiciului suferit, cum, de altfel, nu au dovedit nici vinovăția subscrisei, fapta ilicită, precum și legătura cauzală dintre prejudiciul cauzat și o astfel de faptă, în măsura în care ar exista.

Pentru motivele arătate solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, iar, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată acțiunea promovată de către reclamanta D. A..

În drept H.G. nr. 572/2013, Legea nr. 10/2001, republicată, art. 205 și următoarele din Codul de Procedură Civilă, Legea 165/2013.

Probe: înscrisuri.

Pârâtul G. B., în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale cu privire la petitul 2 din cererea introductivă de instanță.

Cum ulterior pronunțării Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 ce prevede expres procedura aplicabilă dosarului de despăgubire nr._/CC, iar CNCI, in data de 23.09.2013, a făcut aplicabile dispozițiile imperative ale legii, consider că nu se poate reține o culpă a subsemnatului pentru neexecutare dispozițiilor stabilite prin hotărârea judecătorească.

În condițiile în care, dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevăd că antrenarea răspunderii patrimoniale presupune întrunirea cumulativă a condițiilor privitoare la faptă, culpă, prejudiciu și relații de cauzalitate, consideră că motivele expuse anterior demonstrează că nu se poate vorbi de o culpă a pârâtului, așa cum susține reclamanta prin cererea de chemare în judecată.

Cu privire la solicitarea reclamantului privind aplicarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, arată că, la data la care Sentința civilă nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București a rămas definitivă și irevocabilă erau în vigoare dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, potrivit cărora emiterea titlului de despăgubire era dispusă de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Ulterior, procedura de evaluare și emitere a deciziilor reprezentând titlul de despăgubire a fost suspendată în temeiul O.U.G. nr. 4/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012. Această perioada de suspendare a fost menținută până la data de 15.05.2013.

Prevederile O.U.G. nr. 4/2012 au fost aplicabile în toate situațiile în care procedura de evaluare și emitere a deciziilor reprezentând titlul de despăgubire nu se realizase, incluzând situația hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, în care CCSD a fost obligată la emiterea titlului de despăgubire.

Instanța supremă, în spețe similare, s-a pronunțat, în mod constant, în sensul respingerii acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, tocmai având în vedere . O.U.G. nr. 4/2012 și amintesc, în acest sens, cu titlu de exemplu: Decizia nr.3235/26.06.2012 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia nr. 4865/05.04.2013, Decizia nr. 376/25.01.2013, Decizia nr. 4814/15.11.2012, Decizia nr. 293/22.01.2012, Decizia nr. 29/08.01.2013, Decizia nr. 4966/22.11.2012, Decizia nr. 5426/14.12.2012, Decizia nr. 716/12.02.2013, Decizia nr. 385/25.01.2013, Decizia nr. 5282/11.12.2012, Decizia nr. 4780/14.11.2012, precum și Decizia nr. 3447/11.09.2012 ale aceleiași instanțe.

Mai arată că, în calitate de președinte al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor a convocat și la date ulterioare, respectiv la data de 6 iunie, 13 iunie, 20 iunie, 27 iunie, 11 iulie, 18 iulie, 25 iulie, 21 august, 28 august, 05 septembrie, 12 septembrie, 23 septembrie, 03 octombrie, 10 octombrie, 17 octombrie, 24 octombrie, 30 octombrie, 14 noiembrie, 21 noiembrie, 5 decembrie 2013, 18 decembrie, 23 ianuarie, 31 ianuarie, 12 februarie 27 februarie, 13 martie, 27 martie, 10 aprilie și 24 aprilie 2014, ședințe ale Comisiei, pentru a fi continuată procedura de soluționare a dosarelor în care instanțele de judecată au obligat CCSD la emiterea titlurilor de despăgubire.

Cu privire la punerea în executare a Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție, arată că, prin Sentința civilă nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București a fost obligată CCSD la numirea unui evaluator autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii despăgubirilor aferente Dispoziției nr. 955/17.04.2008 a Primăriei Municipiului iasi.

