Anulare act administrativ. Decizia nr. 4750/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 4750/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 46253/3/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.4750

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.06.2014

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: V. D.

JUDECĂTOR: U. D.

JUDECĂTOR: B. V.

GREFIER: B. C.

Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta reclamantă R. R., împotriva sentinței civile nr. 36/07.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 6.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, a răspuns intimata pârâtă, reprezentată de consilier juridic, lipsind recurenta reclamantă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, că recurenta reclamantă a depus la dosar timbru judiciar în valoare de 1 leu, mențiune cu care legal a fost citată pentru acest termen de judecată conform rezoluției administrative de primire a dosarului și că la data de 02.06.2014, intimata pârâtă a depus la dosar, prin intermediul Serviciului registratură al secție, întâmpinare, după care:

La interpelarea instanței, reprezentanta intimatei pârâte, învederează faptul că nu mai are alte cereri prealabile de formulat judecății.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Având cuvântul, reprezentanta intimatei pârâte solicită instanței respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare și să se constate că în mod legal instanța de fond a aplicat dispozițiile legii.

Curtea, în temeiul art. 150 Cod de procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 36/07.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ a fost admisă excepția de netimbrare a acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

A fost anulată acțiunea având ca obiect „anulare act administrativ - taxa ridicare auto” formulată de reclamanta R. R., în contradictoriu cu parata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 6, ca netimbrată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2014, instanța a rămas in pronunțare asupra excepției de netimbrare a cererii de chemare în judecată invocata de parata prin întâmpinare, pe care o găsește întemeiată, pentru cele ce se vor expune în continuare:

Prin rezoluție, la momentul înregistrării acțiunii, reclamanta a fost citată cu mențiunea de a depune la dosar până la primul termen de judecată dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (f. 15 din dosar), cuantumul taxei judiciare de timbru datorat fiind prevăzut de dispozițiile art. 3 pct. „m” din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (cereri introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege și cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverințe sau oricărui alt înscris pentru care se datorează taxă judiciară de timbru de 4 lei), în forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, întrucât dispozițiile art. 18 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 stabilesc că determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța de judecată.

De asemenea, părții – reclamante îi revine obligația de a achita si timbrul judiciar instituit prin Ordonanța Guvernului nr. 32 din 18 august 1995, astfel cum a fost aprobată și modificată ulterior prin Legea nr. 106/1995 și Legea nr. 123/1997, în valoare de 0,30 lei.

Pentru a se pronunța asupra excepției netimbrării unei cereri, instanța trebuie să stabilească taxa judiciară de timbru și să comunice persoanei care a formulat cererea termenul până la care urmează a fi achitată taxa judiciară de timbru datorată și sancțiunea neîndeplinirii acestei obligații stabilite în sarcina reclamantului. Această obligație îi revine instanței potrivit art. 20 alin. 2 si 3 din Legea nr. 146/1997.

Astfel, potrivit art. 20 alin. 1 din lege, „(1) taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Daca taxa judiciara de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, in momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecata”, obligații ce au fost respectate de instanță, întrucât citația comunicată reclamantei pentru termenul procesului din data de 07.01.2014 cuprinde mențiunile privitoare la timbraj, cu arătarea sumei de plată și a sancțiunii aplicate în caz de neconformare.

Dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 stipulează că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii și pot fi aplicate numai dacă au fost respectate, în prealabil, dispozițiile art. 18 alin. 1 și dispozițiile art. 20 alin. 2 din Legea 146/1997.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat pârâta R. R., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând în esență următoarele:

In drept art. 488 Cod Procedura Civila, punctul 5 - prin hotărârea data, instanța a incalcat regulile de procedura a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, mai exact nu a luat cunoștința de citația pentru termenul procesului din data de 07.01.2014 care cuprinde si mențiunile privitoare la timbraj, cu arătarea sumei de plata si a sancțiunii aplicate in caz de neconformare. In plus, la domiciliul său este in permanenta cineva, Sfetescu Constanta Zelma, mama sa, iar in cazul in care un reprezentant legal sau factorul postal s-ar fi prezentat si ar fi inmanat sub semnătura citația, sau ar fi depus-o la cutia poștala, ar fi luat cunostiinta si ar fi respectat obligațiile de plata pana la termenul stabilit.

Legal citată, intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 6, a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu pevederile art. 304 indice 1 Cod pr. civ., C. a reținut următoarele:

Potrivit disp.20 al.1 din Lg.146/1997, modificată și republicată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit disp.alin.3 neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Având în vedere că în cauză s-a dispus prin rezoluție citarea reclamantei cu mențiunea timbrării cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea anulării cererii, și față de împrejurarea că acesta nu s-a conformat dispozițiilor legale menționate, Curtea reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică.

Instanța de fond, analizând cu prioritate excepțiile invocate, în mod întemeiat a admis excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, având în vedere că recurenta nu a respectat dipozițiile art. 3 lit. m din Legea nr. 146/1997 și cele ale O.G. nr. 32/1995, care prevăd obligativitatea timbrării cererii prin care se solicită anularea unui act administrativ, în cuantumurile arătate în cuprinsul actelor normative menționate.

Mai mult decât atât, având în vedere că pentru termenul de judecată din data de 07.01.2014, recurenta a fost citată legal cu mențiunea achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar iar aceasta nu a depus la dosarul cauzei nici o dovadă a îndeplinirii acestei obligații, instanța de fond, în mod temeinic și legal, a admis excepția netimbrării acțiunii, cu consecința respingerii acesteia ca netimbrată.

De asemenea, în mod temeinic și legal a reținut instanța de fond faptul că recurenta trebuia să facă dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar până la termenul de judecată stabilit, ținând cont și de prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

În speță, recurenta nu numai că nu a timbrat acțiunea la data introducerii acesteia dar nu a timbrat-o nici după ce i s-a pus în vedere, în mod expres, prin citația pentru primul termen de judecată stabilit de către instanța de fond.

În ceea ce privește susținerea recurentei referitoare la faptul că nu a avut cunoștință de citația prin care i s-a pus în vedere obligația timbrării, vă rugăm să constatați că această susținere este neîntemeiată având în vedere mențiunile cuprinse în sentința recurată, prin care instanța de fond arată că prin rezoluție, la momentul înregistrării acțiunii, recurentei i-a fost adusă la cunoștință obligația ce îi incumba.

Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art. 312 Cod pr. civ. îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă R. R., împotriva sentinței civile nr. 36/07.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 6, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 06.06.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

V. D. U. D. B. V.

GREFIER

B. C.

Red.jud.DV

Tehnored.CB

2 ex./12.08.2014

Tribunalul București-S.IX C.

Jud.fond.L. C. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 4750/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI