Obligaţia de a face. Decizia nr. 1823/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1823/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 3040/116/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII -A C. A. ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1823
Ședința publică din data de 10.03.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. B.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: D. M. D.
GREFIER: M. B.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta–reclamantă .. împotriva Sentinței civile nr. 585/28.02.2013 pronunțate de Tribunalul Călărași – Secția civilă, în dosarul_, în contradictoriu cu intimatele–pârâte U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI și S.C. L. M S.R.L., în cauza având ca obiect “obligație de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde intimata–pârâtă U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, prin consilier juridic A. S., care depune delegație, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata-pârâtă S.C. L. M S.R.L. a depus la dosar cerere de amânare, după care:
Având cuvântul asupra cererii de amânare formulate de către intimata-pârâtă S.C. L. M S.R.L. pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales, intimata-pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea acesteia.
Curtea respinge solicitarea intimatei-pârâte de amânare a judecării cauzei, având în vedere că imposibilitatea de prezentare nu a fost dovedită.
Curtea, având în vedere că recurenta-reclamantă nu s-a conformat solicitării transmise prin citație de a depune originalul chitanței privind achitarea taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, invocă, din oficiu, excepția netimbrării recursului, pe care o pune în discuția părții prezente.
Intimata-pârâtă, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției de netimbrare a recursului, și, în subsidiar, pentru situația în care se va face dovada complinirii obligațiilor stabilite în sarcina recurentei-reclamante, solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, față de considerentele arătate în întâmpinarea formulată în cauză.
Curtea reține dosarul în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Călărași sub nr._ (nr. în format vechi 3472/C/2011), reclamanta ...cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, a chemat în judecată pe pârâtele U.A.T. a municipiului Călărași reprezentată prin primar, cu sediul în Călărași, ., nr.3-5, jud. Călărași și S.C. L. M S.R.L. cu sediul în Călărași, ., ., ., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată pârâta UAT Municipiul Călărași să ia măsura desființării construcției situată în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificată de pârâta ., precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin cererea precizatoare înregistrată la data de 08.11.2011 (filele 170-171 dosar fond), reclamanta a solicitat anularea adresei nr. 7610/15.03.2011 emisă de Primăria Municipiului Călărași – Serviciul de Urbanism și obligarea pârâtei U.A.T. a municipiului Călărași, reprezentată prin primar să dispună demolarea imobilului în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificat de pârâta ..
Ulterior, prin cererea precizatoare din data de 16.01.2013 (filele 254-255), reclamanta a solicitat obligarea pârâtei U.A.T. a municipiului Călărași, reprezentată prin primar, să soluționeze cererea înregistrată sub nr. 7610/16.02.2011 prin care a solicitat să se dispună măsuri de demolarea imobilului în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificat de pârâta ., în temeiul dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991.
Reclamanta a invocat prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004, arătând că adresa nr.7610/15.03.201 1 echivalează cu un refuz nejustificat al paratei in ceea ce privește soluționarea cererii nr.98/03.02.2011, prin care aceasta solicita Primăriei Municipiului Călărași sa dispună luarea masurilor privind desființarea construcției edificata de ., pe motiv ca aceasta societate nu respecta autorizația de construcție 208/30.04.2008.
Tribunalul, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată așa cum a fost precizat de reclamantă la data de 08.11.2011 și la data de 16.01.2013, a invocat din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin Sentința civilă nr. 585 din 28.02.2013, Tribunalul Călărași a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta . împotriva pârâtelor U. A. teritorială a munc.Călărași și . și a obligat reclamanta către pârâta . la plata sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut că reclamanta ., pe calea unei cereri administrative, a solicitat Primarului Municipiului Călărași să ia măsurile legale în vederea desființării construcției edificată de . cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991 și a Autorizației de construire nr. 208/30.04.2008.
Tribunalul a apreciat că în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ, recunoașterea sau realizarea unui drept ori a unui interes legitim vătămat sunt condiționate de existența unui act administrativ nelegal, tipic sau asimilat.
În speță, faptul că autoritatea publică, U. A. Teritorială-Municipiul Călărași a comunicat reclamantului prin adresa nr. 7610/15.03.2011 să se adreseze instanței de judecată iar pentru relații suplimentare să se adreseze la camera 23, biroul urbanism din cadrul Primăriei Călărași, nu reprezintă un refuz nejustificat în înțelesul Legii nr. 554/2004, întrucât acest caracter reiese numai prin raportare la prevederile legale, cu care refuzul s-ar afla în contradicție.
S-a reținut că, așa după cum a și precizat reclamanta în speță aceasta nu reclamă refuzul nejustificat al pârâtei UAT Călărași de soluționare a cererii nr. 98/2011 ci refuzul autorității publice de anulare a adresei nr. 7610/15.03.2011 și obligarea pârâtei să dispună demolarea imobilului edificat de pârâta ..
S-a constatat că, din răspunsul pe care l-a primit reclamanta, rezultă că, în opinia autorității pârâte, construcția a fost edificată cu respectarea prevederilor autorizației de construire nr. 208/30.04.2008, situație față de care a considerat că nu se impune desființarea acesteia.
Cum atribuțiile prevăzute de art.28 alin.2 din Legea nr. 50/1991 sunt conferite în exclusivitate autorității administrației publice locale, instanța de contencios administrativ nu poate dispune acesteia să decidă desființarea construcției pe care reclamanta pretinde că a fost edificată cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire, întrucât ar reprezenta o imixtitudine în atribuțiile autorității respective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ..
În motivare, recurenta a arătat că prin sentința pronunțată instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că nu există un refuz nejustificat al autorității publice de a soluționa cererea, având în vedere adresa nr. 7610/15.03.2011, conform căreia au fost îndrumați să se adreseze instanțelor de judecată sau pentru relații la camera 23 .
Instanța de fond a asimilat adresa de corespondență sus indicată (cum de altfel o califica chiar parata U.A.T. Călărași), cu un veritabil act administrativ sau un act asimilat unui act administrativ, prin care ar fi fost soluționata cererea sa, în sensul aprecierii ca legală a construcției în cauză .
În opinia recurentei, în mod eronat a apreciat instanța de fond în motivare că ne aflam în situația soluționării cererii sale prin aprecierea ca legală a construcției în cauză, în condițiile în care Adresa nr. 7610 / 15.03.2011 nu prevede în mod explicit sau indirect o astfel de soluție, ci tocmai un refuz al autorității publice de a se deplasa la fața locului, pentru a efectua verificări, în virtutea atribuțiilor conferite de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 50 / 1991, privind respectarea autorizației de construire de către parata S.C. L. M S.R.L.
Apreciază că modalitatea de soluționare a cererii subscrisei nu putea îmbrăca decât forma unei dispoziții a primarului care să consemneze constatările efectuate, respectiv legalitatea sau nelegalitatea construcției .
Consideră că instanța de fond a apreciat în mod eronat cererea formulată, în sensul că a solicitat să dispună demolarea construcției în cauza și implicit ar fi solicitat imixtiunea instanței în atribuțiile exclusive ale autorității publice .
În fapt, a arătat că a solicitat ca instanța să oblige autoritatea publica să emită un act administrativ care să stabilească legalitatea sau nelegalitatea construcției în cauză.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, pentru a se pronunța și asupra fondului.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 242, 299, 301, 312 C.proc.civ.
Intimata-pârâtă U. A. Teritorială a Municipiului Călărași a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 585/28.02.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._ .
Recurenta a invocat excepția autorității de lucru judecat, prin raportare la art. 162 și art. 163 din C.pr.civ și ținând cont de faptul că, în respectiva cauză, obiectul litigiului, părțile litigioase, instanțele judecătorești sesizate cu soluționarea acțiunii formulată de . sunt identice cu cele din cauza care face obiectul dedus judecații, iar comparând cele 2 cereri de chemare în judecata formulate, inițial în cauza înregistrată cu nr._, respectiv cea din cauza înregistrată cu nr._, se constată că acestea sunt similare, având același conținut.
Apreciază că Tribunalul Călărași s-a pronunțat asupra fondului, potrivit considerentelor reținute în preambulul sentinței recurate, precum și anterior, în cauza înregistrată cu nr._, în ambele litigii fiind respinsă ca inadmisibila cererea formulată de . iar soluția fiind legală și temeinică.
Examinând recursul declarat, pe baza motivelor invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În fapt, prin cererea înregistrată cu nr. 7610/16.02.2011, recurenta-reclamanta . a solicitat intimatei U. A. Teritoriala a Municipiului Călărași luarea măsurilor legale în vederea desființării construcției edificata de ., pe motivul că imobilul în cauză nu respectă documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 208/30.04.2008, eliberată pentru . și implicit autorizația sus-menționată.
Prin adresa nr. 7610/15.03.2011, intimata-pârâtă U. A. Teritoriala a Municipiului Călărași, a formulat răspuns lacererea recurentei, prin care, raportat la situația de fapt susținuta prin cerere, s-a adus la cunoștința acesteia că are posibilitatea legală de a se adresa instanței de judecată, iar pentru relații suplimentare se poate adresa compartimentului de specialitate, respectiv Biroului Urbanism.
Recurenta . apreciază că adresa nr.7610/15.03.2011, constituie un refuz nejustificat de soluționare a cererii sale, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune în contencios administrativ, solicitând obligarea pârâtei U.A.T. a municipiului Călărași, reprezentată prin primar, să soluționeze cererea înregistrată sub nr. 7610/16.02.2011 prin care a solicitat să se dispună măsuri de demolarea imobilului în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificat de pârâta ., în temeiul dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991.
Acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
În prealabil, se impune precizarea că excepția autorității de lucru judecat invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, calificată de instanța de recurs ca fiind o apărare de fond, este neîntemeiată, în condițiile în care cauza soluționată prin sentința recurată are un obiect diferit de cea care a fost soluționată anterior și care a format obiectul dosarului nr._ .
Astfel, în dosarul nr._, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să dispună demolarea imobilului în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificat de pârâta .., în timp ce, în prezenta cauză a solicitat obligarea pârâtei să soluționeze cererea înregistrată sub nr. 7610/16.02.2011 prin care a solicitat să se dispună măsuri de demolarea imobilului în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificat de pârâta ., în temeiul dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991.
Așadar, în condițiile în care nu există identitate de obiect între cele două acțiuni, nu se poate reține existența autorității de lucru judecat.
În ceea ce privește soluția pronunțată de Tribunalul Călărași, Curtea constată că, deși, din punct de vedere formal a respins acțiunea ca inadmisibilă, în realitatea instanța s-a pronunțat pe fondul cauzei, raportat la obiectul acțiunii, astfel cum a fost precizat de reclamantă.
În acest sens, se observă că potrivit ultimei cereri precizatoare, respectiv cea din data de 16.01.2013 (filele 254-255), reclamanta a solicitat obligarea pârâtei U.A.T. a municipiului Călărași, reprezentată prin primar, să îi soluționeze cererea înregistrată sub nr. 7610/16.02.2011 prin care a solicitat să se dispună măsuri de demolarea imobilului în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, edificat de pârâta ., apreciind că adresa de răspuns nr. 7610/15.03.2011 reprezintă exprimarea refuzului nejustificat de soluționare a cererii sale.
Or, în considerentele sentinței recurate instanța de fond a apreciat că răspunsul transmis prin adresa nr. 7610/15.03., nu reprezintă un refuz nejustificat în înțelesul Legii nr. 554/2004, întrucât acest caracter reiese numai prin raportare la prevederile legale, cu care refuzul s-ar afla în contradicție iar din răspuns rezultă că, în opinia autorității pârâte, construcția a fost edificată cu respectarea prevederilor autorizației de construire nr. 208/30.04.2008, situație față de care a considerat că nu se impune desființarea acesteia.
Raportat la petitul acțiunii precizate (refuz nejustificat de soluționare a unei cereri), Curtea constată analiza pe care instanța de fond o face cu privire la existența sau inexistența unui refuz nejustificat din perspectiva dispozițiilor Legii nr. 554/2004 și concluzia la care ajunge, constituie, în fapt, o analizare a fondului cauzei, consecința fiind pronunțarea unei soluții pe fond, chiar dacă, formal, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Inadmisibilitatea acțiunii ar fi putut fi reținută în condițiile în care reclamanta ar fi solicitat obligarea pârâtei la soluționarea favorabilă a cererii sale, ceea ce echivalează cu obligarea la demolarea construcției în discuție, or, așa cum rezultă din cererea precizatoare dar și din motivele de recurs formulate, petitul acțiunii precizate a avut ca obiect obligarea pârâtei la soluționarea cererii, reclamanta considerând că prin adresa nr. 7610/15.03.2011 se exprimă refuzul nejustificat de soluționare a acestei cereri.
Analizând soluția pronunțată de instanța de fond din această perspectivă, Curtea constată că, în mod temeinic s-a apreciat că, față de răspunsul transmis prin adresa nr. 7610/15.03.2011, nu există un refuz nejustificat al intimatei-pârâte U. A. Teritoriala a Municipiului Călărași de a soluționa cererea recurentei-reclamante.
Astfel, prin adresa nr. 7610/15.03.2011, intimata a răspuns cererii recurentei, îndrumând-o să se adreseze instanței de judecată pentru demolarea construcției iar pentru relații suplimentare să se adreseze la camera 23, biroul urbanism din cadrul Primăriei Călărași.
Prin acest răspuns intimata a soluționat cererea, în sensul că, și-a exprimat, implicit, refuzul de a demola construcția, apreciind că aceasta a fost edificată cu respectarea prevederilor autorizației de construire nr. 208/30.04.2008, situație față de care a considerat că nu se impune desființarea, așa cum a solicitat recurenta, îndrumând-o să se adreseze instanței de judecată.
Raportat la prevederile Legii nr. 554/2004, așa cum în mod corect a apreciat instanța de fond, caracterul justificat sau nejustificat al refuzului se analizează numai prin raportare la prevederile legale, cu care refuzul s-ar afla în contradicție.
Or, potrivit dispozițiilor art.28 alin.2 din Legea 50/1991, „Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță.”
Din interpretarea acestor prevederi legale, rezultă că decizia desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia aparține fie autorității administrației publice competente, în speță intimata, fie instanței de judecată competente (judecătoria).
În cauza de față, intimata U. A. Teritoriala a Municipiului Călărași a apreciat că imobilul în suprafață de 67,56 mp situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași, a fost edificat de intimata-pârâta . cu respectarea prevederilor autorizației de construire nr. 208/30.04.2008, motiv pentru care nu se impune desființarea construcției și a îndrumat-o pe recurentă să se adreseze instanței competente și să solicite relații suplimentare compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei.
Prin raportare la dispozițiile Legii nr. 50/1991, refuzul intimatei nu apare ca nejustificat, întrucât legiuitorul îi conferă acesteia dreptul de a decide cu privire la menținerea sau desființarea construcțiilor realizate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire iar în cazul de față nu se pune problema de a opta între cele două variante, în condițiile în care, astfel cum rezultă și din apărările pe care intimata-pârâtă le-a formulat în etapa fondului și în recurs, aceasta apreciază că imobilul a fost edificat de . cu respectarea prevederilor autorizației de construire nr. 208/30.04.2008.
Nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia răspunsul transmis prin adresa nr. 7610/15.03.2011 exprimă refuzul intimatei de a se deplasa la fața locului pentru a efectua verificări cu privire la respectarea autorizației de construire, întrucât, pe de o parte, legea nu prevede obligativitatea unei verificări la fața locului iar pe de altă parte, obiectul cererii de chemare în judecată nu constă în sancționarea refuzului autorității intimate de a se deplasa la fața locului, ci în pretinsul refuz nejustificat de a soluționa cererea recurentei-reclamante.
Faptul că modalitatea în care a fost soluționată cererea recurentei nu a îmbrăcat forma unei dispoziții a primarului nu prezintă relevanță în aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al refuzului, întrucât, dispozițiile se emit de primr în cazurile și în condițiile prevăzute de lege iar în situația cererii formulate de recurenta-reclamantă legea nu prevede obligația primarului de a emite o dispoziție prin care să se constate legalitatea sau nelegalitatea construcției, așa cum pretinde reclamanta.
Este eronată și susținerea recurentei referitoare la faptul că ar fi solicitat ca instanța să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ care să stabilească legalitatea sau nelegalitatea construcției, întrucât, din anliza cererii introducticve și a celor două cereri precizatoare succesive, rezultă că recurenta-reclamantă nu a formulat un astfel de petit care să aibă ca obiect obligarea la emiterea unui act administrativ, instanța de fond pronunțîndu-se în mod legal, în limitele învestirii, astfel cum au fost stabilite de recurenta-reclamantă prin ultima cerere precizatoare din data de 16.01.2013.
De asemenea, se impune precizarea că modificarea obiectului cererii de chemare în judecată este inadmisibilă în etapa recursului, întrucât instanța de control analizează legalitatea și temeinicia sentinței recurate, prin raportare la cadrul procesual stabilit în etapa de fond, atât sub aspectul părțilot procesului, cât și sub aspectul obiectului cererii.
În concluzie, întrucât cererea înregistrată cu nr. 7610/16.02.2011 se referă la exercitarea de către intimata-pârâtă U. A. Teritoriala a Municipiului Călărași a atribuțiilor prevăzute de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 iar intimata a apreciat, în conformitate și în limitele competențelor sale legale că nu se impune desființarea construcției, întrucât aceasta a fost edificată cu respectarea prevederilor autorizației de construire nr. 208/30.04.2008, nu există un refuz nejustificat de soluționare a cererii, așa cum pretinde recurenta-reclamantă.
Împrejurarea că cererea recurentei nu a fost soluționată în mod favorabil, în sensul că nu s-a dat curs solicitării de desființare a construcției situat în municipiul Călărași, .. 2A (DN3B), jud. Călărași nu poate constitui refuz nejustificat, în condițiile în care dreptul de a decide cu privire la menținerea sau desființarea construcțiilor realizate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire îi este conferit autorității intimate, în exclusivitate de legiuitor iar în cazul de față, intimata a apreciat că imobilul respectă prevederile autorizației de construire.
Din aceste considerente, sentința recurată fiind legală și temeinică, în temeiul prevederilor art. 312 din Codul de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta–reclamantă .., cu sediul social în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva Sentinței civile nr. 585/28.02.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași–Secția civilă, în dosarul_, în contradictoriu cu intimatele–pârâte U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, . A, jud. Călărași și S.C. L. M S.R.L., cu sediul în Călărași, ., ., ., jud. Călărași, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. B. C. P. D. M. D.
GREFIER
M. B.
Red./thred. jud. PC/ 2 ex/
Jud. fond: T. E., Tribunalul Călărași
| ← Pretentii. Decizia nr. 404/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 1825/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
