Anulare act administrativ. Decizia nr. 9035/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 9035/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 4029/87/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 9035
Ședința publică de la 04.12.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
JUDECĂTOR: L. G. Z.
JUDECĂTOR: G. D.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de către recurenții-pârâți C. L. AL COMUNEI SĂCENI și PF Ș. M. N., împotriva sentinței civile nr. 295/30.04.2014, pronunțate de Tribunalul Teleorman - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .., în cauza având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au răspuns: recurentul-pârât PF Ș. M. N., reprezentat de avocat N. F., cu împuternicire avocațială aflată la fila 13 din dosar, și intimata-reclamantă .., reprezentată de administrator C. T., lipsind recurentul-pârât C. L. al Comunei Săceni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la legitimarea domnului C. T., în calitate de administrator al societății intimate-reclamante.
Recurentul-pârât PF Ș. M. N., prin avocat, depune la dosar sentința civilă nr. 599/03.09.2014 pronunțată în dosarul nr._ prin care s-a soluționat cererea de revizuire și extras portal din care rezultă că nu este definitivă. Totodată, arată că lasă la aprecierea instanței dacă se impune sau nu suspendarea judecății recursului sau acordarea unui termen mai îndelungat până la soluționarea acestui dosar.
Curtea arată că va analiza dacă se impune sau nu suspendarea prezentului recurs și, în subsidiar, și totodată acordă cuvântul și pe recursurile formulate.
Recurentul-pârât PF Ș. M. N., prin avocat, solicită admiterea recursului formulat. Arată că primul motiv de recurs vizează exact obiectul cererii de revizuire, acest motiv fiind stabilit de către Noul Cod de procedură civilă ca și motiv de revizuire. Consideră că s-a dovedit clar acest lucru, de altfel Tribunalul Teleorman a și admis cererea de revizuire și a înlăturat acea dispoziție din dispozitivul sentinței pe care a recurat-o, este vorba de sentința civilă nr. 295/30.04.2014, prin care erau anulate și actele subsecvente procesului-verbal contestate de către intimata-contestatoare, pentru că nu s-a solicitat nici prin cererea principală și nici printr-o altă cerere adițională acest lucru. Consideră că strict pe Noul Cod de procedură civilă este un motiv de revizuire, l-a apreciat și ca un motiv de nelegalitate al hotărârii respective, de aceea apreciază că această cauză să fie soluționată după soluționarea recursului promovat împotriva sentinței nr. 599/03.09.2014 având ca obiect revizuire.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, care vizează fondul cauzei și apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă. Ambiguitatea de la care s-a pornit și s-a ajuns ca prin acea hotărâre a Comisiei de organizare a licitației pentru atribuirea acelei concesiuni cu 5 plicuri la 2, s-a luat hotărârea de a se prelungi cu încă 3 ore deschiderea plicurilor care conțineau ofertele financiare pentru concesiunea respectivă a fost determinată de ambiguitatea redactării condițiilor de organizare a licitației. Învederează că la pagina trei, ultimul paragraf, este vorba de capitolul 4, pct. 4.1 din Instrucțiuni pentru organizarea și desfășurarea procedurii de concesionare în care se arată că într-adevăr trebuiau să facă dovada de certificate fiscale de la DGFPS și de la primăria unde este arondat sediul social. Pe lângă singura persoană juridică ce a participat la licitație au fost și persoane fizice. Este cunoscut faptul că o persoană fizică nu poate avea sediu social și aceasta nu are decât domiciliu și atunci persoanele fizice au considerat că nu se referea și nu era o condiție impusă acestora, atâta vreme cât în aceste condiții este vorba de sediu social și de aceea nu au depus și acel certificat din care să rezulte faptul că nu au datorii la bugetul consolidat al statului știut fiind că firmele, de regulă, au datorii la acest buget consolidat. Constatându-se la deschiderea plicurilor cu ofertele această situație, comisia a realizat faptul că există o inadvertență și o lipsă de claritate a acestor condiții și a hotărât, prin vot amânarea deschiderii celorlalte plicurilor cu trei ore, dându-se posibilitatea tuturor să aducă aceste certificate. În aceste condiții, apreciază că prin procesul-verbal încheiat de comisie nu au fost încălcate dispozițiile legale, chiar s-au respectat dispozițiile art. 388, precum și dispozițiile art. 13 din O.G. nr. 54/2006. Până la urma s-a declarat câștigătoare persoana fizică ce a avut oferta cea mai mare și consideră că procesul-verbal și desfășurarea procedurilor de licitație au fost legale. Al doilea subpunct, consideră că sentința este nelegală pentru că nicăieri în O.G. nr. 54/2006 nu se prevede o asemenea măsură și atunci dacă s-ar fi constatat de către instanța de fond că procedura a fost nelegală și a încălcat drepturile unui alt participant, în opinia sa, soluția corectă era să se anuleze întreaga procedură și să se reia această procedura de la capăt. În consecință, solicită admiterea recursului formulat.
Cu privire la recursul formulat de către C. L. al Comunei Săceni solicită admiterea acestuia.
Totodată, solicită cheltuieli de judecată de 800 lei pentru fond și recurs, sens în care depune la dosar chitanțe privind onorariu avocat.
Intimata-reclamantă .., prin administrator, arată că O.G. nr. 54/2006 spune clar că sunt eliminate din licitație persoanele fizice sau firmele care sunt înscrise dacă nu au toate actele în regulă, respectiv pentru a te califica la licitație trebuie să ai toate hârtiile în regulă și oferta financiară. Arată că în lege scrise clar că cine nu are toate aceste hârtii în regulă este eliminat din competiție. Cel care a câștigat mai avea două persoane fizice și firma pe care o reprezintă au avut toate hârtiile în regulă, iar ceilalți trei nu și-au scos. Comisia își permite să încalce legea și să spună mai acordăm trei ore. A avut curiozitatea să meargă la cele două persoane care au votat împotrivă și erau acolo reprezentanții statului ai Finanțelor Publice și Agenției Naționale de Mediu. În consecință, solicită respingerea recursurilor formulate ca nefondate și menținerea sentinței atacate a Tribunalului Teleorman, pe care o consideră temeinică și legală.
Curtea declară închise dezbaterile și reține recursurile spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 295/30.04.2014, pronunțate de Tribunalul Teleorman - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta .. împotriva pârâților C. L. al comunei Săceni și P.F. Ș. M. N., fiind anulat procesul verbal nr.2991/01.10.2013 și actele subsecvente, cu consecința reluării procedurii de evaluare a ofertelor.
Împotriva acesteia a formulat recurs pârâtul C. L. al Comunei Săceni solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând fondul respingerea acțiunii ca nefondată.
-instanța, prin sentința pronunțată a acordat mai mult decât i s-a cerut, întrucât prin cererea de chemare în judecată, reclamanta intimată a solicitat, fără a indica pârâtul sau pârâții, anularea Procesului verbal de licitație nr. 2991/01.10.2013, continuarea licitației cu cele trei oferte valabile și suspendarea procedurii de atribuire a contractului de concesiune cu Ș. M.-N.; iar din cererea principală și din cererea completatoare nu rezultă ca reclamanta - intimată să fi solicitat și anularea actelor subsecvente, adică Procesul verbal nr. 2991/01.10.2013.
Conform prevederilor art.387 alin.1 din NCPC, instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății și nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut.
În cauza de față instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, dispunând și anularea actelor subsecvente, Procesul verbal nr. 2991/01.10.2013.
Comisia de evaluare a ofertelor a constatat că există o ambiguitate privind depunerea și a certificatului fiscal privind datoriile la bugetul de stat, și a procedat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din OG 54/2006.
Acestea prevăd că, „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, concedentul are dreptul de a solicita clarificări și după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate".
Comisia nu a încălcat nici dispoz. art. 38 alin 2 pentru că, prin clarificările sau completările solicitate nu a determinat apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant, câștigarea licitației fiind dată de nivelul ofertei financiare.
Prin votul său comisia de evaluare și de organizare a licitației a cerut o completare a documentelor, nu numai intimatului Ș. M. N. ci și altor doi ofertanți.
Mai mult decât atât, prin hotărârea luată comisia a respectat și principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune prevăzute de art. 13 din OG 54/2006.
S-a stabilit astfel, prin vot, amânarea până la ora 14.00 a deschiderii plicurilor cu ofertele financiare, pentru îndeplinirea acestor completări.
În urma deschiderii plicurilor cu ofertele financiare a celor patru ofertanți care s-au calificat s-a constatat că oferta intimatului Ș. M. N. a fost net superioară celorlalte oferte, inclusiv ofertei reclamantului.
În aceste condiții procesul verbal contestat și a cărui anulare s-a dispus, este legal, atribuirea fiind făcută cu respectarea tuturor dispozițiilor legale specifice.
Este de remarcat faptul că, după încheierea procedurii de atribuire, comisia a notificat toți participanții, iar după expirarea termenului de 20 de zile de la primirea acestor notificări a procedat conform dispozițiilor legale încheind contractul de concesiune cu intimatul.
Mai mult decât atât, consideră că hotărârea pronunțată nu respectă dispozițiile art. 44 din OUG 54/2006 care prevăd că încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență privind atribuirea contractului de concesiune poate atrage anularea procedurii, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Instanța de fond nu a anulat procedura, în cazul în care a constatat neîndeplinirea condițiilor legale ci a anulat doar procesul verbal și actele subsecvente dispunând reluarea procedurii de evaluare a ofertelor, practic reluarea celei de a doua etape a procedurii de atribuire.
Ori, textul de lege este foarte clar, nu prevede anularea în parte a unei proceduri de atribuire și continuarea acesteia, ci anularea întregii proceduri.
Aceasta sancțiune este prevăzută și de art. 43 alin 2 lit. a din același act normativ, text ce abilitează chiar comisia să dispună anularea procedurii.
Din interpretarea acestor texte de lege, acestea fiind singurele ce prevăd sancțiunea anulării procedurii de atribuire, rezultă foarte clar că, în ipoteza în care s-ar constata nereguli, nu se poate dispune decât anularea întregii proceduri.
Totodată pârâtul PF Ș. M. N. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând fondul respingerea acțiunii ca nefondată.
Motivele recursului sunt următoarele:
Consideră că instanța de fond a pronunțat sentința cu încălcarea dispozițiilor art. 397 alin 1 NCPC, în sensul că s-a pronunțat extra petita, respectiv a acordat mai mult decât s-a cerut.
Apreciază că acesta constituie motivul de casare prevăzut de art. 488 alin 1 pct. 5 din NCPC întrucât a fost încălcată o normă, regulă prevăzută de art.397 alin 1 NCPC.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta-intimată a solicitat, fără a indica pârâtul sau pârâții, anularea Procesului verbal nr. 2991/1.10.2013 de licitație, încheiat de Comisia de organizare a licitației, continuarea licitației cu cele trei oferte valabile și suspendarea procedurii de atribuire a contractului de concesiune către Ș. M. N..
Inițial a fost conceptat și citat în cauză, în calitate de pârât, C. L. al comunei Săceni, județul Teleorman.
Ulterior, la solicitarea instanței, reclamanta a formulat cererea completatoare din data de 27.02.2014(aflată la fila 80) prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât și a recurentului Ș. Narius N..
Din conținutul cererii principale și al cererii completatoare nu rezultă ca reclamanta-intimată să fi solicitat și anularea actelor subsecvente Procesului verbal nr. 2991/1.10.2013. Cu toate acestea instanța de fond a dispus acest lucru.
Potrivit art. 397 alin 1 din NCPC instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății și nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut.
In cauza de față, prin sentința recurată, instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, dispunând și anularea actelor subsecvente Procesului verbal nr. 2991/1.10.2013.
Societatea reclamantă nu a formulat un astfel de capăt de cerere, ci a solicitat suspendarea încheierii contractului de concesiune. Cu ocazia judecării pe fond a cauzei a renunțat la judecarea acestui capăt de cerere.
De altfel, o asemenea cerere - formulată la data înregistrării acțiunii de 1.11.2013, nu avea obiect deoarece contractul de concesiune fusese încheiat la data de 28.10.2013.
Atâta vreme cât reclamanta nu a solicitat anularea acestui contract, singurul act subsecvent, instanța s-a pronunțat cu încălcarea dispozițiilor procedurale prevăzute de art. 397 alin 1 NCPC.
Consideră că instanța de fond a pronunțat hotărârea atacată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, acesta constituind motivul de casare prevăzut âe dispozițiile art. 488 alin 1 pct 8 din NCPC
a) Procedura de atribuire a concesiunii a respectat dispozițiile legale, iar motivarea instanței de fond este nelegală.
In Cap. 4 pct 4.1 din „Instrucțiuni pentru organizarea și desfășurarea procedurii de concesionare" sunt prezentate criteriile și actele doveditoare a îndeplinirii acestor criterii pentru ca ofertele să fie declarate valabile. In acest punct sunt enumerate 7 cerințe (acte):
a. 1)- cont deschis la trezorerie și certificate fiscale (de la DGFP și de la primăria unde este arondat sediul social) că nu există datorii;
a. 2)- copie de pe certificatul de înregistrare la ORC și copie de pe cartea de identitate a administratorului societății;
a. 3)- dovada de achitare a garanției de participare;
a.4) - dovada de cumpărare a documentației de atribuire;
a. 5) - declarația privind . de sarcini și a instrucțiunilor pentru ofertanți;
a. 6) - declarație privind acte doveditoare pentru calitățile și capacitățile ofertanților;
a. 7)- formularul de ofertă completat. Este adevărat că lapct 1.11 din aceleași instrucțiuni se menționează la pct a.l. „sau unde are domiciliul solicitantul persoană fizică", mențiune pe care își întemeiază exclusiv motivarea instanța de fond.
Se observă că între cele două mențiuni din Instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea procedurii de concesionare, una la pct 4.1 iar cealaltă la pct 11.1 există neconcordanță, acesta fiind și motivul pentru care comisia de organizare a licitației a acordat celor trei participanți persoane fizice posibilitatea complinirii lipsei respective.
Întrucât, pentru persoanele fizice participante la licitație nu era mențiunea clară în acest capitol al Instrucțiunilor pentru organizarea și desfășurarea procedurii de-concesionare cu privire la obligația de a depune și acestea certificat de atestare fiscală emis de organul fiscal de la domiciliul ofertantului, din care să rezulte achitarea taxelor și impozitelor la bugetul consolidat al statului, comisia a procedat conform dispozițiilor art. 38 din OG 54/2006.
Conform articolului 32 din OG 54/2006 ofertantul are obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Ori din documentația de atribuire nu reieșea clar obligația ca în cazul ofertantului persoană fizică să fie depus certificatul de atestare fiscală. Consideră că această obligație trebuia inserată expres fie la pct a. 1, fie la pct a. 6.
Comisia a constatat această ambiguitate și a procedat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din OG 54/2006. Acestea prevăd că, „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, concedentul are dreptul de a solicita clarificări și după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate ".
Comisia nu a încălcat nici dispoz. art. 38 alin 2 pentru că, prin clarificările sau completările solicitate nu a determinat apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant, câștigarea licitației fiind dată de nivelul ofertei financiare.
Prin votul său comisia de evaluare și de organizare a licitației a cerut o completare a documentelor, nu numai intimatului Ș. M. N. ci și altor doi ofertanți.
Mai mult decât atât, prin hotărârea luată comisia a respectat și principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune prevăzute de art. 13 din OG 54/2006.
S-a stabilit astfel, prin vot amânarea cu trei ore a deschiderii plicurilor cu ofertele financiare, pentru îndeplinirea acestor completări.
In urma deschiderii plicurilor cu ofertele financiare a celor patru ofertanți care s-au calificat s-a constatat că oferta intimatului Ș. M. N. a fost net superioară celorlalte oferte, inclusiv ofertei reclamantului.
In aceste condiții procesul verbal contestat și a cărui anulare s-a dispus este legal, atribuirea fiind făcută cu respectarea tuturor dispozițiilor legale specifice.
Este de remarcat faptul că, după încheierea procedurii de atribuire, comisia a notificat toți participanții, iar după expirarea termenului de 20 de zile de la primirea acestor notificări a procedat conform dispozițiilor legale încheind contractul de concesiune cu intimatul.
b) Mai mult decât atât consideră că hotărârea pronunțată nu respectă dispozițiile art. 44 din OUG 54/2006 care prevăd că încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență privind atribuirea contractului de concesiune poate atrage anularea procedurii, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Instanța de fond nu a anulat procedura, în cazul în care a constatat neîndeplinirea condițiilor legale ci a anulat doar procesul verbal și actele subsecvente dispunând reluarea procedurii de evaluare a ofertelor, practic reluarea celei de a doua etape a procedurii de atribuire.
Ori, textul de lege este foarte clar, nu prevede anularea în parte a unei proceduri de atribuire și continuarea acesteia, ci anularea întregii proceduri.
Aceasta sancțiune este prevăzută și de art. 43 alin 2 lit. a din același act normativ, text ce abilitează chiar comisia să dispună anularea procedurii.
Din interpretarea acestor texte de lege, acestea fiind singurele ce prevăd sancțiunea anulării procedurii de atribuire, rezultă foarte clar că, în ipoteza în care s-ar constata nereguli, nu se poate dispune decât anularea întregii proceduri.
Intimata-reclamantă S.C.„A." S.R.L. Roșiorii de Vede a formulat întâmpinare la recursurile declarate de Ș. M. N. si C. L. al Comunei Saceni, împotriva Sentinței nr.295 din 30.04.2014 pronunțata de Tribunalul Teleorman in Dosarul nr._, solicitând respingerea recursurilor si menținerea ca temeinica si legala a sentinței atacate.
Cei doi recurenți critica Sentința nr.295 din 30.04.2014 pronunțata de Tribunalul Teleorman prin care a fost admisa acțiunea formulata si a fost anulat procesul verbal nr. 2991 din 01.10.2013 si actele subsecvente, cu concecinta reluării procedurii de evaluare a ofertelor, considerând-o nelegala si netemeinica pe motiv ca instanța de fond a pronunțat sentința cu încălcarea dispozițiilor art.397 alin.l N.C.P.C., in sensul ca s-a pronunțat extra petita, respectiv a acordat mai mult decât s-a cerut.
Referitor la acest motiv de recurs arată următoarele:
A solicitat Instanței de Judecata anularea Procesului - Verbal nr.2991 din01.10.2013 încheiat de Comisia de Evaluare si continuarea licitației cu cele 3(trei) oferte valabile si suspendarea procedurii de atribuirea contractului de concesiune de către Ș. M. N. întrucât la data introducerii acțiuni nu cunoștea faptul ca acest Contract de concesiune a si fost încheiat.
Ulterior a solicitat introducerea in cauza in calitate de pirit si a recurentului Ș. M. N. .
Instanța de Fond s-a pronunțat asupra cererii formulată de intimata-reclamantă si nu a acordat mai mult decât s-a cerut.
Din moment ce a admis acțiunea formulata si a dispus anularea Procesului-Verbal nr.2991 din 01.10.2013, Instanța de Fond era obligata sa anuleze si actele subsecvente cu consecința reluării procedurii de evaluare a ofertelor deoarece daca nu dispunea acest lucru actele subsecvente isi produceau efecte juridice.
Solicitând Instanței sa dispună reluarea procedurii de evaluare a ofertelor este clar ca acest pas includea si anularea actelor subsecvente.
Reluarea procedurii de evaluare a ofertelor nu poate fi făcuta doar prin anularea procesului verbal nr. 2991 din 01.10.2013 ci si prin anularea actelor subsecvente.
Instanța de Fond nu s-a pronunțat cu încălcarea dispozițiilor procedurale prevăzute de art. 397 alin.l N.C.P.C.
Referitor la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art.488 alin. 1 pct.8 din N.C.P.C. arată următoarele:
Motivarea Instanței de Fond este legala, aceasta constatând ca procedura de atribuire a concesiuni nu a respectat dispozițiile legale.
Tribunalul Teleorman a reținut ca prin „ instrucțiunile privind organizarea si desfășurarea procedurii de concesionare ", capitolul IV s-a prevăzut ca fiecare participant poate depune doar o singura oferta pana la data de 30.09.2013, ora 15,00 la sediul C.L al comunei Saceni, in doua plicuri închise si sigilate, precum si faptul ca pot participa la licitație doar ofertele declarate valabile de către comisia de evaluare.
Pentru a fi declarate valabile, ofertele trebuie sa conțină obligatoriu si certificate constatatoare fiscale (de la D.G.F.P.S si de la Primăria unde este arondat sediul) care sa ateste ca nu există datorii.
In aceleași instrucțiuni, s-a prevăzut la punctul 1.11 faptul ca plicul exterior trebuie sa conțină in mod obligatoriu Certificatele constatatoare fiscale (de la A.J.F.P.T. si de la C. local al comunei unde este arondat sediul sau unde are domiciliul solicitantul persoana fizica).
Conform punctelor 3.2. si 3.3. din instrucțiuni privind organizarea si desfășurarea procedurii de concesionare rezulta ca după deschiderea plicurilor exterioare, in ședința publica comisia de evaluare elimina ofertele care nu conțin totalitatea documentelor, iar pentru continuarea desfășurării procedurii de licitație este necesar ca după deschiderea plicurilor exterioare sa existe cel puțin 3 oferte valabile care sa întrunească condițiile prevăzute in instrucțiunile pentru ofertanți.
Tribunalul Teleorman a constatat ca pana la termenul limita de depunerea ofertelor respectiv 30.09.2013, ora 15,00 au fost depuse 6 oferte iar in urma analizei documentelor de calificare Comisia de Evaluare a stabilit ca fiind valabile 3 oferte printre care sî cea depusa de S.C.„ A. "S.R.L
Ulterior Comisia de Evaluare constatând ca ofertele depuse de ceilalți 3 ofertanți printre care sic ea depusa de Ș. M. N. nu conțin Certificatele de Atestare Fiscala pentru plata impozitelor si taxelor la bugetul consolidat la A.J.F.P. unde este arondat, a stabilit un alt termen pentru a ofertanți in discuție sa completeze documentele de calificare prin prezentarea Certificatului de Atestare Fiscala .
In termenul acordat după declararea valabilități ofertelor depuse de S.C.A. "S.R.L ,O. M. si BOBOSILA A. a prezentat documentul solicitat si Ș. M. N., iar Comisia de Evaluare a reținut si aceasta oferta ca valabila si care a si fost declarata câștigătoare.
Tribunalul Teleorman in mod legal a reținut ca oferta depusa de Ș. M. N. trebuia eliminata atâta timp cit s-a constatat ca nu conține toate elementele.
Tribunalul Teleorman in mod corect a apreciat ca mențiunile din documentația de atribuire au fost suficient de clare exemplificând cu punctele 1.10 si 1.11 din secțiunea referitoare la conținutul plicului exterior.
Tribunalul a reținut ca in cauza nu este vorba de o omisiune sau o lipsa de claritate a documentației de atribuire cu privire la obligația persoanelor fizice de a depune Certificatul de Atestare Fiscala așa încât este evident ca dispozițiile art.38 din O.G. 54/2006 nu pot justifica legal procedeul comisiei de evaluare.
Instanța de Fond a făcut si o interpretare corecta a dispozițiilor art.38 din O.G. 54/2006 care nu se refera la clarificări si completări ale documentelor pe care trebuie sa le conțină plicul exterior si a căror lipsa este sancționată cu eliminarea ofertei, ci se refera la clarificări si completări ale documentelor prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformități ofertei cu cerințele solicitate.
In mod legal Tribunalul Teleorman a reținut că s-a creat un avantaj in favoarea numitului Ș. M. N. fiind încălcate prevederile art.38 alin.2 din O.G. 54/2006 .
In drept-art.205 Cod procedura civilă.
Deliberând atât asupra cererii de suspendare a judecății, cât și asupra fondului recursurilor, prin prisma criticilor formulate, a susținerilor intimatei, a probelor administrate, a dispozițiilor legale aplicabile, precum și a sentinței civile recurate, Curtea constată următoarele:
Cu privire la cererea de suspendare a judecății prezentului recurs până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ având ca obiect revizuirea formulată împotriva sentinței recurată în prezenta cauză, în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., Curtea constată că este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare având în vedere următoarele considerente:
Astfel, potrivit disp. art. 459 alin. 3 C.proc.civ. căile extraordinare de atac se pot exercita și concomitent, în condițiile legii, însă cu toate acestea, recursul se judecă cu prioritate față de celelalte căi extraordinare de atac prevăzute de lege, respectiv revizuirea și contestația în anulare.
Prin urmare, se impune concluzia că în raport de situația invocată în prezentul recurs, respectiv că împotriva aceleiași sentințe a fost formulat atât recursul, cât și calea extraordinară de atac a revizuirii, care constituie în fapt obiectul dosarului nr._, soluționat în primă instanță în prezent la Tribunalul Teleorman SCAF, judecarea recursului se realizează cu prioritate față de soluționarea revizuirii formulată împotriva aceleiași sentințe, context în care nu se poate dispune măsura suspendării judecății prezentului recurs până la soluționarea cererii de revizuire.
Pe de altă parte, chiar în măsura în care unul dintre motivele celor două recursuri exercitate coincide cu motivul formulării revizuirii, respectiv pretinsa pronunțare de prima instanță plus petita, cu încălcarea principiului disponibilității procesului civil, în contextul în care o astfel de critică nu poate constitui potrivit disp. art. 488 C.proc.civ. nu motiv de recurs, ci exclusiv un motiv pentru formularea revizuirii conform art. 509 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., măsura suspendării nu are o utilitate și implicit o influență pentru soluția asupra recursului, urmând a se reține că nu sunt întrunite cerințele pentru luarea unei astfel de măsuri procesuale, astfel încât va fi respinsă cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Asupra fondului celor două recursuri, Curtea constată că sunt nefondate.
Astfel, motivele invocate prin exercitarea celor două recursuri sunt structurate pe de o parte pe încălcarea principiului disponibilității procesului civil în sensul că prima instanță ar fi soluționat cauza plus petita, pronunțându-se asupra unor cereri care însă nu au format obiectul acțiunii introductive, respectiv anularea actelor subsecvente procesului-verbal nr. 2991/01.10.2013, iar pe de altă parte pe disp. art. 488 pct. 8 C.proc.civ., în sensul că prima instanță ar fi interpretat și aplicat în mod necorespunzător dispozițiile legale de drept material aplicabile raporturilor juridice născute între părți.
În privința primei categorii de critici, Curtea constată că potrivit noilor dispoziții procedurale, o astfel de critică nu mai poate constitui un motiv de recurs circumscris ipotezelor reglementate în mod strict de disp. art. 488 din C.proc.civ., ci exclusiv un motiv de revizuire întemeiat pe disp. art. 509 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., prin urmare recurenții având posibilitatea de a critica sentința recurată sub acest aspect, plus petita, exclusiv în cadrul exercitării căii de atac extraordinară a revizuirii, iar nu și a recursului.
Mai mult, decât atât din analiza conținutului sentinței civile nr. 599/03.09.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Teleorman, SCAF, rezultă că a fost admisă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ș. M. N. cu intimații . de Vede și C. L. al comunei Săceni astfel cum a fost precizată, în sensul modificării în parte a sentinței nr.295 din 30.04.2014 a Tribunalului Teleorman în sensul că se înlătură dispoziția privind anularea actelor subsecvente procesului-verbal sus-menționat, cauza aflându-se în prezent în recurs pe rolul acestei instanțe, astfel încât în cadrul prezentului recurs Curtea constată că nu pot fi analizate pe fond aceste susțineri, demers procesual aflat la dispoziția părților litigante exclusiv în cadrul dosarului sus-amintit.
În plus, se constată că această critică vizând plus petita nu poate fi încadrată în disp. art. 488 pct. 5 C.proc.civ., situație prevăzută pentru încălcarea regulilor de procedură prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, respectiv pentru alte situații pentru care nu este prevăzută în mod expres posibilitatea exercitării unor alte căi de atac.
În privința criticilor invocate în ambele recursuri, în mod similar-motiv pentru care vor fi analizate în mod grupat - și întemeiate pe disp. art. 488 pct. 8 C.proc.civ., Curtea constată că sunt nefondate.
Astfel, a fost invocată în esență greșita interpretare și aplicare a disp. art. 38, 43 alin. 2 lit. a și art. 44 din OUG nr. 54/2006.
Potrivit disp. art. 38 din OUG nr. 54/2006 „(1)Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, concedentul are dreptul de a solicita clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate.
(2) Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant.”
Prin urmare, raportat la situația de fapt astfel cum a fost reținută de prima instanță, Curtea reține că în mod judicios s-a constatat prin sentința recurată că au fost încălcate principiile prevăzute de această dispoziție, precum și disp. art. 13 din același act normativ, respectiv tratamentul egal, transparența, libera concurență și nediscriminarea.
Curtea constată au fost încălcate aceste dispoziții legale prin acordarea de către concedent, în fapt recurentul-pârât C. L. al . în favoarea unuia dintre ofertanții inițiali de a-și crea un astfel de avantaj, în defavoarea celorlalți, în sensul de a completa documentația depusă inițial cu alte înscrisuri esențiale pentru reținerea caracterului conform al ofertei acestuia, deși din analiza cerințelor solicitate prin documentația de atribuire a concesiunii rezulta în mod evident că toți ofertanții aveau obligația de a depune întreaga documentație în modalitatea stabilită de autoritatea publică concedentă, inclusiv sub aspectul depunerii, odată cu cererea de participare la procedura de atribuire a contractului, a certificatului fiscal din care să rezulte că ofertanții nu au datorii fiscale la bugetul de stat, certificat care potrivit aceleiași documentații, urma a fi obținut de la administrațiile fiscale de la domiciliul ofertanților-art.4.1.a.1 din Instrucțiunile privind organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a concesiunii.
În concret, rezultă că potrivit acestor instrucțiuni fiecare participant avea obligația de a depune până la data de 30.09.2013, ora 15.00, la sediul recurentului-pârât C. L., în două plicuri închise și sigilate, ofertele care urmau a conține în mod obligatoriu inclusiv certificatul constatator fiscal emis atât de direcția generală a finanțelor publice, cât și de primăria unde este arondat sediul participantului, care să ateste că nu există datorii fiscale.
Astfel, Curtea constată că autoritatea contractantă, recurentă în prezenta cauză, a solicitat în mod clar și evident îndeplinirea acestei cerințe, nefiind necesare alte lămuriri, fiind prin urmare solicitate două certificate distincte, respectiv certificatul fiscal emis de direcția generală a finanțelor publice de la sediul participantului, precum și un certificat fiscal emis însă de primăria de la sediul participantului, certificate din care să rezulte că nu are datorii la bugetul de stat, respectiv bugetul local.
Pe de altă parte, se reține că sintagma „de la sediul unde este arondat” nu putea avea o altă semnificație în sensul că era neclară sau greu de aplicat, fiind evident că în cazul în care participant la procedură era o persoană fizică autorizată cele două certificate fiscale urmau a fi obținute în mod distinct, de la autoritățile aflate la domiciliul persoanei fizice respective.
Totodată, Curtea constată că în faza deschiderii și analizării ofertelor depuse astfel de către participanți nu se puteau aduce completări ale documentației de către unul dintre aceștia decât cu încălcarea dispozițiilor legale evocate și neasigurarea principiilor transparenței și egalității de tratament, prin crearea în favoarea acestuia din urmă a unui avantaj în sensul complinirii omisiunii de a depune toate documentele care condiționau caracterul conform al ofertei, deși o astfel de posibilitate ar fi existat eventual anterior datei și orei limită de depunere a ofertelor.
În fapt, Curtea reține că în contextul în care această dată limită de depunere a ofertelor a fost data de 30.09.2013, ora 15.00, autoritatea concedentă a procedat, conform procesului-verbal de deschidere a ofertelor din data de 01.10.2013, la analizarea ofertelor și a documentelor anexate de către participanții la procedura de atribuire, constatând că în privința recurentului-pârât PF Ș. M.-N., nu fusese depus și certificatul fiscal eliberat de AJP unde este arondat care să ateste plata datoriilor impozitelor și taxelor la bugetul consolidat al statului, împrejurare constatată de către recurentul-pârât C. local în conținutul procesului-verbal anulat prin sentința recurată și care, deși împotriva soluției de amânare a analizării conformității ofertelor deschise astfel doi membrii ai comisiei de evaluare, printre care însuși reprezentantul AJFP Teleorman, și-au manifestat în mod expres opoziția, susținând că ofertele incomplete nu pot fi completate astfel, ci urmează a fi descalificate pentru faza următoare a procedurii de atribuire a contractului de concesiune, totuși a declarat câștigătoare tocmai unul dintre participanții cu privire la care s-a reținut o astfel de împrejurare, cu încălcarea atât a dispozițiilor legale evocate în sentința recurată și în prezenta decizie, cât și a instrucțiunilor de desfășurare a licitației, reglementate tocmai de către recurentul-pârât C. L., fiind astfel vătămat dreptul intimatei-reclamante de a participa la procedură în condiții de transparență și egalitate față de ceilalți ofertanți, deși aceasta a înțeles să depună, până la data și ora limită, oferta, inclusiv a certificatului fiscal constatat lipsă pentru unii dintre participanții la procedură.
Din această perspectivă, Curtea constată nelegalitatea procesului-verbal de licitație contestat și caracterul nefondat al criticilor recurenților-pârâți aduse sentinței recurate, prima instanță procedând conform celor anterior menționate, la interpretarea și aplicarea în mod corespunzător a disp. din OUG nr. 54/2006, astfel încât să fie asigurată respectarea principiilor stabilite la art. 13 din același act normativ și să fie favorizată egalitatea de tratament și libera concurență, astfel încât criteriul de atribuire să prevaleze exclusiv în condițiile îndeplinirii de către participanții la procedura de atribuire a criteriilor de calificare.
Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. 38 alin. 2 din OUG nr. 54/2006 permiteau exclusiv clarificări și, după caz, completări ale documentelor deja prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate, până la data și ora limită de depunere a ofertelor, iar nu și ulterior acestei date, în caz contrar nefiind respectate aceste dispoziții legale care prevăd o astfel de posibilitate a autorității concedente exclusiv cu privire la documentele deja depuse, iar de completare a documentelor care ar fi condus la calificarea ofertei în cauze.
Așadar, numai în situația în care participantul în cauză ar fi depus până la data și ora limită de depunere a ofertelor, inclusiv certificatul de atestare fiscale care să ateste că a plătit impozitele la bugetul consolidat al statului, însă autoritatea ar fi considerat în raport de conținutul acestui certificat că se impune aducerea de către ofertant a unor lămuriri sau completări suplimentare necesare pentru evaluarea conformității ofertei, disp. art. 38 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 ar fi beneficiat de o deplină și efectivă aplicare, iar nu și în ipoteza corect reținută de prima instanță prin sentința recurată, astfel încât aplicarea disp. art. 3.10 din Instrucțiunile menționate anterior nu putea fi interpretate și aplicate cu încălcarea dispozițiilor legale, având forță juridică superioară, în sensul că putea fi completată documentația cu documentele apreciate esențiale pentru calificarea ofertelor în cauză.
Totodată, Curtea reține că sunt nefondate și criticile întemeiate pe pretinsa interpretare și aplicare eronate a disp. art. 43 alin. 2 lit. a și art. 44 din OUG nr. 34/2006, potrivit cărora „(1) Prin excepție de la prevederile art. 39, concedentul are dreptul de a anula procedura pentru atribuirea contractului de concesiune, dacă ia această decizie, de regulă, înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de atribuire și, oricum, înainte de data încheierii contractului, numai în următoarele cazuri:
a) se întrunesc condițiile prevăzute la art. 25 alin. (2);
b) se constată abateri grave de la prevederile legale care afectează procedura de atribuire sau fac imposibilă încheierea contractului.
(2) În sensul prevederilor alin. (1) lit. b), procedura de atribuire se consideră afectată în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) în cadrul documentației de atribuire și/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute la art. 13;
b) concedentul se află în imposibilitate de a adopta măsuri corective, fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute la art. 13.
ART. 44
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență privind atribuirea contractului de concesiune poate atrage anularea procedurii, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.”
Astfel, din interpretarea acestor dispoziții legale, Curtea constată că prima instanță avea obligația de a se pronunța în limitele învestirii, iar nu și asupra unor cereri care nu au constituit obiectul acțiunii, respectiv asupra anulării procedurii de atribuire în conformitate cu aceste prevederi legale, iar în plus, se reține că acestea nu instituie obligația instanței de a se pronunța din oficiu asupra anulării procedurii în cazul constatării incidenței situațiilor premisă care ar fi putut determina o astfel de soluție.
Pe de altă parte, se constată că deși au avut calitatea de părți în prezenta cauză, totuși recurenții-pârâții nu au exercitat mijloacele procesuale prevăzute de lege, în sensul de a formula eventual o cerere reconvențională având acest obiect, astfel încât o astfel de solicitare să poată fi supusă analizei primei instanțe, context în care invocarea unei asemenea posibilități direct în recurs, fără a avea caracterul unui motiv de ordine publică care pot fi invocate în limitele art. 488 C.proc.civ., este inadmisibilă.
Mai mult, Curtea apreciază că o astfel de posibilitate de aplicare a disp. art. 43 și 44 din OUG nr. 54/2006 ar putea reveni în continuare, în executarea sentinței recurate, autorității contractante, în măsura în care ar fi întrunite cerințele expres prevăzute de lege, în urma parcurgerii fazelor procedurii de atribuire a concesiunii în cauză, nefiind reținut ca fondat motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 488 pct. 8 C.proc.civ., considerente care coroborate conduc în temeiul art. 496 C.proc.civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 la respingerea recursurilor ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Respinge recursurile formulate de către recurenții-pârâți C. L. AL COMUNEI SĂCENI, cu sediul în comuna Săceni, ., județ Teleorman, și PF Ș. M. N., cu sediul ales la Cabinet Individual Avocat N. F., în Roșiorii de Vede, ., ., împotriva sentinței civile nr. 295/30.04.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .., cu sediul în Roșiorii de Vede, ., județ Teleorman, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A. Ș. L. G. Z. G. D.
GREFIER,
ANIȘOARA N.
Red. G.D./A.C.
5 ex.
Jud. fond T.T.: N. M.
← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 3263/2014. Curtea de... → |
---|