Numirea unui evaluator nu se mai regăsește în noua legislație ce reglementează acordarea despăgubirilor, respectiv Legea nr. 165/2013.

În speța de față, soluționarea dosarului de despăgubire ai reclamantei se va efectua în concordanță cu dispozițiile art. 41 alin. (5) coroborat cu art. 21 din Legea nr. 165/17.04.2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 368/2013.

Dosarul de despăgubire nr._/CC a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din data de 23.09.2013.

In aplicarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 165/2013, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, a dispus completarea dosarului de despăgubire nr._/CC cu următoarele înscrisuri:

-istoric de rol fiscal al imobilului notificat,

-un extras din registrul stării civilă pentru uz oficial de pe certificatele de căsătorie încheiate de doamna P. A., fost proprietară a imobilului,

-înscrisuri din cuprinsul cărora să rezulte destinația întregii suprafețe de teren la data preluării abuzive precum și, după caz, suprafața aferentă fiecărei destinații în parte. Totodată, în situația în care ternul sau o parte din acesta avea destinația „agricol" la data preluării abuzive, este necesar ca la dosarul de despăgubire să fie atașată și o adeverință din care să reiasă suprafața totală reconstituită după autor, localitățile în care a avut loc reconstituirea și persoanele care au beneficiat de reconstituire.

În acest sens, arată că, potrivit art. 15 din Legea nr. 165/2013, conform cărora „cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001. republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar."

Secretariatul Comisei Naționale a solicitat prin adresa nr._/CC/25.09.2013 înscrisurile mai sus menționate.

Având în vedere lipsa înscrisurilor mai sus amintite, potrivit dispozițiilor art. 32 al Legii nr. 165/2013, se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, termen în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege.

La dosarul de despăgubire nu au fost depuse toate înscrisurile solicitate prin adresa mai sus menționată, motiv pentru care prin adresa nr._/CC/24.04.2014 au fost solicitate înscrisurile ce nu au fost depuse la dosar. Atașez, în copie, adresa amintită.

Prin urmare, nu se poate reține vreo culpă în sarcina pârâtului din moment ce, imediat după expirarea perioadei de suspendare, au fost efectuate toate diligențele și inițiate toate demersurile necesare punerii în executare a tuturor hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care CCSD era obligată, inclusiv a Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru motivele arătate mai sus, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului cu privire la petitul 2 din cererea introductivă de instanță, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii promovată de reclamanta D. A., ca neîntemeiată.

În drept Legea nr. 554/2004 republicată. Legea nr.247/2005, H.G nr. 1095/2005, art. 205 și următorul din Noul Cod de Procedură Civilă.

Pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a formulat întâmpinare prin care arată în esență faptul că, prin Sentinta civilă nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București a fost obligată CCSD la numirea unui evaluator autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii despăgubirilor aferente Dispoziției nr. 955/17.04.2008 a Primăriei Municipiului lasi.

Astfel, numirea unui evaluator nu se mai regăsește în noua legislație ce reglementează acordarea despăgubirilor, respectiv Legea nr. 165/2013.

În speța de față, soluționarea dosarului de despăgubire al reclamantei se va efectua în concordanță cu dispozițiile art. 41 alin. (5) coroborat cu art. 21 din Legea nr. 165/17.04.2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 368/2013.

Învederează că dosarul de despăgubire nr._//CC a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din data de 23.09.2013.

În ședința mai sus menționată, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor. în aplicarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 165/2013, pentru dosarul de despăgubire nr._/CC a dispus, în ședința din 23.09.2013. completarea acestuia cu următoarele înscrisuri:

-istoric de rol fiscal al imobilului notificat,

-un extras din registrul stării civilă pentru uz oficial de pe certificatele de căsătorie încheiate de doamna P. A., fost proprietară a imobilului,

- înscrisuri din cuprinsul cărora să rezulte destinația întregii suprafețe de teren la data preluării abuzive precum și, după caz, suprafața aferentă fiecărei destinații în parte. Totodată, în situația în care ternul sau o parte din acesta avea destinația „agricol" la data preluării abuzive, este necesar ca la dosarul de despăgubire să fie atașată și o adeverință din care să reiasă suprafața totală reconstituită după autor, localitățile în care a avut loc reconstituirea și persoanele care au beneficiat de reconstituire.

