Anulare act administrativ. Decizia nr. 4748/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4748/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 11538/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.4748
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.06.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
GREFIER: B. C.
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurentul reclamant P. JUDEȚULUI ILFOV, împotriva sentinței civile nr. 3224/05.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. C. MOGOȘOAIA ȘI S. G. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, a răspuns intimautl pârât P. C. Mogoșoaia, reprezentat de consilier juridic V. A. care depune delegație de reprezentare la dosar, lipsind recurentul reclamant P. Județului Ilfov și intimatul pârât S. G. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că, la data de 03.06.2014, intimatul pârât P. C. Mogoșoaia a depus la dosar, prin intermediul Serviciului registratură al secție, întâmpinare, după care:
La interpelarea instanței, reprezentanta intimatului pârât P. C. Mogoșoaia, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar și învederează faptul că nu mai are alte cereri prealabile de formulat judecății.
Curtea, încuviințează pentru intimatul pârât P. C. Mogoșoaia proba cu înscrisurile de la dosar și, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul, reprezentanta intimatului reclamant P. C. Mogoșoaia, solicită instanței respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod de procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3224/05.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea privind pe reclamantul P. JUDEȚULUI ILFOV, în contradictoriu cu pârâtii P. C. MOGOȘOAIA, S. G. C., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță sub nr._ /CA/2011, reclamantul P. JUDEȚULUI ILFOV a chemat în judecată pârâtul P. C. MOGOȘOIA, solicitând instanței anularea Dispoziției Primarului C. Mogoșoaia nr. 451/30.08.2010, ca nelegală.
În fapt, reclamantul a arătat că pârâtul prin Dispoziția nr. 451/30.08.2010, a cărei anulare o solicită, precum și Dispozițiile nr. 448,449, 450,451,452, 453,454,455,456, 457, 458,460,461,462,463,464,465,466 și 467 emise în data de 30.08.2010, a dispus angajarea in total a unui număr de 21 de persoane pe cele 5 posturi de agenți de pază prevăzute în structura Serviciului Public Poliție Comunitară Mogoșoaia.
Prin dispoziția nr.451/30.08.2010, s-a dispus angajarea, pe perioadă nedeterminată, cu contract individual de muncă a domnului S. G. C., în funcția de agent de pază, începând cu data de 16.08.2010, în cadrul Serviciul Public Poliție Comunitară organizat la nivel de birou în aparatul propriu de specialitate al Primarului C. Mogoșoaia, cu încălcarea dispozițiilor OUG nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, având în vedere că prin angajarea domnului S. G. C., alături de ceilalți beneficiari ai dispozițiilor mai sus-amintite, a fost depăsit numărul maxim de posturi stabilit de acest act normativ.
La termenul din data de 02.10.2011, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței funcționale având în vedere faptul că dispoziția nr. 451/30.08.2010 este o dispoziție de încadrare în muncă a domnului S. G. C. în funcția de agent de paza cu contract individual de muncă.
Avand in vedere faptul ca domnul S. G. C. nu a fost incadrat ca functionar public in cadrul Serviciului Public de Politie Comunitara, ci a fost incadrat ca personal contractual, cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, paratul considera ca instanta de C. Administrativ si Fiscal se afla in imposibilitate de a solutiona cazul, instanta competenta fiind Sectia a VIII-a Conflicte de munca si Asigurari sociale.
Prin Încheierea de ședință din data de 18.01.2012, instanța de contencios administrativ a admis excepția necompetenței funcționale și a înaintat cauza către Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului București, în vederea soluționării cauzei de către un complet specializat în materia conflictelor de muncă.
Prin Încheierea de ședință din data de 17.01.2013, Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția necompetenței funcționale și a retrimis cauza către Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal.
La prezenta instanță, s-a încuviințat părților administrarea probei cu înscrisuri.
Instanța a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității acțiunii, excepție pe care o va soluționa cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod Proc. Civ.
Instanța retine ca prin acțiunea formulata se contesta o dispoziție emisa de P. comunei Mogoșoaia, prin care s-a dispus angajarea pe perioada nedeterminata cu contract individual de munca a domnului S. G. C. in funcția de agent de paza, gradația 1, începând cu data de 16.08.2010 in cadrul Serviciului Public de Politie Comunitara organizat la nivel de birou din aparatul de specialitate al primarului C. Mogoșoaia.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că acțiunea reclamantului a fost introdusă la instanța de contencios administrativ în exercitarea dreptului de tutelă, conferit prefectului prin dispozițiile art. 3 din Legea nr.554/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 din Legea nr.554/2004, prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale; acțiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect și în condițiile prevăzute de prezenta lege. Acțiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.
Deși textul legal citat nu precizează explicit natura actelor ce pot forma obiectul acțiunii în anulare formulate de prefect, este evident că numai actele administrative sunt susceptibile de controlul exercitat în aceste condiții, din moment ce legiuitorul face trimitere la actele administrației publice locale, privite ca autorități administrative.
Așa cum a arătat intimatul, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului, prefectul are ca atribuție principală, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004, privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „verificarea legalității actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului".
Or, este în afara oricărei discuții că în activitatea lor, autoritățile administrației publice locale emit nu numai acte de drept administrativ ci și acte de drept civil, dreptul muncii, etc, în funcție de calitatea în care acționează aceste autorități și natura raporturilor juridice reglementate prin aceste acte.
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 litera c din Legea nr.554/2004, prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
Cum dispoziția contestată în cauză nu este emisă de P. comunei Mogoșoaia în regim de putere publică ci în vederea încadrării unei persoane cu contract individual de muncă(în calitate de angajator), semnificând astfel nașterea unui raport juridic de dreptul muncii, este evident că acest act este exceptat de la controlul instanței de contencios administrativ.
Această concluzie este întărită și de faptul că numai actele emise de autoritățile publice în vederea nașterii, modificării și stingerii raportului de serviciu cu funcționarul public pot face obiectul controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, astfel cum prevede cu titlu de principiu Legea nr.188/1999, ceea ce subliniază încă odată excluderea litigiilor privind raporturile de muncă dintre autorități și personalul încadrat în baza contractului individual de muncă de la controlul judecătoresc exercitat pe calea contenciosului administrativ.
Apreciind că lipsa caracterului de act administrativ a actului contestat în baza Legii nr. 554/2004, conform temeiului juridic invocat chiar de către reclamant, reprezintă un fine de neprimire pentru soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ, instanța va reține ca motiv de ordine publică această situație de fapt și va respinge acțiunea, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat P. Județului Ilfov, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență următoarele: instanța de fond în mod greșit a admis excepția inadmisibilității acțiunii motivând prin faptul că dispoziția atacată prin prezenta acțiune nu reprezintă un act administrativ emis în putere de autoritate publică.
Potrivit art 25 din legea 215/2001 privind administrației publice primarul, în asigurarea liberului exercițiu al mandatului, îndeplinește o funcție de autoritate publică. Coroborând aceasta prevedere cu prevederile art 68 alin 1 din legea 215/2001 care stabilește faptul că în exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual se înțelege faptul că dispoziția atacată nu reprezintă altceva decât un act administrativ, în regim de autoritate publică, act astfel cum este definit de art 2 alin 1 lit c din legea 554/2004.
Instanța în mod greșit a invocat și admis excepția inadmisibilității acțiunii. Nu se poate reține faptul că există un raport angajator angajat între primar și persoana nominalizată în dispoziție, întrucât primarul potrivit art 21 alin 2 din legea 215/2001 nu este altceva decât reprezentantul unităților administrativ-teritoriale în justiție, respectiv reprezentantul comunei Mogoșoaia.
Mai mult decât atât instanța de fond în mod greșit a înțeles că singurele acte administrative, care pot fi supuse controlului de legalitate de către prefect, sunt cele emise în baza legii 188/1999.
Legal citat, intimatul P. C. MOGOȘOAIA a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile nr. 3224/05.06.2013 pronunțată de Tribunalul București.
Prin sentința civilă nr. 3224/05 06 2013 instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea formulată de P. Județului Ilfov în contradictoriu cu P. C. Mogoșoaia.
Instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că prin acțiunea formulată se contestă o dispoziție emisă de P. C. Mogoșoaia prin care s-a dipus angajarea pe perioada nedeterminată cu contract de muncă individul a intimatului Stanică G. C. în funcția de agent de pază gradația 1, începând cu data de 16.08.2010 în cadrul Serviciului Public de Poliție Comunitară organizat la nivel de birou din aparatul de specialitate al primarului C. Mogoșoaia.
În condițiile în care actul contestat nu a fost emis în regim de putere publică și nu a dat naștere unui raport juridic de drept administrativ, în cauză nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 3 din Legea nr. 554/2004 care permit prefectului să atace în instanță ,,actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale.,,
Prin dispoziția nr 451/30.08.2010 a cărei anulare se solicită, în baza căreia intimatul Stanică G. C. a fost încadrat pe o perioadă nedeterminată cu contract individual de muncă, au luat naștere raporturile juridice de muncă care se supun dispozițiilor Codului Muncii, care produc efecte doar între cele două părți implicate, fiind evident că dispoziția în cauză nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lict. c din Legea 544/2004 a contenciosului administrativ.
La data emiterii dispoziției a cărei anulare se cere nici un polițist comunitar nu era funcționar public, aceștia devenind funcționari publici în urma emiterii noi organigrame prin Hotărârea consiliului local nr. 212/05.10.2011. astfel ca la data emiterii dispoziției nr, 451/30.08.2010, prevederile avute in vedere erau cele ale Codului Muncii.
Dispoziția nr 451/30.08.2010 este un act de dreptul muncii, care dă naștere unor raporturi juridice de muncă, din cuprinsul dispoziției analizate rezultând încheierea unui contract individual de muncă între Primăria C. Mogoșoaia, în calitate de angajator, și intimatul Stanică G. C., în calitate de salariat, fiind arătate funcția și modalitatea de salarizare a acestuia.
Astfel nu există nicio rațiune care să fundamenteze calitatea procesuală a Prefectului în cauza de față, acesta neputând fi subiect activ al raportului juridic dedus prezentei judecăți, în condițiile în care tutela administrativă conferită de dispozițiile legale și constituționale mai sus examinate nu acoperă decât sfera actelor administrative, astfel cum sunt definite de legea-cadru în materie, neputând fi extinsă asupra actelor de drept privat, cum sunt cele de dreptul muncii.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod pr. civ., Curtea a reținut următoarele:
Instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că prin acțiunea formulată se contestă o dispoziție emisă de P. C. Mogoșoaia prin care s-a dispus angajarea pe perioada nedeterminată cu contract de muncă individul a intimatului Stanică G. C. în funcția de agent de pază gradația 1, începând cu data de 16.08.2010 în cadrul Serviciului Public de Poliție Comunitară organizat la nivel de birou din aparatul de specialitate al primarului C. Mogoșoaia.
În condițiile în care actul contestat nu a fost emis în regim de putere publică și nu a dat naștere unui raport juridic de drept administrativ, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din Legea nr. 554/2004 care permit prefectului să atace în instanță ,,actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale".
Prin dispoziția nr 451/30.08.2010 a cărei anulare se solicită, în baza căreia intimatul Stanică G. C. a fost încadrat pe o perioadă nedeterminată cu contract individual de muncă, au luat naștere raporturile juridice de muncă care se supun dispozițiilor Codului Muncii, care produc efecte doar între cele două părți implicate, fiind evident că dispoziția în cauză nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 544/2004 a contenciosului administrativ.
La data emiterii dispoziției a cărei anulare se cere niciun polițist comunitar nu era funcționar public, aceștia devenind funcționari publici în urma emiterii noi organigrame prin Hotărârea consiliului local nr. 212/05.10.2011. astfel ca la data emiterii dispoziției nr, 451/30.08.2010, prevederile avute in vedere erau cele ale Codului Muncii.
Dispoziția nr 451/30.08.2010 este un act de dreptul muncii, care dă naștere unor raporturi juridice de muncă, din cuprinsul dispoziției analizate rezultând încheierea unui contract individual de muncă între Primăria C. Mogoșoaia, în calitate de angajator, și intimatul Stanică G. C., în calitate de salariat, fiind arătate funcția și modalitatea de salarizare a acestuia.
Astfel nu există nicio bază legală care să fundamenteze calitatea procesuală a Prefectului în cauza de față, acesta neputând fi subiect activ al raportului juridic dedus prezentei judecăți, în condițiile în care tutela administrativă conferită de dispozițiile legale și constituționale mai sus examinate nu acoperă decât sfera actelor administrative, astfel cum sunt definite de legea-cadru în materie, neputând fi extinsă asupra actelor de drept privat, cum sunt cele de dreptul muncii.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, instanța reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art. 312 Cod pr. civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant P. JUDEȚULUI ILFOV, împotriva sentinței civile nr. 3224/05.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. C. MOGOȘOAIA ȘI S. G. C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. D. U. D. B. V.
GREFIER
B. C.
Red.jud.DV
Tehnored.CB
2 ex./13.08.2014
Tribunalul București-S.IX C.
Jud.fond.Mihaia D.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3222/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 316/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
