Anulare act administrativ. Hotărâre din 15-01-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 987/46/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

Î N C H E I E R E

Ședința publică de la 08.01.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: G. G.

GREFIER: C. O.

Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul I. NAȚIONAL DE CERCETARE – DEZVOLARE PENTRU TEHNOLOGII CRIOGENICE ȘI IZOTOPICE – ISCSI RÂMNICU V. în contradictoriu cu pârâta M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE – AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ – DIRECȚIA G. ORGANISM INTERMEDIAR și chemații în garanție DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI V. și M. FINANȚELOR PUBLICE PRIN UNITATEA PENTRU COORDONAREA ȘI VERIFICAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul reprezentat prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul M. Educației Naționale reprezentat prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin consilier juridic care depune delegație la dosar, lipsă fiind chemata în garanție Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că DGRFP C. a depus note scrise și AJFP V. a depus un set de înscrisuri, în răspuns la solicitarea instanței, după care:

Pârâtul M. Educației, prin avocat, și chematul în garanție M. Finanțelor, prin consilier juridic, precizează că instituția deține aceleași înscrisuri comunicate pentru acest termen și de către AJFP Vălcea.

Curtea comunică apărătorului reclamantului, la solicitarea acestuia, un exemplar al înscrisurilor depuse la dosar de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului V., sens în care detașează filele 418-441 dosar și dispune renumerotarea dosarului.

Curtea, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul părților pe excepții și pe fondul cauzei.

Reclamantul, prin avocat, având cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a ANCS, solicită respingerea acesteia. Apreciază că, față de schimbările de ordin legislativ intervenite, aceasta nici nu este o veritabilă excepție, în realitate operând o transferare a drepturilor iar succesorul în drepturi al instituției este M. Educației.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Județene a Finanțelor V., arată că este aceeași situație, respectiv față de modificările legislative calitatea procesuală pe care o avea la momentul chemării în judecată a fost transferată la Direcția G. Regională C..

Reclamantul solicită de asemenea respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice în raport de petitul cererii de chemare în garanție, solicită să se rețină precizarea cererii de chemare în garanție aflată la fila 319 dosar, în care a arătat că solicită obligarea acestuia la plată în situația în care I. ar cădea în pretenții.

Având cuvântul pe excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, în raport de disp.art. 60 și 63 Cod proc.civ., reclamantul solicită să se aibă în vedere apărările formulate în răspunsul la întâmpinare și să fie respinsă ca nefondată în raport de disp.art.28 din Legea nr. 554/2004, care permit chemarea în garanție în cazul unor raporturi juridice specifice când autoritățile au avut atribuții de control.

Reclamantul, prin avocat, arată că în opinia sa excepțiile inadmisibilității reprezintă apărări de fond iar în măsura admiterii inadmisibilității cu privire la cererea de chemare în garanție ar însemna o limitare a accesului la justiție astfel cum se prevede și se sancționează de CEDO și o respingere a priori a cererii.

Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea tuturor excepțiilor invocate ca neîntemeiate.

Pe fondul cauzei, reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată. În raport de legislația în vigoare la momentul desfășurării procedurilor, respectiv în anul 2011, toată procedura desfășurată a fost legală și nu s-au încălcat nici un fel de dispoziții în vigoare la acel moment, astfel că la momentul controlului s-a judecat sub influența unor reglementări noi care restrângeau foarte mult aceste proceduri de achiziție. Arată că raportat la legea în vigoare la acel moment, se ajunge la o aplicare retroactivă a legii, lucru nepermis în această materie. Totodată, chiar și în raport de reglementările noi, nu se poate vorbi de un comportament culpabil din partea institutului. Mai arată reclamantul că operează într-un domeniu foarte important și trebuie respectate anumite criterii pentru personal și consultanță, astfel încât să se asigure siguranța în derularea proiectului. Precizează că biroul local al ANRMAP a făcut o verificare permanentă pe parcursul procedurii și nu i s-a atras atenția că ar încălca vreo dispoziție legală în cursul procedurii, astfel că se poate vorbi de un comportament culpabil al institutului. Solicită să se aibă în vedere că instituția este finanțată exclusiv de la bugetul de stat și dacă s-ar aplica sancțiunile institutul ar ajunge la faliment.

Cu privire la cerințele speciale considerate a fi neconforme, reclamantul arată că acestea au fost stabilite în baza legilor speciale din domeniu care impun ca firmele autorizate să aibă personal stabil tocmai pentru a fi controlați din punct de vedere al pregătirii profesionale. Cu privire la contractul de consultanță arată că impunerea cerințelor de experiență pe gestionarea fondurilor de acest tip era de natură să asigure viabilitatea proiectului și o garanție pentru gestionarea eficientă a acestora.

Cu privire la cererea de chemare în garanție, reclamantul arată că legislația specială invocată în susținerea cererii confirmă faptul că organele de control aveau atribuții prin compartimentele locale la fel ca și probatoriul administrat, respectiv rapoartele și adresele depuse la dosar prin care compartimentul de verificare a achizițiilor V. a comunicat ANCS situația legalității procedurii de achiziție, acte fără de care nu s-ar fi dat avizul pentru continuarea contractării. Arată că această procedură prealabilă a fost cunoscută și avizată de toate organele cu atribuții de control și chiar de ANCS.