La dosarul de despăgubire nu au fost depuse toate înscrisurile solicitate prin adresa mai sus menționată, motiv pentru care prin adresa nr._/CC/24.04.2014 au fost solicitate înscrisurile ce nu au fost depuse la dosar.

Prin urmare, nu se poate reține vreo culpă în sarcina CNCI din moment ce, imediat după expirarea perioadei de suspendare, au fost efectuate toate diligențele și inițiate toate demersurile necesare punerii în executare a tuturor hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care CCSD era obligată, inclusiv a Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Referitor la solicitarea reclamantei de obligare la plata despăgubirilor de întârziere în cuantum de 100 lei/zi de întârziere, o apreciază neîntemeiată având în vedere că, procedura de soluționare a dosarului nr._/CC se desfășoară potrivit art. 41 alin. (5), coroborat cu art. 21 din Legea nr. 165/2013, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 368/2013.

Dosarele de despăgubire au fost introduse în ședințele CNCI în ordinea rămânerii definitive și irevocabile a litigiilor ce au avut ca obiect obligarea CCSD la îndeplinirea atribuțiilor legale.

Prin urmare, nu se poate reține vreo culpă în sarcina CNCI, având în vedere punerea în executare a Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cum ulterior pronunțării sentinței civile mai sus menționate, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 ce prevede expres procedura aplicabilă dosarul de despăgubire nr._/CC, iar CNCI, in data de 23.09.2013, a făcut aplicabile dispozițiile imperative ale legii, consideră că nu se poate reține o culpă a CNCI pentru neexecutare dispozițiilor stabilite prin hotărârea judecătorească.

Pentru motivele arătate mai sus, solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii promovată de către reclamanta D. A..

În drept: Legea nr. 554/2004 republicată, Legea nr.247/2005, Legea nr. 165/2013, art. 205 și următorul din Noul Cod de Procedură Civilă.

Pârâtul S. L., în calitate de vicepreședinte ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin întâmpinarea formulată invocă excepția lipsei calității procesul pasive față de aplicarea amenzii prevăzută de art. 24 din Legea nr. 554/2004, arătând că, numai în situația în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Prin urmare, acesta este cadrul normativ în virtutea căruia C. Națională pentru Compensarea Imobilelor își exercită atribuțiile mai-sus amintite.

Din Comisie fac parte președintele ANRP, vicepreședinții ANRP, reprezentantul Cancelariei Primului-Ministru, președintele Agenției Domeniilor Statului, reprezentantul Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Justiției, al Afacerilor Interne.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Decizia nr. 249/2013 a Primului - Ministru pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea CNCI, C. Națională decide cu majoritatea de voturi a celor prezenți.

În această situație votul aparține fiecărui membru al Comisiei, subsemnatul neavând un instrument legal de a determina votul celorlalți membri ai comisiei.

Nu în ultimul rând, învederează că excepția lipsei calității procesuale pasive vizează și aspectele referitoare la persoana căreia se face aplicarea amenzii prevăzută de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii introductivă de instanță a reclamantei ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive față de petitul 2 din cererea introductivă de instanță arată că, ulterior pronunțării Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 ce prevede expres procedura aplicabilă dosarului de despăgubire nr._/CC al reclamantei, iar CNCI, in data de 23.09.2013, a făcut aplicabile dispozițiile imperative ale legii, consider că nu se poate reține o culpă a subsemnatului pentru neexecutare dispozițiilor stabilite prin hotărârea judecătorească.

În condițiile în care, dispozițiile art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 prevăd că antrenarea răspunderii patrimoniale presupune întrunirea cumulativă a condițiilor privitoare la faptă, culpă, prejudiciu și relații de cauzalitate, consideră că motivele expuse anterior demonstrează că nu se poate vorbi de o culpă a pârâtului, așa cum susțin reclamanta prin cererea de chemare în judecată.

Cu privire la netemeinicia solicitării reclamantului de aplicare a amenzii judiciare arată că, până în momentul de față, instanțele au pronunțat peste 700 de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care CCSD a fost obligată la soluționarea dosarelor de despăgubiri.

Pentru ca aceste hotărâri să fie puse în executare, în cel mai scurt timp, conducerea A.N.R.P a luat măsura ordonării cronologice a hotărârilor rămase definitive și irevocabile ce stabilesc în sarcina CCSD obligația de a face.

În calitate de președinte al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor am convocat și la date ulterioare, respectiv la data de 27 iunie, 11 iulie, 18 iulie, 25 iulie, 21 august, 28 august, 05 septembrie, 12 septembrie, 23 septembrie, 03 octombrie, 10 octombrie, 17 octombrie, 24 octombrie, 30 octombrie, 14 noiembrie, 21 noiembrie, 5 decembrie, 18 decembrie 2013, 31 decembrie 2013, 23 ianuarie, 31 ianuarie, 12 februarie, 27 februarie, 13 martie, 27 martie, 10 aprilie și 24 aprilie 2014, ședințe ale Comisiei, pentru a fi continuată procedura de soluționare a dosarelor în care instanțele de judecată au obligat CCSD la emiterea titlurilor de despăgubire.

Cu privire la punerea în executare a Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, arată că, dosarul de despăgubire nr._/CC a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din data de 23.09.2013.

Dosarele de despăgubire au fost introduse în ședințele CNCI în ordinea rămânerii definitive și irevocabile a hotărârilor judecătorești prin care CCSD a fost obligată la îndeplinirea atribuțiilor sale stabilite prin dispozițiile legale în dosarele de despăgubire aflate în evidenta secretariatului comisiei amintite.

În ședința mai sus menționată, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor în aplicarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 165/2013, pentru dosarul de despăgubire nr._/CC a dispus. în ședința din 23.09.2013. completarea acestuia cu următoarele înscrisuri:

-istoric de rol fiscal al imobilului notificat,

-un extras din registrul stării civilă pentru uz oficial de pe certificatele de căsătorie încheiate de doamna P. A., fost proprietară a imobilului,

-înscrisuri din cuprinsul cărora să rezulte destinația întregii suprafețe de teren ia data preluării abuzive precum și, după caz, suprafața aferentă fiecărei destinații în parte. Totodată, în situația în care ternul sau o parte din acesta avea destinația „agricol" la data preluării abuzive, este necesar ca la dosarul de despăgubire să fie atașată și o adeverință din care să reiasă suprafața totală reconstituită după autor, localitățile în care a avut loc reconstituirea și persoanele care au beneficiat de reconstituire.

Având în vedere lipsa înscrisurilor mai sus amintite, învederează că, potrivit dispozițiilor art. 32 al Legii nr. 165/2013, se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, termen în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege.

Menționează că la dosarul de despăgubire nu au fost depuse toate înscrisurile solicitate prin adresa mai sus menționată, motiv pentru care prin adresa nr._/CC/24,04.2014 au fost solicitate înscrisurile ce nu au fost depuse la dosar.

Nu se poate reține vreo culpă în sarcina CNCI din moment ce, imediat după expirarea perioadei de suspendare, au fost efectuate toate diligențele și inițiate toate demersurile necesare punerii în executare a tuturor hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care CCSD era obligată, inclusiv a Sentinței civile nr. 4317/03.11.2010 a Curții de Apel București, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5831/06.12.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru motivele arătate mai sus, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive cu privire la aplicarea amenzii prevăzută de art. 24 din Legea nr. 554/2004 și cu privire la petitul 2 din cererea introductivă de instanță, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii promovată de reclamanta D. A. ca neîntemeiată.

În drept: Legea nr. 554/2004 republicată, Legea nr.247/2005, H.G nr.1095/2005, art. 205 și următorul din Noul Cod de Procedură Civilă.

Probe: înscrisuri.

Analizând cu prioritate conform art. 248 NCPC excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B. și S. L., Curtea reține următoarele:

Prin cererea formulată,reclamanta a solicitat în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004 obligarea pârâților la executarea sentinței civile nr. 4317/3.11.2010, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 5831/6.12.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu CCSD, care a fost obligată să numească un evaluator autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii despăgubirilor aferente Dispoziției nr. 955/17.04.2008 a Primarului municipiului Iași.

Potrivit art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată în încheiere, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Potrivit alin.2 dacă termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau după caz, persoanei obligate, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere.

În speță, prin sentința civilă a cărei executare s-a solicitat de către reclamantă a fost obligată CCSD să numească un evaluator autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii despăgubirilor aferente Dispoziției nr. 955/17.04.2008.

Se observă că, calitate procesuală pasivă în speță care CNCI care este continuatorul în drepturi și obligații al Comisiei Centrale, ANRP, S. L. și G. B. care fac parte din conducerea autorității publice nu au calitate procesuală pasivă în cauză, pârât în dosarul de fond fiind C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în prezent CNCI.

Pentru considerentele expuse, va fi admisă excepția invocată de pârâții menționați cu consecința respingerii cererii față de aceștia ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.

Analizând cererea formulată de reclamantă și întemeiată pe dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 în contradictoriu cu CNCI, se rețin următoarele:

Prin sentința a cărei executare se solicită a fost obligată autoritatea la numirea unui evaluator autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii despăgubirilor revenire reclamantei, ori în prezent această reglementare nu se mai regăsește în dispozițiile Legii nr. 165/2013, soluționarea dosarului de despăgubire al reclamantei urmează a se efectua conform dispozițiilor art. 41 alin.5 din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost mod. și compl. prin Legea nr. 168/2013.

Totodată, în aplicarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 165/2013, CNCI față de dosarul de despăgubire care o vizează pe reclamantă a dispus completarea acestuia cu o . înscrisuri din care să rezulte destinația suprafeței de teren la data preluării abuzive, istoricul de rol fiscal al imobilul notificat, precum și extrase din registrul de stare civilă pentru autorii reclamantei, astfel cum rezultă din întâmpinarea formulată de CNCI.

De asemenea, sunt de reținut Adresa nr._/CC/25.09.2013 aflată la dosar, și extrasul din procesul verbal al ședinței din 23.09.2013 cu referire la dosarul de despăgubire al reclamantei. Nu s-a făcut dovada că la dosarul de despăgubire s-au depus toate înscrisurile solicitate prin adresa menționată, fiind formulată Adresa nr._/CC/24.04.2014 prin care au fost din nou solicitate înscrisurile arătate, care se află de asemenea, în copie depusă la dosarul cauzei. Se reține astfel că autoritatea a efectuat toate demersurile necesare pentru punerea în executare a hotărârii irevocabile, respectiv sentința civilă nr. 4317/3.11.2010 a Curții de Apel București, astfel încât nu se poate reține vreo culpă a autorității în executarea acestei sentințe.

În consecință, pentru considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 cât și dispozițiile Legii nr. 165/2013 cu mod. și compl. ult., cererea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește petitul al doilea al cererii referitor la acordarea de despăgubiri de întârziere urmează de asemenea, a fi respins ca neîntemeiat având în vedere că instanța a apreciat lipsa vreunei culpe a autorității în executarea sentinței.

În consecință, pentru considerentele expuse, în raport de dispozițiile legale mai sus citate va fi respinsă cererea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B. și S. L., cu toții având sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1.

Respinge acțiunea formulată ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta D. A., ca nefondată în contradictoriu cu C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1.09.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

U. D. D. C. D.

Red. U.D./7 ex.

Tehnodact. C.D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Sentința nr. 2247/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI