Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Sentința nr. 3275/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3275/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 6350/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3275
Ședința de Cameră de Consiliu de la 02 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ formulată de reclamantul R. M., în contradictoriu cu pârâtul G. R., având ca obiect „amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătorești”.
La apelul nominal făcut în ședința de Cameră de Consiliu, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită iar la data de 24.11.2014 pârâtul a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, în 2 exemplare. De asemenea învederează că la data de 24.11.2014 reclamantul a depus la dosar cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă republicat a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 20.10.2014, sub nr._, reclamantul R. M. a chemat în judecată în calitate de pârât G. R. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor administrate, să se dispună sancționarea pârâtului pentru refuzul nejustificat de a aduce la îndeplinire Decizia nr. 2098/04.06.2009, definitivă și irevocabilă.
În motivare arată că prin Decizia nr. 2098/04.06.2009, definitivă și irevocabilă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală i-a stabilit dreptul său fundamental de creanță împotriva Statului Român.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a stabilit ca părți responsabile civilmente, printre altele, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.
Deoarece CNVM a refuzat să-i acorde o despăgubire legal cuvenită, a solicitat Curții de Apel București – Secția C. administrativ și fiscal să oblige CNVM să îl despăgubească cu valoarea actualizată cu rata inflației a acțiunilor deținute la FNI, întocmai cum arată dispozitivul deciziei nr. 2098/04.06.2009, definitivă și investită cu formulă executorie, dosar nr._/3/2011. Curtea de Apel București a respins această cerere și l-a trimis pe calea executării silite. În această situație, a contactat un executor judecătoresc să îl sprijine în punerea în executare a Deciziei nr. 2098/04.06.2009, definitivă și irevocabilă. Pe calea executării silite s-a dispus poprirea conturilor CNVM. CNVM a contestat în justiție poprirea și a obținut satisfacție la instanța de fond. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs și la Tribunalul București – Secția a V-a Civilă s-a admis recursul prin Decizia nr. 991R/12.04.2013 definitivă și irevocabilă.
Instanța de recurs i-a atras atenția contestatorului că executarea silită nu exonerează CNVM de a-i acordă despăgubirea arătată în dispozitivul Deciziei nr. 2098/04.06.2009, definitivă și irevocabilă.
Curtea de București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal i-a respins cererea în dosarul nr._/3/2011 prin decizia nr. 2378/24.10.2011, definitivă și irevocabilă, prin care solicita obligarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului să-i acorde despăgubirea arătată în dispozitivul Deciziei nr. 2098/04.06.2009 definitivă și irevocabilă și l-a trimis pe calea executării silite.
Între timp CNVM a fost preluata de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.
În această situație, a rugat Președintele Autorității de Administrare a Activelor Statului prin petiția nr._/21.10.2013 să dispună măsurile adecvate ca în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii să fie despăgubit de unitățile de fond deținute la FNI, așa cum a cerut anterior.
Președintele Autoritatea de Administrare a Activelor Statului a refuzat cu rea credință să-i acorde despăgubirea legal cuvenită, așa cum rezultă din scrisoarea nr. PCR 1210/2013.
În această situație a adresat prim ministrului cererea nr. 2345/06.11.2013 prin care solicita tragerea la răspundere a președintelui pentru refuzul cu rea credință de a pune în execuție Decizia nr. 2098/04.06.2009, definitivă și irevocabilă. a solicitat prim-ministrului să dispună măsurile adecvate ca G. R. să îl despăgubească de unitățile de fond deținute la FNI, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii și ca, în aprecierea cererii, să se aibă în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind obligația de a face a autorităților naționale cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
Cu scrisoarea nr. 15C/2345/06.11.2013 prim-ministrul îl informează că „ în conformitate cu prevederile art. 6 ind. 1 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, așa cum a fost modificat de Legea nr. 233/2002, petiția a fost transmisă Autorității de Administrare a Activelor Statului.
Reclamantul consideră că în acest fel prim-ministrul a schimbat în mod samavolnic temeiul juridic propus de reclamant, încălcând cu rea credință dreptul său fundamental de a trage la răspundere o autoritate ( Autoritatea de Administrare a Activelor Statului), ceea ce este inechitabil în raport cu disp. art. 52 din Constituția R., Legea 554/2004.
Reclamantul consideră că prim-ministrul a încălcat cu rea credință disp. art. 6 CEDO, disp. art. 1 din Primul Protocol la Convenție.
Pentru motivele detaliate, solicită obligarea prim-ministrului să-i plătească daune morale al căror cuantum îl lasă la aprecierea instanței și să se aplice conducătorului autorității publice (recte P.-ministrul), o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi / întârziere. În situația în care nici după 30 de zile de la aplicarea amenzii G. R. nu îi oferă despăgubirea solicitată prin cererea nr. 2345/06.11.2013, solicită pedepsirea persoanei vinovate de această infracțiune cu închisoare la 3ani.
În drept a invocat disp. art. 24 și 25 din Legea 554/2004, modificata prin Legea 262/2007.
La data de 24.11.2014 pârâtul G. R. a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul R. M. în temeiul art. 24 din Legea 554/2004.
Analizând actele dosarului Curtea constată că reclamantul solicită aplicarea măsurilor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004 în executarea unei hotărâri judecătorești care nu a fost pronunțată de o instațnă de contencios administrativ, ci de o instanță penală, motiv pentru care va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul R. M., domiciliat în București, .-41, ., ., în contradictoriu cu pârâtul G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sector 1, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 Decembrie 2014.
Președinte, Grefier,
I. RADUMARIANA D.
Red. / Tehnored. R.I.
4 ex.
.>
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 7366/2014. Curtea de Apel... | Anulare acte administrative emise de C.N.V.M. Sentința nr.... → |
|---|