Mai arată reclamantul că în ceea ce privește mecanismul de obținere a fondurilor, solicită să se rețină faptul că institutul a contractat niște credite, purtătoare de dobânzi, și abia după parcurgerea unora dintre etape se primesc fondurile, în mai multe tranșe. Astfel, în condițiile în care nu se vor primi banii va ajunge în incapacitate de plată și nici nu va mai putea parcurge celelalte etape ale proiectului, lucru care atrage blocarea totală a acestuia.

Solicită să se constate respectarea dispozițiilor legale, faptul că actele administrative pe care le-a atacat sunt nelegale și în consecință să se admită contestația, să se desființeze actele atacate. În subsidiar, solicită admiterea cererilor de chemare în garanție. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Pârâtul M. Educației Naționale, prin avocat, având cuvântul pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive a celor două instituții, solicită respingerea acestora arătând că în opinia sa acestea nu sunt veritabile excepții având în vedere că prin modificările legislative a operat o preluare a atribuțiilor fostelor instituții de către M. Educației și de către Direcția G. Regională C.. În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție arată că susține această excepție întrucât este inadmisibilă în contencios și în materia de față, mai ales, chemarea în garanție. Arată că verificările au fost efectuate în baza legislației speciale OUG nr. 66/2011 și nu se poate admite o cerere de chemare în garanție.

Pe fondul cauzei, pârâtul solicită respingerea cererii arătând că nu se poate reține apărarea reclamantului în sensul că se face o verificare în raport de o lege nouă. Arată pârâtul că singura legislație nouă care ar putea fi invocată este OUG nr.66/2011 care reglementează activitatea de verificare a încheierii contractelor de achiziție publică. Mai arată că această verificare se face cu privire la respectarea legislației de la momentul încheierii contractelor de achiziție publică, astfel că nu se poate vorbi de o aplicare retroactivă a legii. Cu privire la faptul că aceste contracte au mai fost verificate odată de organele statului, arată că instituțiile verifică sub aspectul altor reglementări iar ministerul verifică fondul procedurii. Mai mult, solicită să se aibă în vedere disp.art. 5 HG nr. 942/2006 conform căruia verificarea aspectelor procedurale nu limitează în nici un fel atribuțiile ANRMAP întrucât se verifică alte aspecte. În ceea ce privește respectarea legislației de la momentul desfășurării procedurii de achiziție publică, pârâtul arată că s-au stabilit mai multe condiții restrictive la data procedurii și că în ambele cazuri s-a prezentat un singur ofertant. Arată că aplicarea celor două condiții au fost de natură a limita posibilitatea de participare la procedură iar în speță este vorba despre fonduri UE. Solicită respingerea acțiunii și să se amâne pronunțarea pentru a depune concluzii scrise.

Chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, prin consilier juridic, solicită admiterea excepțiilor invocate de instituție. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive solicită să se observe că instituția nu a fost implicată în procedura de achiziție și nici în cea de verificare iar verificarea s-a făcut de compartimentul din C.. Solicită să se observe că nu a emis niciun act. De asemenea arată că solicită admiterea excepției inadmisibilității din două considerente, în primul rând întrucât nu s-a urmat procedura prealabilă prevăzută de legea nr. 554/2004 și apoi întrucât indicat textul de lege în baza căruia ar fi obligată instituția la despăgubire sau la garantare. Solicită respingerea cererii de chemare în garanție ca inadmisibilă. Solicită respingerea acțiunii pe fond ca neîntemeiată.

CURTEA ,

Având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 15.01.2014.

Pronunțată în ședință publică, 08.01.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. G. C. O.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

Sentința civilă nr.107

Ședința publică de la 15.01.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: G. G.

GREFIER: C. O.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 08.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi, când a hotărât următoarele:

CURTEA ,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 14 noiembrie 2012, reclamantul I. Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice - I.G.S.I.RmVâlcea a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică-Direcția G. Organism Intermediar pentru Cercetare din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și a solicitat anularea deciziei de soluționare a contestației formulată în temeiul art.46 și art.47 din O.U.G. nr.66/2011 împotriva scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr.8190/6 septembrie 2012 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr.8150/4 septembrie 2012.

In motivare a susținut că prin contractul de finanțare nr.251/28 septembrie 2010 a obținut finanțare din POS „CCE" pentru implementarea proiectului „Dezvoltarea infrastructurii CD a ICSI prin crearea unui laborator de temperaturi scăzute pentru aplicații energetice ale fluidelor criogenice cod SMS_", valoarea totală a proiectului derulat pe o perioadă de 25 de luni fiind de 61.838.231 lei, încheindu-se mai multe contracte de achiziție publică.

In urma misiunii de verificare desfășurată de echipa de control a Organismului Intermediar pentru Cercetare cu privire la derularea contractului de finanțare și a contractelor de achiziție publică nr._/29 decembrie 2010 și nr.238/12 ianuarie 2011 încheiate pentru implementarea acestuia, s-a stabilit un debit de recuperat în sumă de 1.250.818,80 lei, conform Notei de constatare a neregulilor și stabilirea corecțiilor financiare (...) din data de 4 septembrie 2012.

Prin scrisoarea de notificare a debitului comunicată cu adresa nr.8190/6 septembrie 2012, i s-a comunicat această notă de constatare și scadența obligației de plată a debitului stabilit, respectiv un termen de 30 de zile de la data comunicării notificării, cu precizarea că debitul este asimilat creanțelor fiscale, urmând ca începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la stingerea datoriei să se perceapă majorări de întârziere.

