Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Hotărâre din 18-11-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 4412/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
HOTĂRÂRE NR. 3150
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 18.11.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul G. C. în contradictoriu cu pârâtul PREȘEDINTELE C. CENTRALE PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR DIN C. AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, G. B., având ca obiect „amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătorești – art. 24 din Legea nr. 554/2004”.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la data de 12.11.2014, prin serviciul registratură, pârâtul a depus note de ședință, într-un exemplar, însoțite de înscrisuri, după care,
Curtea, având în vedere că prin acțiune s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra cauzei civile de față, constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamantul G. C. a chemat în judecată COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și CONDUCĂTORUL C. CENTRALE PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, G. B., solicitând aplicarea unei amenzi civile în cuantum de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere în sarcina conducătorului autorității publice pârâte, începând cu data numirii în funcție și până la data îndeplinirii obligațiilor stabilite prin sentința civilă nr. 3987 din 18.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI11 a contencios administrativ și fiscal.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul arată în esență că, prin sentința civilă nr. 3987 din 18.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost modificată de decizia civilă 4207 din 8 octombrie 2010 pronunțată de Î.C.C.J. - Secția de C. Administrativ și Fiscal a fost admisă acțiunea reclamantului și a fost obligată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să transmită dosarul cu nr._ CC unui evaluator și să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire în favoarea reclamantului.
Pentru că pârâta nu a dat curs acestei hotărâri judecătorești a solicitat obligarea conducătorului unității la plata de amenzi, în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea 554/2004.
În mod firesc, prin sentința civilă 7441 din 7 decembrie 201 1 a Curții de Apel București - Secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, cererea a fost admisă și pârâta D. D. (conducătorul de la acea vreme a pârâtei) a fost obligată la plata de amenzi.
Prin decizia civilă 1435 din 16 martie 2012 a Î.C.C.J. - Secția de C. Administrativ și Fiscal a fost admis însă recursul pârâtei și a fost respinsă cererea, cu motivarea că la acel moment pârâtei nu i se poate imputa o culpă pentru faptul că hotărârea judecătorească, că au fost efectuate demersuri în acest sens, iar dosarul urmează a fi trimis unui evaluator, în acest sens fiind avute în vedere susținerile pârâtei.
De atunci au trecut mai bine de 2 ani, iar hotărârea judecătorească a rămas neexecutată.
Mai mult, ceea ce consider foarte grav, pârâta trimite adrese prin care cere să completeze dosarul cu diferite acte, pentru „ finalizarea procedurii administrative"", deși în considerentele deciziei civile 4207 din 8 octombrie 2010, pronunțată de LC.C.J. - Secția de C. Administrativ și Fiscal se arată, fără echivoc, că „ nu mai poate fi reținută apărarea pârâtei că dosarul cu propunerea de despăgubire este incomplet, urmând ca cererea să fie soluționată într-un termen rezonabil conform criteriilor cristalizate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" ( pct. 6 din motivare).
Fiind de bună - credință, a făcut demersuri la Arhivele Naționale și o bună parte din actele solicitate le-a depus ( deși conform deciziei instanței supreme dosarul este complet), însă pârâta nu a fost „ sensibilizată" și a continuat să emită adrese, solicitând noi acte.
Față de aceste aspecte, practic, instanța supremă a fost indusă în eroare de către pârâtă, acesta susținând că va proceda la punerea în executare a hotărârii, pentru ca pe urmă să tergiverseze procedurile prin solicitarea în continuare de depunerea de noi acte deși tot instanța supremă a stabilit că dosarul este complet.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004, iar în susținerea cererii reclamantul a depus înscrisuri.
Prin întâmpinare pârâtul G. B. în calitate de președinte al CNCI a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, atașând înscrisuri.
La data de 12.11.2014 G. B. în calitate de președinte al CNCI a depus Note de ședință, prin care a învederat faptul că în dosarul de despăgubire nr._/CC s-a depus Decizia de invalidare nr.1504/30.07.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată, neputând reține îndeplinite condițiile art.24 pentru amendarea conducătorului CCSD, ulterior conducătorului CNCI, întrucât de la data de 08.10.2010, când s-a pronunțat Decizia civilă nr.4207/08.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și data de 29.05.2012, când pârâtul a fost numit în funcția de președinte al CCSD, nu fusese finalizată procedura de evaluare și, prin urmare nu fusese emisă decizia privind titlul de despăgubire.
Începând cu data de 15.03.2012 a intrat în vigoare prevederile OUG nr.4/2012, când au fost suspendate prin lege procedurile de emitere a titlurilor de despăgubire, prin urmare, nu se poate susține nici preluarea de către președintele CCSD a unei neexecutări culpabile a sentinței din partea președintelui CCSD anterior.
La data de 20.05.2013, a intrat în vigoare Legea nr.165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care, potrivit art.4, se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Componența CNCI a fost aprobată prin Decizia Primului Ministru nr.249 publicată în Monitorul Oficial al României nr.371/21.06.2013,
Dosarul de despăgubire nr._/CC a fost transmis C. Naționale pentru Compensarea Imobilelor, care l-a luat în discuție în ședința din data de 25.07.2013, care constatând că dosarul era incomplet a solicitat reclamantului completarea dosarului, emițând mai multe adrese.
Prin art.16-24 din lege, se reglementează procedura de soluționare a cererilor, în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului C. Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate. Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului C. Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect.
Secretariatul C. Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul C. Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul C. Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.
Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului C. Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit.
În cazul validării deciziei entității învestite de lege, Comisia Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
Prin urmare, chiar dacă în procedura anterioară, potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005, CCSD a fost obligată să emită titlul de despăgubire, prin noua procedură, CNCI are obligația să verifice însuși dreptul persoanei care se consideră îndreptățită la despăgubiri, anterior, CCSD având doar posibilitatea să verifice dacă imobilul era imposibil sau nu să fie restituit în natură.
Prin urmare, este justificat faptul că, pârâta a trimis adrese prin care a solicitat să se completeze dosarul cu diferite acte, pentru finalizarea procedurii administrative.
În plus, faptul că dosarul reclamantului era incomplet a condus la emiterea Deciziei de invalidare nr.1504/30.07.2014, prin care a fost invalidată Dispoziția nr.1316/20.05.2003 emisă de Primarul Municipiului Bacău, întrucât nu au fost depuse acte prin care să se facă dovada calității de persoană îndreptățită a notificatorilor sau a autorilor acestora de pe urma autoarei G. Rifca.
În mod cert, reclamantul poate ataca această Dispoziție la instanța civilă a Tribunalului București, potrivi art.35 alin.1 din Legea nr.165/2013, însă în speța de față nu se poate reține o neexecutare culpabilă a sentinței civile nr. 3987 din 18.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost modificată de decizia civilă 4207 din 8 octombrie 2010 pronunțată de Î.C.C.J. - Secția de C. Administrativ și Fiscal, din partea pârâtului, așa cum s-a reținut.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul G. C., cu domiciliul în Bacău, ., nr.1, ., județ Bacău, în contradictoriu cu pârâtul PREȘEDINTELE C. CENTRALE PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR DIN C. AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, DOMNUL G. B., cu sediul în București, sector 1, .. 202, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
Președinte, Grefier,
H. P. E. S. M.
Red. și dact. jud. H.P./gref. E.S.M./4 ex.
| ← Excepţie nelegalitate act administrativ. Decizia nr. 8406/2014.... | Despăgubire. Decizia nr. 26/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