A mai susținut că Nota de constatare a neregulilor și stabilirea corecțiilor financiare constituie titlu executoriu și că împotriva acesteia a formulat contestație în temeiul Legii contenciosului administrativ, soluționată prin decizia a cărei anulare solicită.

Reclamanta a apreciat că măsurile dispuse prin Nota de constatare, menținute prin decizia de respingere a contestației sunt nelegale, deoarece organul de control a interpretat și aplicat greșit legea la situația de fapt și nu a luat în considerare existența unor dispoziții speciale în materie.

Pârâta a formulat întâmpinarea prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Pitești în raport de dispozițiile art.22 alin.2 din Contractul de finanțare nr.251/28 septembrie 2010, care prevede că instanța competentă în eventualitatea unui litigiu este cea în a cărei rază teritorială se află sediul Organismului Intermediar pentru Cercetare, care este Curtea de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 414/12.12.2012 Curtea de Apel Pitești a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că potrivit art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.

S-a reținut că în speță, prin Contractul de finanțare nr.251/28 septembrie 2010 care constituie legea părților, evocat și în conținutul Notei de constatare contestate, pct.2 Baza legală a verificării, alături de O.U.G. nr.66/2011, la art.22 alin.2 s-a prevăzut că în caz de litigiu instanța de competentă este cea în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului.

Prin urmare, prin derogare de la dispozițiile din Legea contenciosului administrativ la care face trimitere și reglementarea specială din O.U.G. nr.66/2011, părțile au înțeles să-și aleagă instanța competentă teritorial, voința acestora concretizată în contract, fiind mai presus de oricare alte norme, chiar ulterioare.

Fiind de acord cu stabilirea instanței competente teritorial în raza sediului pârâtului, reclamantul a renunțat la beneficiul alegerii competenței alternative, asumându-și benevol riscul ca în caz de litigiu să se judece doar la această instanță.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr. dosar_ .

În fața Curții de Apel București, reclamanta și-a precizat petitul acțiunii la data de 20.03.2013, sub aspectul actelor administrative contestate arătând că se solicită a fi anulate:

1. decizia nr. 9274/2.11.2012 emise de parata A.N.C. Direcția Generala Organism Intermediar, prin care a fost soluționata contestația prealabila administrativa formulate in temeiul disp. art. 46 si 47 din OUG 66/2011 impotriva scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 8190/06.09.2012 si a notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale in cadrul obiectivului de convergenta nr. 8150/04.09.2012;

2. nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale având nr.8150/04.09.2012;

3. scrisoarea de notificare a debitului către beneficiar nr. 8190/06.09.2012.

Tot în fața Curții de Apel București, reclamanta a depus la data de 06.02.2013 cerere de chemare în garanție a MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, Direcția Generala a Finanțelor Publice a jud.V., solicitând instanței admiterea cererii de chemare in garanție, in situația in care ar fi respinsa plângerea sa împotriva actelor administrative emise de ANCS - Direcția Generala Organism Intermediar pentru Cercetare.

În motivarea cererii de chemare în garanție reclamantul a arătat că instituția chemata in garanție - prin C. de Verificare a Achizițiilor - a efectuat verificarea procedurii de achizitie publica „licitație deschisa pentru atribuirea contractului de furnizare având ca obiect „livrare de echipamente, proiectare tehnica si construcții - montaj aferente proiectului CRYO-HY", organizata de institutul reclamant.

Verificarea procedurala s-a făcut in baza OUG 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de achiziție publica . a contractelor de concesiune de lucrări si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările si completările ulterioare, HG nr.942/2006 privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr.30/2006. modificata prin HG 1083/2007 si Ordinul M.F.nr. 2181/2007 privind aprobarea Manualului Operațional pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Rapoartele si notele intermediare întocmite de catre ANAF-DGFP Valcea-C. de verificare a Achizițiilor Publice atesta verificarea efectuata in temeiul actelor normative mai sus menționate.

Concluziile rezultate din aceste acte confirma legalitatea actelor administrative contestate, de natura sa justifice admiterea acțiunii sale.

A mai arătat că instituția chemată in garanție, prin monitorizarea efectuata asupra modului de desfășurare a procedurilor de achiziție publica cu privire la care s-au constatat ulterior pretinse nereguli prin actele administrative atacate, ar avea in egala măsura aceeași responsabilitate in suportarea consecințelor emiterii acestor acte. Responsabilitatea sa ar fi cu atat mai mare cu cat are atribuții de control asupra procedurii, in calitate de organism independent fata de noi.

Daca aceasta ar fi sesizat la timpul potrivit ca s-ar fi incalcat unele reguli de concurenta asa cum se pretinde prin actele administrative litigioase ar fi trebuit sa faca constatările inca de la data desfășurării procedurii de achiziție. Or. acesta dimpotrivă a constatat prin rapoartele si notele de monitorizare intocmite conform legii ca au fost respectate regulile de concurenta si toate celelalte dispoziții legale ce sunt in discuție.

În precizarea și completarea cererii de chemare în garanție făcută la 17.04.2013, reclamanta a arătat că înțelege să cheme în garanție Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generala a Finanțelor Publice a jud.V., indicând actele normative pe care se întemeiază cererea, respectiv: OUG nr. 30/2006, HG nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicarea a OUG nr. 30/2006, Ordinul Min.Economiei și Finanțelor nr. 2181/2007, HG nr. 34/2009, HG nr. 942/2006.

Chemata în garanție Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerii cererii de chemare in garanție ca fiind neîntemeiata, arătând că nu sunt incidente dispozițiile art.60-63 C. în speță. Verificarea procedurala efectuata de CVAP s-a făcut in baza următoarelor acte normative :OUG nr.30/2006, HG nr.942/2006 privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr.30/2006, modificata si completata prin HG nr.1083/2007 si Ordinul MEF nr.2181/2007 privind aprobarea Manualului Operațional pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Din textele enunțate mai sus rezulta faptul ca întocmirea documentației de atribuire (publicata in SEAP, atașata anunțului de participare) este o etapa anterioara publicării anunțului de participare, care nu este supusa verificării procedurale Referitor la motivele cererii de chemare in garanție, precizam faptul ca elaborarea, sau dupa caz, coordonarea activității de elaborare a documentației de atribuire reprezintă una din principalele atribuții ale autorității contractante, prevăzuta la art.3 alineat 1 litera b din OUG nr.34/2006.

A mai arătat ca legislația specifica activității de verificare procedurala nu limitează in niciun fel atribuțiile si responsabilitățile autorităților de management ,ANRMAP ,CNSC si autorităților contractante pe parcursul derulării procedurilor de atribuire.

Chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție, prin care a invocat excepția inadmisibilitatii din prisma lipsei procedurii administrative prealabile, fata de cnematul in garanție Ministerul Finanțelor Publice.

Prin cererea de chemare in garanție reclamantul nu a arătat daca a fost sau nu îndeplinita procedura administrativa prealabila fata de paratul Ministerul Finanțelor Publice, reglementata de art. 7 din legea contenciosului administrativ si nici nu au fost comunicate, împreuna cu cererea de chemare in judecata, dovezi din care sa rezulte îndeplinirea acestei proceduri.

Totodată a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în cererea de chemare în garanție arătând că reclamanta nu a arătat in concret pretenția pe care o are de la acesta.

A solicită să se aibă în vedere și forma inițiala a cererii de chemare in garanție, prin care s-a arătat cererea este îndreptată împotriva Direcției Generale a Finanțelor Pubilce a județului V. - C. de verificare a achizițiilor, iar în cererea de precizare si completare a cererii de chemare in garanție, reclamantul s-a limitat la a enumera părțile pe care le cheamă in garanție si temeiul de drept al cererii. A mai invocat și faptul că reclamantul nu a învederat instanței daca a investit Ministerul Finanțelor Publice - Unitatea pentru coordonarea si verificarea achizițiilor publice cu vreo solicitare sau sesizare referitoare le modalitatea de desfășurare a unei proceduri de achiziție publica, pentru a deschide astfel calea unei acțiuni in contencios administrativ iar actul normativ - OMFP 2181/2007 - pe care reclamantul il invoca drept temei al cererii sale, era abrogat la data desfășurării procedurii de achiziție cat si la data formulării cererii de chemare in garanție.

Pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ a formulat o completare la întâmpinare față de cererea completatoare a cererii de chemare în judecată, arătând că apreciază că această completare la cererea inițială este nefondată. în raport de obiectul cauzei, anularea unor acte administrative, instanța de judecată analizează în principal legalitatea și temeinicia acestor acte administrative și în subsidiar vătămarea produsă. Actele a căror anulare se solicită în cadrul acestui dosar, respectiv Nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare înregistrată cu nr. 8150/04.09.2012 a fost emisă ca urmare a nerespectării de către reclamantă a legislației în materia achizițiilor publice.

A mai arătat că instanța trebuie să analizeze în primul rând dacă Nota de constatare a fost emisă în mod legal, respectiv dacă reclamanta a încălcat într-adevar dispozițiile legale în materia achizițiilor publice cu ocazia derulării contractului de finanțare POS CCE nr. 251/28.09.2010 proiectul « CRYO-HY Dezvoltarea infrastructurii CD a ICSI prin crearea unui laborator de temperaturi scăzute pentru aplicații energetice ale fluidelor criogenice ", la încheierea următoarelor contracte de achiziție publică. Totodată se va analiza de instanță respectarea dispozițiilor OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

A mai precizat pârâta că prin graficul de rambursare din contract, beneficiarul se angajează să solicite ritmic rambursarea cheltuielilor efectuate progresiv cu deducerea prefinanțării acordate și nu cum în mod eronat susține reclamantul., că există un " credit pentru finanțarea proiectului de cercetare, credit ce se achită din sumele restituite conform graficului de către pârâta", iar corecțiile se aplică pentru neregulile constatate prin încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice, conform OUG 66/2011.

În aceste condiții nu poate fi vorba despre o vătămare a unui drept așa cum este definită în Legea ur.554/2004 privind contenciosul administrativ și fiscal, respective art.2 alin. 1.

În cauză a fost admisă și administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

În raport de dispozițiile art. 137 Cod proc.civ. invocate de către pârât în cauză, privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice -Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice, se reține că inițial reclamantul a arătat că înțelege să formuleze cererea împotriva Direcției Generale a Finanțelor) Publice a județului V. - C. de verificare a achizițiilor, aceasta instituție fiind implicata in verificarea procedurii de achiziție publica "licitație deschisa pentru atribuirea contractului de furnizare având ca obiect livrare de echipamente, proiectare tehnica, si construcții-montaj aferentei proiectului CRYO-HY", organizata de către institutul reclamant

In cererea de precizare si completare a cererii de chemare in garanție, reclamantul s-a limitat la a enumera părțile pe care le cheamă in garanție si temeiul de drept al cererii.

Acesta nu a invocat instanței daca a investit Ministerul Finanțelor Publice - Unitatea pentru coordonarea si verificarea achizițiilor publice cu vreo solicitare sau sesizare referitoare le modalitatea de desfășurare a unei proceduri de achiziție publica, pentru a deschide astfel calea unei acțiuni in contencios administrativ.

De asemenea, actul normativ - OMFP 2181/2007 - pe care reclamantul îl invoca drept temei al cererii sale, era abrogat atât la data desfășurarii procedurii de achiziție cat si la data formulării cererii de chemare in garanție.

Din conținutul cererii de chemare in garanție, se poate observa ca dezvoltarea si motivarea acesteia nu cuprinde alta referire la M. I Finanțelor Publice, astfel incat indicarea acestuia printre parații in / contradictoriu cu care înțelege reclamantul sa se judece, nu conduce/ automat la a-i conferi Ministerului Finanțelor Publice calitate procesuala,) atâta timp cat reclamantul nu a indicat in concret motivele de fapt si de drept, si nici dovezile pe care se sprijină chemarea in garanție a Ministerulu Finanțelor Publice.

In procesele in materia contenciosului administrativ, chiar dispozițiile legii aplicabile fixează cadrul procesual, in sensul ca litigiul se poarta . considera vătămata . interes legitim printr-un act administrativ al unei autorități publice sau datorita refuzului nejustificat de a i se răspunde, si autoritatea publica in cauza, eventual împreuna cu beneficiarul actului administrativ emis de autoritatea publica.

Tot in acest sens sunt si dispozițiile art. 109 din Codul de procedura civila, dreptul comun in materie, potrivit cărora "Oricine pretinde un drept

împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente." Prin cererea de chemare in garanție, reclamantul nu a arătat "dreptul pretins" de la paratul Ministerul Finanțelor Publice.

Atâta timp cat reclamantul nu a formulat nici o pretenție fata de paratul Ministerul Finanțelor Publice, si cat nu a învederat instanței actul emis de către acest parat, pe care înțelege sa îl atace, acesta nu poate avea calitate procesuala pasiva in acest litigiu.

Ca atare și cererea de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Finanțelor Publice, apare ca fiind inadmisibila, fata de dispozițiile art. 60 din codul de procedura civila - "Partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire."

Pentru a putea fi formulata o cerere de chemare in garanție este necesara existenta (prealabila) a unor raporturi juridice de garantare, sau de despăgubire, indiferent care ar fi izvorul acestor obligații, legea sau convenția pârtilor.

In cazul de fata reclamantul nu a arătat instanței care este raportul juridic din care sa rezulte obligația de garantare a paratului in ipoteza in care ar fi admisa acțiunea, sau care ar fi temeiul in baza căruia s-ar putea acorda despăgubiri.

Reclamantul nu a făcut astfel dovada existentei unei obligații de garantare sau de despăgubire care sa incumbe Ministerului Finanțelor Publice, in ipoteza in care ar cădea in pretenții.

Motivarea în drept pe care reclamantul a înțeles sa o dea cererii de chemare in garanție, este art. 16 din Legea Contenciosului administrativ, care prevede că "Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. In cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă. "

Reclamantul nu a mai învederat instanței care este funcționarul pe care înțelege sa îl cheme in judecata/garanție, formulând astfel cererea impotriva instituției in sine, fapt care nu face altceva decât sa probeze caracterul neîntemeiat al acesteia.

Pentru considerentele prezentate anterior, Curtea respinge excepțiile invocate, astfel cum au fost formulate, si respingerea acțiunii fata de Ministerul Finanțelor Publice - Unitatea pentru coordonarea si verificarea achizițiilor publice in consecința.

În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a M.E.N., excepție invocată de către acesta, se constată că este neîntemeiată, acesta preluând activitatea de emitere a actului administrativ contestat.

În ceea ce privește fondul pricinii, Curtea reține următoarele:

Urmare a executării contractului de finanțare. Beneficiarul, respectiv reclamantul - I. NAȚIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU TEHNOLOGII CRIOGENICE ȘI IZOTOPICE - I.C.S.I. RÂMNICU V. a încălcat dispozițiile art. 2 alin. 2 lit. a si b, și nu au fost respectate prevederile art. 8 alin. 1 din HG 925/2006 așa cum s-a arătat prin încheierea Notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare înregistrată cu nr. 8150/04.09.2012.

În urma desfășurării activității de control reglementată prin dispozițiile OUG 66/2001, s-a constatat încălcarea de către reclamantă a prevederile art. 188 alin. 2 din OUG 34/2006 și nu au fost respectate prevederile art. 8 din HG nr. 925/2006 și art. 48 alin 2 din Directiva 2004/18/CE la încheierea unor contracte de achiziții publice, respectiv:

-Contractul de furnizare nr._/_ încheiat între contestatorul si Asocierea . SYSTEM SRL având ca obiect achiziție furnizare echipamente, proiectare și construcții.

-Contractul de servicii nr. 238/12.01.2010 încheiat între contestator și . pentru Investiții și Dezvoltare SRL.

În urma verificărilor efectuate de pârât contractul de furnizare nr._/_ 2010 încheiat între contestatorul si Asocierea . SYSTEM SRL având ca obiect achiziție furnizare echipamente, proiectare și construcții.

Autoritatea contractantă ca și cerințe minime de calificare și selecție obligatorii, electricieni autorizați gradul 3B. angajați cu contract de muncă pentru perioada nedeterminată, aceasta a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului, nerespectându-se astfel principiul tratamentului egal și nediscriminării prevăzut de OUG nr. 34/2006 art. 2 alin. 2 lit. a și b.

Conform art. 188 alin.1 lit. c din OUG nr. 34/2006 „în cazul aplicării nuci proceduri pentru atribuirea unui contract de furnizare, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de cantitatea și de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele.... c) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant. în special pentru asigurarea controlului calității""

Cerința minimă de calificare impusă nu se încadrează în prevederile legale întrucât existența unui contract de muncă de perioadă nedeterminată a personalului nu are relevanță în dovedirea capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților si asigurarea controlului calității.

De asemenea nu se respectă prevederile art. 8 alin 1 din HG nr. 925/2006 potrivit cărora « Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit.

Articolul 48 alin 2 din Directiva 2004/18/CE (2) sunt prevăzute modurile în care pot fi dovedite Capacitățile tehnice ale operatorilor economici în funcție de natura, cantitatea sau importanța și utilizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor, fără însă ca vreunul din acestea, așa cum sunt ele enumerate să facă trimiterea la existența unui contract de munca pe perioadă nedeterminată a personalului tehnic de specialitate.

Potrivit lit.b al acestui articol, este necesară indicarea tehnicienilor sau organismelor tehnice, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea operatorului economic. în special a celor care răspund de controlul calității și. dacă este vorba de contracte de achiziții publice de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea execuției lucrărilor.

De altfel, la procedura de achiziție a participat un singur ofertant, astfel că încălcarea principiilor tratamentului egal si nediscriminării prevăzute de OUG nr. 34/2006 art. 2 alin 2 lit. a și b este evidentă, cum a reținut și organul de control.

Referitor la Contractul de servicii nr. 238/12.01.2010 încheiat între contestator și . pentru Investiții și Dezvoltare SRL, prin cerințele minime de calificare impuse de către autoritatea contractantă (așa cum au fost ele detaliate la punctul II lit. b, nu s-a respectat principiul tratamentului egal și al nediscriminării prevăzute de OUG nr. 34/2006, art 2 alin. 2 lit. a) și b).

Au fost încălcate astfel, prevederile art. 188 alin. 2 din OUG 34/2006, și nu au fost respectate prevederile art. 8 din HG nr. 925/2006 și art. 48 alin 2 din Directiva 2004/18/CE.

Ca și în cazul Contractului de furnizare nr._/_ și la această procedură a participant un singur ofertant.

Contractul de furnizare nr._/09.12.2010 încheiat între contestatorul si Asocierea . SYSTEM SRL având ca obiect achiziție furnizare echipamente, proiectare și construcții, prin acțiunea depusă autoritatea contractantă invocă faptul că cerința minimă de calificare menționată este legală și că aceasta ar fi chiar obligatorie în raport de natura contractului și în considerarea unor dispoziții legale speciale.

Or, Ordinul nr. 24 din 20 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică și exploatează instalații electrice din sistemul electroenergetic, acesta indică și în titlul acestuia că se referă strict la procedura de atestare si la obligațiile operatorului economic atestat.

Articolul 48 al ordinului mai sus menționat, articol citat de către reclamant cuprinde obligațiile operatorului economic atestat față de autoritatea competentă pe perioada valabilitate a atestatului. De asemenea dispozițiile Anexei 2 se referă la obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească un operator economic în vederea obținerii atestatului, obligații printre care se regăsește și aceea referitoare la faptul ca operatorii economici trebuie să prezinte « ..copii ale CIM încheiate pe perioadă nedeterminată, ale diplomelor de calificare și ale legitimațiilor de electrician autorizat ale angajaților nominalizați ».

Însă toate aceste condiții se referă strict la procedura de atestare a operatorilor economici și la obligațiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pe perioada de valabilitate a atestatului. Iară sa aibă legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție.

Obiectul contractului de achiziție îl reprezintă furnizare echipamente, proiectare și construcții, astfel autoritatea contractanta trebuie să impună condiții de calificare referitoare la îndeplinirea acestui obiect și nu condiții referitoare la obținerea atestatului.

Chiar dacă atestatul este necesar pentru îndeplinirea obiectului contractului, prezentarea acestui atestat de către operatorul economic este o cerință de calificare de sine stătătoare, care are legătură cu natura contractului și care prin ea însăși era suficientă ca și criteriu de calificare.

Art. 188 alin.1 lit. c din OUG nr. 34/2006 prevede „In cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de furnizare, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de cantitatea și de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele... c) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității;"

Din interpretarea acestui text legal rezultă că autoritatea contractantă are dreptul să solicite informații referitoare la personalul tehnic de specialitate în scopul verificării capacității tehnice și sau profesionale .

Modurile în care pot fi dovedite capacitățile tehnice ale operatorilor economici se regăsesc în art. 48 din Directiva 2004/18/CE, iar existența personalului angajat permanent în structura operatorului economic nu se regăsește în această prevedere legală.

Potrivit lit. b al acestui articol, este necesară indicarea tehnicienilor sau organismelor tehnice, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea operatorului economic. în special al celor care răspund de controlul calității și, dacă este vorba de contracte de achiziții publice de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea execuției lucrărilor;

Reclamantul invocă în apărarea sa respectarea principiului prevăzut de art. 2 lit. f din OUG nr. 34/ 2006, respectiv eficienta utilizării fondurilor publice.

Acest principiu este definit astfel: eficienta utilizării fondurilor publice este principiu care stă la baza atribuirii contractului de achiziție publică prin care se înțelege folosirea sistemului concurențial și a criteriilor economice pentru atribuirea contractului cu scopul de a obține valoare pentru banii cheltuiți.

Prin urmare, obținerea de valoare pentru banii cheltuiții se face în condițiile respectării sistemului concurențial, iar restricționarea accesului la procedură operatorilor economici nu se| poate face sub scuza respectării acestui principiu.

Reclamantul invocă de asemenea și principiul proporționalității. Insă, respectarea principiului proporționalității înseamnă asigurarea corelației între necesitate, obiectul contractului și cerințele solicitate astfel că fiecărei achiziții trebuie să i se dea importanța cuvenită atunci când se stabilesc cerințele. Autoritatea contractantă se va asigura că ofertantul are capacitatea de a duce eventualul contract la bun sfârșit, dar nu va pune condiții împovărătoare, excesive, care ar duce la eliminarea eventualilor ofertanți.

Curtea, analizând legalitatea criteriului privind nivelul de calificare al electricienilor și acela de a avea personal angajat cu contract pe perioadă nedeterminată în corelație cu alte cerințe obligatorii (deținerea de către operatorii economici de atestate și autorizări specifice domeniului de activitate) se ajunge tot la concluzia ca cerința de a avea personal angajat permanent era excesivă în raport de faptul ca aceasta cerință se referă strict la obținerea atestatului. Condițiile de eligibilitate ale operatorilor economici în raport de « specificul, cantitatea și complexitatea produselor » se referă la deținerea de către operatorul economic a atestatelor și nu a personalului angajat permanent.

Apreciază Curtea că și în condițiile unui « proiect foarte complex, cu tehnologie high-end, unic în zona est europeană, care deschide oportunități imposibile până acum în zona cercetării nucleare și conexe ». Așa cum a fost descrisă de către autoritatea contractantă, tot nu își găsește justificarea prezența cerințelor minime de calificare referitoare la personalul angajat permanent în vederea dovedirii capacității tehnice și sau profesionale a ofertantului.

Importanța și complexitatea proiectului care urma să fie implementat, dar și în aceste condiții capacitatea tehnică a personalului urma să fie dovedită prin modurile enumerate în Directiva 2004/18/CE și nu prin impunerea condiției ca operatorul economic să aibă personal permanent angajat cu atât mai mult cu cât art. 48 din Directiva 2004/18/CE. Lit. b prevede chiar posibilitatea ca tehnicienii sau organismele tehnice, să facă sau nu parte din întreprinderea operatorului economic.

Adăugarea de criterii de selecție suplimentare de către autoritatea contractantă pentru dovedirea capacității tehnice a operatorilor economici, doar pentru o ipotetică garanție suplimentară a asigurării unei execuții de calitate, atât timp cât aceste criterii exced cadrului legal, prin acestea restricționându-se accesul la procedură al operatorilor economici, este excesivă și nelegală.

Argumentul potrivit căruia timpul a fost extrem de scurt pentru realizarea proiectului, tară posibilitatea prelungirii, nu este nici el veridic, nejustificând prezența criteriului personalului angajat permanent.

Susținerea ca au fost respectate disp. art. 2 alin. 2 lit. a din OUG nr. 34/2006 întrucât a fost asigurat tratamentul egal și nediscriminatoriu al operatorilor economici la același nivel de competență profesională, nu poate fi reținut întrucât competența profesională nu are legătură cu deținerea sau nu a unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată a personalului tehnic specializat.

Cu privire la respectarea dispozițiilor art. 8 alin. 1 din HG nr. 925/2006, și acesta a fost încălcat, durata contractului de muncă al electricienilor nu are relevanță în raport de natura și complexitatea contractului de achiziție, acest criteriu de calificare încălcând și dispozițiile art. 178 din OUG nr. 34/2006.

Art.7. din HG 925/2006 la care face trimitere reclamanta, « Criteriile de calificare și selecție, astfel cum sunt prevăzute la art. 176 din ordonanța de urgență, au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare. ». Ori cerința minimă ca electricienii să fie angajați permanenți nu demonstrează nici potențialul tehnic sau organizatoric și nici posibilitatea concretă de a îndeplini contractul.

In ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 48 alin. 2 lit. b din Directiva 2004/18/CE aceasta este evidentă din însăși redactarea acestei prevederi legale, astfel, potrivit acestui articol este necesară indicarea tehnicienilor sau organismelor tehnice, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calității și. dac este vorba de contracte de achiziții publice de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea execuției lucrărilor;

Prin introducerea cerințelor privind personalul a fost restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului, încălcându-se astfel principiile nediscriminării și tratamentului egal, indiciul acestei restricționării rezultând din prezența unui singur ofertant la procedura.

Faptul că orice operator economic interesat avea dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire dar aceste clarificări nu au fost solicitate, a fost avut în vedere la aplicarea reducerii coerciției financiare de la 25% la 5 %.

Nu se poate reține ca o respectare a celor două principii mai sus menționate faptul că „operatorii economici au avut acces neîngrădit si total transparent la documentația de achiziție și că nu au existat operatori economici care sa solicite clarificări, acesta făcând trimitere la respectarea principiului transparenței.

Deși pentru abaterile menționate se impunea aplicarea unor corecții financiare potrivit art. 1.7 din Anexa la OG nr. 66/ 2011 de 25% din valoarea contractului, s-a aplicat o reducere a corecției de la 25% la 5 %, avându-se în vedere la aplicarea acestei reduceri complexitatea proiectului și valoarea mare estimată pentru atribuirea contractului. De asemenea s-a considerat că abaterea este de o gravitate redusă avându-se în vedere faptul că nu au fost primite solicitări de clarificări privind criteriile de selecție si nici nu a fost depuse contestații.

Referitor la Contractul de servicii nr. 238/12.01.2010 încheiat între contestator și . pentru Investiții și Dezvoltare SRL, Curtea reține că prin cerințele obligatorii de calificare și selecție impuse ofertanților în fișa de date a achiziției, pct. 1.5.4 Informații privind capacitatea tehnică sau profesională au fost încălcate principiile nediscriminării și tratamentului egal, art. 8 alin. 1 din HG nr. 925/2006 art. 48 alin 2 din Directiva 2004/18/CE și art. 188 din OUG nr. 34/2006.

Este legal ca expertul principal să îndeplinească anumite condiții de experiență, așa cum susține și contestatorul. dar criteriile stabilite de autoritatea contractanta: responsabil de program sau echivalent pentru programe PHARE, 1SPA sau SAPARD, coordonator al unei echipe de redactare a documentației și de implementare a unui proiect de infrastructură finanțat din fonduri structurale sau de coeziune din cadrul perioadei de referință 2007 - 2015 cu un buget minim de 2.500.000 euro, etc.) sunt excesive și restrictive acestea neavând legătură cu natura și complexitatea contractului.

Reclamanta își justifică impunerea acestor criterii de selecție, făcând trimitere directă la « complexitatea, unicitatea si specificitatea aparte » a proiectului . proiect ce are un buget de 50 milioane lei.

Atât art. 188 alin. 1 lit.e din OUG nr. 34/2006 cât și art. 8 alin. 1 din HG nr. 925/2006 se referă la contractul de achiziție publică și nu la proiect in sine sau la contractul de finanțare. Astfel art. 8 alin 1 HG nr. 925/2006 prevede « Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care:

a)nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit;

b)sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. »

În raport de natura și complexitatea contractul de achiziție publică, acesta având ca obiect « consultantă în implementarea proiectului » și o valoarea de 794.800 lei. cerințele minime mai sus enumerate sunt excesive ( a se vedea și pragul de 2.500.000 euro stabilit de autoritatea contractantă).

De asemenea cerința pentru expertul principal de a avea experiență în implementarea unor proiecte din domeniul dezvoltării aplicațiilor prin tehnica temperaturilor joase și/sau izotopii hidrogenului, este excesivă în raport de natura contractului de achiziție publică.

Se reține că autoritatea contractantă a solicitat ca ofertantul trebuie să facă dovada că toți membrii echipei sunt angajați cu contract de muncă ca și cerință de calificare pentru a se dovedi capacitatea tehnică și/sau profesională a ofertanților.

Art. 48 din Directiva 2004/18/CE sunt prevăzute modurile în care pot fi dovedite capacitățile tehnice ale operatorilor economici, iar cerința personalului angajat la operatorul economic ofertant nu se regăsește în acest articol.

De altfel, încheierea unor contracte de muncă pentru experții consultanți nu are relevanță în raport de natura și complexitatea contractului de achiziție publică precum și pentru asigurarea controlului calității.

Prin prezența la procedură de atribuire a unui singur ofertant se face dovada încălcării prevederilor art. 8 din HG nr. 925 în sensul ca prin cerințele obligatorii de calificare și selecție a fost restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice -Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice, în ceea ce îl privește și, în consecință:

Respinge cererea reclamantului INCDTCI-ICSI Râmnicu V., față de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice -Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Constată ca rămasă fără obiect excepția inadmisibilității invocată de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. Educației Naționale.

Respinge acțiunea reclamantului INCDTCI-ICSI Râmnicu V. în contradictoriu cu pârâtul M. Educației Naționale, succesorul de drept al ANCS-Direcția G. Organism Intermediar, și chematul în garanție Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., succesor de drept DGFP V.-C. de Verificare a Achizițiilor, ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, 15.01.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. G. C. O.

Red.jud.G.G.

Tehnored.C.O./6ex.

← Despăgubire. Decizia nr. 4152/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 7465/2014.... →

Anulare act administrativ. Hotărâre din 15-01-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Hotărâre din 15-01-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI