Despăgubire. Decizia nr. 4152/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4152/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 2407/122/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.4152
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.05.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurentul reclamant S. ORĂȘENESC B. V., împotriva sentinței civile nr. 367/07.05.2013, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. C. și intimații chemați în garanție U. S. HARET ȘI M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, a răspuns intimatul pârât C. C., reprezentant de avocat Abdel Razek C. C., cu împuternicire avocațială de reprezentare la fila 12 dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că s-au depus la dosar, prin intermediul Serviciului registratură al secției, următoarele:
-la data de 21.03.2014 intimatul pârât C. C. a depus întâmpinare;
-la data de 23.05.2014 intimata chemată în garanție U. S. Haret a depus întâmpinare și un set de înscrisuri, după care:
Se solicită de către reprezentanta intimatului pârât C. C. să i se comunice un exemplar de pe întâmpinarea depusă pentru acest termen de judecată de către intimata chemată în garanție U. S. Haret, Curtea procedând la comunicarea acesteia.
La interpelarea instanței, reprezentanta intimatului pârât C. C., luând cuvântul, învederează faptul că nu mai are alte cereri prealabile de formulat judecății.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Intimatul pârât C. C., prin reprezentant, luând cuvântul, solicită instanței respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată constând în contravaloarea onorariului de avocat conform chitanței pe care o depune la dosar.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 18.09.2012 sub nr._ reclamanta S. orășenesc B. V. a chemat în judecată pe pârâtul C. C. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata prejudiciului creat reclamantei prin încasarea unui salariu necuvenit în perioada 14.09.2009 – 31.08.2012.
A solicitat ca în conformitate cu disp.Codului civil suma respectivă să fie actualizată cu indicele de inflație sau dobânda legală de la data încasării de către pârât până la data restituirii efective a acesteia către unitatea reclamantă.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că până la data de 01.09.2009 pârâtul ca angajat al reclamantei a ocupat postul de referent IA în cadrul serviciului administrativ.
În baza unei delegații a fost numit anterior acestei date șef în cadrul serviciului administrativ, beneficiind pentru aceasta de o indemnizație de conducere de 20%.
La data de 01.09.2009 pârâtul a prezentat la registratura reclamantei o adeverință privind susținerea și promovarea examenului de licență, sesiunea iulie 2009 în cadrul facultății de Management - U. S. Haret adeverință a cărei valabilitate, potrivit art.38 din Ordinul Ministerului Educației Naționale nr.2284/2007, este de un an de la data susținerii examenului de licență, iar în baza acestei adeverința pârâtul a fost promovat în funcție pe postul de referent II cu studii superioare beneficiind totodată de salariul aferent noii încadrări.
Ulterior printr-o adresă formulată și comunicată după expirarea valabilității adeverinței de studii, s-a pus în vedere pârâtului să prezinte o copie de pe diploma de licență, în caz contrar se va proceda la reîncadrarea în funcția deținută anterior și la imputarea diferenței de salariu primite în baza acelei adeverințe. Pârâtul a prezentat o nouă adeverință din al cărei conținut a reieșit că a susținut și promovat examenul de licență, dar și faptul că aceasta a făcut dovada studiilor până la eliberarea diplomei de licență.
A mai aratat reclamanta că printr-o nouă adresă s-a pus, din nou, în vedere pârâtului să prezinte diploma de licență, însă de această dată s-a stabilit și un termen până la care acesta trebuia să prezinte diploma, respectiv 01.09.2012 sub condiția reîncadrării în funcția deținută anterior și imputarea diferențelor salariale primite în baza adeverințelor de studii.
Reclamanta a mai arătat că deși unitatea se afla încă în termenul general de prescripție privind recuperarea sumelor necuvenite s-a mai încercat pentru a treia oară soluționarea diferendului pe cale amiabilă, și s-a transmis către pârât o ultimă adresă, solicitare care a rămas fără răspuns ca și cele anterioare, și reclamanta a procedat la reîncadrarea pârâtului în funcția deținută anterior respectiv referent IA cu studii medii în cadrul serviciului administrativ cu indemnizație conducere.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisurile aflate la filele 26-_-130.
La data de 03.10.2013 pârâtul a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, precum și chemarea în garanție a Universității S. Haret.
În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că în ceea ce privește suma de bani solicitată de reclamantă, a solicitat să se constate faptul că acestea sunt nelegale și netemeinice, de altfel reclamanta neindicând temeiul legal în baza căruia își întemeiază cererea în cauză, sens în care a solicitat să i se pună în vedere să-și precizeze temeiul legal al cererii sale. A mai arătat pârâtul că este absolvent al Universității S. Haret, cu studii superioare pe care le-a absolvit în urma trecerii examenului de diplomă în iunie 2009, situație pe care a dovedit-o cu acte emise de facultate, iar pe toată perioada și până în prezent U. S. Herat i-a eliberat numai adeverințe prin care s-a certificat absolvirea examenului de licență de către pârât, explicând imposibilitatea eliberării diplomei de licență cu faptul că Ministerului Cercetării Naționale a refuzat nejustificat să pună la dispoziția să universității cauza tipizatelor necesare.
Cu privire la poziția reclamantei de a se regresa împotriva pârâtului în vederea recuperării sumei de bani ce face obiectul prezentei cauze sub pretext că nu i s-a emis diploma de licență cu toate că știa că nu este vina sa, și pe de altă parte de a nu i se mai recunoaște dreptul de a mai prezenta adeverințe emise de U. S. Haret care să țină loc de diplomă de licență a solicitat instanței a se constata caracterul ilegal al măsurii luate, deoarece articolul de lege nu limitează numărul de adeverințe emise privind certificarea obținerii examenului de licență, ci numai perioada pentru care sunt valabile respectiv 12 luni ori pârâtul a prezentat pentru fiecare an adeverința valabilă precum și dovada demersurilor efectuate în vederea obținerii diplomei de licență.
A mai aratat că trecerea sa pe postul de referent IA în condițiile în care a finalizat studiile superioare și solicitarea de a returna diferențele salariale, întrucât reclamanta a considerat că nu ar fi finalizat studii superioare în iunie 2009 numai pentru că nu i s-a eliberat diploma de licență, fără ca această situație să i se poată imputa pârâtului, consideră că sunt măsuri abuzive și nelegale, fapt pentru care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nelegală și netemeinică.
În drept au fost invocate disp.art.115-119 C.pr.civ., Legea învățământului nr.1/2011, Ordinul Ministerului Educației Naționale nr.2284/2007.
Pârâtul în motivarea cererii de chemare în garanție a arătat că din momentul înscrierii la facultate și până la absolvirea acesteia, pârâtul și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi reveneau potrivit contractelor de studii încheiate cu Universitate iar în aceste condiții potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenului de finalizare a studiilor, precum și art.20 alin.1 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr.2284/2007 U. era obligată să elibereze pârâtului actele de studii complet, cu toate acestea nici până în prezent U. nu i-a emis diploma de studii comunicând-ui că nu a primit aprobarea de la minister pentru eliberarea imprimatelor specifice, însă a recunoscut că a promovat examenul prin emiterea adeverințelor de studii în acest sens.
Astfel, pârâtul a considerat că în situația în care este pus prin promovarea acțiunii de către reclamantă, împotriva sa se datorează culpei exclusive a Universității S. Heret, și potrivit prevederilor legale U. este cea care trebuia să emită diploma de studii având în vedere că a fost admis să susțină examenul de licență.
În drept au fost invocate disp.art.60-63 C.pr.civ.
Chemata în garanție U. S. Haret a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție prin care a solicitat să se constate că și-a îndeplinit obligațiile legale față de pârâtul C. C. în sensul că după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență la cererea acestuia a eliberat adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, astfel că pârâtul în urma promovării examenului de licență a obținut adeverința de studii emisă de Universitate ce i-au conferit toate drepturile care au decurs din absolvirea instituției de învățământ superior.
A mai arătat, că adeverința emisă este valabilă întrucât nici o autoritate administrativă sau instanță judecătorească nu s-a pronunțat cu privire la anulabilitatea acestora, astfel că U. și-a îndeplinit obligațiile legale față de pârât și potrivit prevederilor Ordinului nr.2284/2007 prin eliberarea adeverințelor din care a rezultat calitatea de licențiat și deci nu i se poate imputa nici un fel situația actuală a pârâtului C. C..
În motivarea cererii de chemare în garanție a arătat că U. a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002 ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ iar prin HG nr.693/2003 și HG nr.676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ a zi, domeniile de licență, drept sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatică, și altele.
În aplicarea disp.Legii nr.84/1995 M. Educației a emis la data de 07.03.2006 Ordinul nr.3404 în cuprinsul căruia este stabilit la art.2 că admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate iar la art.8 s-a arătat că formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate.
Astfel, că M. Educației trebuia să elaboreze și să promoveze după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program, aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS că a funcționat într-un cadru legal care le-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvența redusă sau învățământ la distanță.
A motivat solicitarea de admitere a cererii de chemare în garanție pe imposibilitatea efectivă de a emite reclamantului diploma de licență atâta vreme cât MECTS nu a aprobat tipărirea formularelor pentru anul 2009 fiind puși astfel în imposibilitatea de a executa hotărârea, câtă vreme dreptul absolventului nu poate fi realizat fără concursul efectiv al chematului în garanție, care, în calitate de autoritate publică gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesar pentru a se elibera diploma sau alte acte de studii.
În drept au fost invocate disp.art.60-63 C.pr.civ., art.18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004.la dosarul cauzei a depus înscrisurile aflate la filele 60 – 107.
La data de 15.11.2012 reclamanta a formulat cerere precizatoare la cererea de chemare în judecată prin care a precizat că solicită: constatarea nulității absolute a adeverințelor emise de U. S. Haret, obligarea pârâtului la plata sumei ce reprezintă valoarea prejudiciului creat unității reclamante, prin încasarea lor în baza adeverințelor de studii nule a unor majorări salariale necuvenite în perioada 14.09.2009 – 31.08.2012 și actualizarea sumei cu indicele de inflație sau dobânda legală de la data încasării de către pârât până la data restituirii efective către reclamantă, în conformitate cu disp.codului civil. Au fost depuse înscrisurile de la filele 117 – 130.
La termenul de judecată din data de 07.05.2013 instanța a pus în discuția părților conexarea dosarului nr._ la prezentul dosar, sens în care prin încheierea de ședință din data de 07.05.2013 s-a dispus conexarea întrucât au fost întrunite condițiile art.164 C.pr.civiă.
Prin sentința civilă nr. 367/07.05.2013, pronunțată de Tribunalul G. a fost respinsă cererea principală formulată de reclamant S. Orășenesc B. V., ca nefondată, a fost admisă cererea conexă formulată de reclamantul C. C., în contradictoriu cu pârâta S. Orășenesc B. V. și în consecință s-a dispus anularea dispoziția nr.112/_ cu consecința reîncadrării reclamantului C. C. în funcția de referent II cu studii superioare. S-a dispus disjungerea cererilor de chemare în garanție urmând a se forma un nou dosar cu termen de judecată la data de 04.06.2013.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Pârâtul C. C. este absolvent al Facultății de Management Financiar contabil al Universității S. Haret, promoția 2009, conform adeverințelor eliberate de către instituția de învățământ superior.
În această calitate, fiind deja angajat în cadrul Spitalului orășenesc B. V. a fost promovat în funcție la data absolvirii cursurilor universitare ca șef în cadrul serviciului administrativ .
Reclamantul a susținut că promovarea pârâtului s-a făcut la cererea acestuia, prezentând în acest sens la registratură adeverința nr.185/07.07.2009 privind susținerea și promovarea examenului de licență, sesiunea iulie 2009.
A mai susținut reclamantul că adeverința prezentată de către pârât precum și cele ulterioare au termen de valabilitate maxim un an și în consecință., în lipsa diplomei de licență acesta trebuie reîncadrat în funcția deținută anterior, respectiv referent cu studii medii iar sumele încasate cu titlul de salariu pentru funcția actuală trebuie restituite ca fiind în casate nejustificat.
Instanța a constatat că într-adevăr, potrivit disp.art.38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior aprobat prin Ordinul nr. 2284/2007 al MECT după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni este evident că în cazul în care absolventul nu prezintă la expirarea acestui termen de diploma de licență, acest fapt nu este de natură de a-i înlătura recunoașterea studiilor universitare.
Tribunalul a reținut că U. S. Haret din București a fost înființată prin Legea nr. 443/2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ și că, prin HG nr. 676/2007, au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma învățământ de zi, mai multe domenii.
Potrivit Legii nr. 84/1995, în vigoare în perioada în care pârâtul a urmat cursurile acestei instituții de învățământ superior, U. S. Haret se bucura de autonomie universitară, ceea ce implica dreptul de a înființa și de a asigura funcționarea facultăților, a colegiilor și a specializărilor universitare. În aplicarea dispozițiilor acestei legi a fost emis Ordinul Ministrului Educației nr. 3404/2006, prin care s-a prevăzut că admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodologiilor stabilite de fiecare universitate, cu precizarea că, la art. 8 se prevedea în mod expres faptul că „Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate.”
Totodată, s-a reținut că specializarea urmată de pârât a fost confirmată de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin emiterea formularelor până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea acestora.
În consecință, este evident că reclamantul nu are competența analizării valabilității documentelor de studii ale pârâtului mai ales că promovarea acestuia în funcția deținută la acest moment s-a făcut în urma recunoașterii la acel moment de către instituțiile abilitate, în speță Direcția de Sănătate Publică, din cadrul Ministerului Sănătății prin adresele cu nr.3328/10.09.2009 și nr.4980/21.12.2009 și (f32,34)
A mai reținut instanța că tot în aceeași perioadă M. Educației, Cercetării și Inovării prin adresa nr._/16.12.2009 recunoaște practic validitatea adeverinței de absolvire care se poate completa cu situația școlară a absolventului(f.33) .
Pentru aceste considerente, instanța a constatat că adeverințele de studiu eliberate de către U. S. Haret nu sunt lovite de niciun motiv de nulitate astfel încât a respins cererea reclamantului de constatare a nulității absolute a acestora precum și de obligarea pârâtului la plata diferențelor de drepturi salariale încasate.
Instanța a constatat pentru aceleași considerente că este lipsită de temei legal dispoziția nr.112/_ cu consecința reîncadrării reclamantului C. C. în funcția de referent II cu studii superioare
În baza art.63 C.pr.civ a disjuns cererea de chemare în garanție urmând a se forma un nou dosar .
Împotriva acestei hotărâri judecătorești în termen legal a formulat recurs recurentul reclamant S. ORĂȘENESC B. V., criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
În motivare, recurentul reclamant arată faptul că, în fapt, la data de 01.09.2009 paratul a prezentat adeverința nr. 185/07.07.2009 privind susținerea si promovarea examenului de licența, sesiunea iulie 2009, in cadrul Facultatii de Management, U. „S. Haret„ a cărei valabilitatte potrivit Legii invatamantului Nr. 84/1995 este de 1 an de la data susținerii examenului de licența.
In baza adeverinței de studii potrivit OUG Nr.115/2004, art.l7 s-a transformat postul intimatului din referent IA cu studii medii in referent II cu studii superioare si s-a acordat creșterea salariala potrivit noii incadrarii.
Ulterior, prin adesa nr. 496/15.02.2011, dupa expirarea perioadei de valabilitate a adevereintei s-a pus in vedere intimatului ca . sa prezinte copie de pe diploma de licența in caz contrar se va proceda la reincadrarea in funcția detinuta anterior si imputararea majorarii de salariu primite in baza adeverinței de studii cu termen expirat.
. paratul a prezentat o noua adeverința, adeverința cu nr.1880/14.07.2010, din al cărei continut reiesa ca a sustinut si promovat examenul de licența, dar si faptul ca adeverința face dovada studiilor pana la eliberarea diplomei de licența.
Prin adresa nr. 2217/10.07.2012 s-a pus in vedere din nou paratului prezentarea diplomei de licența, fiind stabilit si un termen - data de 01.09.2012, sub condiția reincadrarii in funcția detinuta anterior si imputarea majorarilor salariale primite in baza adeverințelor de studii.
Având in vedere ca potrivit dispozițiilor art. 254 din Codul Muncii sumele acordate necuvenit salariaților pot fi recuperate doar in baza unui titlu executoriu coroborate cu dispozițiile art.38 din Ord. MECT Nr. 2284/2007 dar si cu dispozițiile art. Codul Civil potrivit carora recuperarea orcarei sume se poate efectua in cadrul termenului de prescripție am solicitat instantei de fond sa constate ca paratul
De asemenea, bazat pe cele de mai sus a solicitat instantei de fond sa constate nulitatea adeverințelor depuse, deoarece acestea au fost emise cu incalcarea legii invatamantului si a dispozițiilor art. 38 din Ordinul MECT Nr. 2284/2007, conținând precizarea de valabilitate pana la eliberarea diplomei de licența, desi durata maxima prevăzută de lege este de 1 an de la susținerea examenului de licența.
Prin sentinta civila nr. 367/2013 instanta de fond a respins in mod neintemeiat acțiunea formulata, motivând ca spitalul „in calitate de reclamant nu are competenta analizarii valabilitatii documentelor de studii ale paratului„ fara a tine cont de faptul ca documentele contestate stau la baza efectuării unor plați salariale nejustificate, situatie ce ii conferă dreptul de a le contesta, de a-l retrograda in funcție pe intimat si respectiv de a solicita instantei sa constate valablitatatea sau nevalabilitatea acestora. Respingând acțiunea formulata instanta a incalcat principiul de drept civil potrivit caruia actele juridice civile pentru a fi valabile trebuie emise cu respectarea legislației in vigoare, in caz contrar fiind lovite de nulitate absoluta pentru nerespectarea condițiilor de fond privind actele juridice.
Mai mult, dupa ce s-a dispus conexarea cu alta cauza aflata pe rolul Tribunalului G., intre aceleași parti, s-a formulat de către intimat cerere de chemare in garanție, ce a fost dijunsa, formând astfel dosarul nr._ al cărui obiect consta in solicitarea de fi obligat M. Educației la eliberarea tipizatelor pentru tiparirea diplomei de licența, acțiune care a fost respinsa ca neîntemeiata, situatie din care rezulta in mod neîndoielnic netemeinicia sentintei civile nr. 367/2013, intrucat in dosarul privind cererea de chemare in garanție s-au formulat aceleași aparari si s-au depus aceleași probe, insa instanta in raport de acestea a respins acțiunea ca neîntemeiata.
F. de cele prezentate mai sus si in raport de probele dosarului solicită admiterea recursului, casarea sentintei atacata, iar rejudecand cauza pe fond sa se admită acțiunea, anularea adeverințelor de studii mentionate, obligarea paratului la plata sumei de_ RON, suma ce reprezintă valoarea prejudiciului creat unitatii, prin încasarea unui salariu necuvenit in perioada 14.09._12, ca urmare a neprezentarii diplomei de licența dupa expirarea perioadei de valabilitate a adeverințelor de studii + dobanda legala aferenta, sa mențineți ca legala si temeinica Dispoziția nr. 112/13.09.2012.
In drept: art.304 pct. 9, art. 304 pct. 7, art. 304^1 din vechiul cod de procedura civila, si art. b. 483 - art.488 alin.l pct.6 si 8 noul cod de procedura civila, dispozițiile art. 38 din Ord.MECT nr. 2284/2007 si art. 254 codul muncii.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul pârât C. C. solicită respingerea recursului ca fiind nul avand in vedere faptul ca recurentul-reclamant si a formulat si motivat recursul pe alte capete de cerere decât cele pe care si-a promovat acțiunea inițiala.
In ceea ce privește motivul de recurs referitor la "constatarea nulitatii absolute a adeverințelor nr. 185/07.07.2009 si nr.1880/14.07.2010 intelege sa invoce excepția lipsei calitatii procesuale pasive, astfel ca solicita respingerea recursului ca fiind nefondat.
In situatia in care se va respinge cererea sa cu privire la nulitatea recursului, pe fondul cauzei solicita respingerea recursului ca nefondat.
In ceea ce privește solicitările recurentului-reclamant referitoare la returnarea sumei de 11.384 lei, actualizata cu rata dobânzii pentru perioada 14.09._12, reprezentând diferența drepturi salariale incasate de către pârât, solicita a se constata faptul ca acestea sunt nelegale si netemeinice, de altfel recurentul-reclamant neindicand temeiul legal in baza caruia isi intemeiaza cererca in cauza.
Mai mult decât atat, asa dupa cum arata chiar recurentul-reclamant in cererea sa de chemare in judecata, pârâtul este absolventul Universității S. Haret, Facultatea de Management Financiar-Contabil, studii superioare pe care le-a absolvit in urma trecerii examenului de diploma in iunie 2009, situatie dovedita cu actele emise in acest sens de unitatea de invatamant superior anterior mentionata.
Din perioada iunie 2009 si pana in prezent U. S. Haret, Facultatea de Management Financiar-Contabil i-a eliberat numai adeverințe prin care certifica absolvirea examenului de licienta de către pârât, explicând imposibilitatea eliberării Diplomei de Licienta cu faptul ca M. Educației si Cercetării. Tineretului si Sportului refuza nejustitlcat sa puna la dispoziția unitatii de invatamant superior in cauza tipizatele necesar.
Totodata, i s-a adus la cunostinta faptul ca in prezent ar exista o acțiune pe rolul instantelor de judecata intre M. de resort si U. S. Haret, cauza care ar avea ca obiect tocmai situatia descrisa anterior.
Aceasta situatie a fost adusa la cunostinta reclamantei si dovedita in fata acesteia prin Înscrisuri in mod constant, mai mult decât atat, nu sunt singurul angajat al reclamantei care intampina dificultati in a obține diploma de licienta de la unitatea de invatamant superior.
In ceea ce privește, poziția adoptata de recurentul-reclamant pe de o parte de a se regresa impotriva pârâtului in vederea recuperării sumei de bani ce face obiectul prezentei cauze sub pretext ca nu i s-a emis diploma de licienta, cu toate ca stie ca nu este vina sa, si pe de alta parte de a nu ii mai recunoaște dreptul de a mai prezenta adeverințe emise de U. S. Haret care sa tina loc de diploma de licienta solicita a se constata caracterul ilegal al măsurii luate.
A precizat cele expuse anterior, intrucat, in opinia sa, articolul de lege nu limiteaza numărul de adeverente emise privind certificarea obținerii examenului de licienta, ci numai perioada pentru care o asemenea adeverința este valabila, respectiv 12 luni, ori subsemnatul am prezentat pentru fiecare an adeverința valabila, precum si dovada demersurilor efectuate de către mine in vederea obținerii diplomei de licienta.
Astfel ca, din acest punct de vedere, consideră ca trecerea sa pe postul de referent I A in condițiile in care a finalizat studiile superioare si solicitarea de a returna diferente salariale, intrucat recurentul-reclamant considera ca nu ar fi finalizat studii superioare in iunie 2009 numai pentru ca nu i s-a eliberat diploma de licenta, fara ca aceasta situatie sa i se poata imputa, consideră ca fiind masuri abuzive si nelegale, fapt pentru care solicită respingerea acțiunii ca fiind nelegala si netemeinica.
In aceeași ordine de idei, precizează faptul ca potrivit prevederilor art.272 Cd. municii, "Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.", insa in prezenta cauza asa cum se poate constata de către instanta pârâtul a incasat incepand cu septembrie 2009 drepturile salariale aferente postului de referent II cu studii superioare pe de parte datorita faptului ca incepand cu acea data era absolvent de studii superioare iar pe de alta parte pentru ca a îndeplinit atributiile corespunzătoare acelei funcții.
Neemiterea diplomei de licența, situatie care nu depinde de pârât, nu poate induce recurentului-reclamant la concluzia ca nu a absolvit studii superioare, si mai mult decât atat ca ar fi creat un prejudiciu care trebuie recuperate prin obligarea sa la plata diferenței salariale dintre posturile pe care le-a detinut inainte si dupa iunie 2009.
Mai mult decât atat, a depus la dosarul cauzei dovada faptului ca in data de 19.09.2012 s-a readresat cu adrese către U. S. Haret si M. Educației si Cercetării, Tineretului si Sportului, solicitând din nou explicații legale vis-a-vis de imposibilitatea unitatii de invatamant superior absolvita de pârât de a emite diplome de licienta pentru promoția iunie 2009.
Având in vedere cele precizate, solicita a se constatata ca sentinta civila nr.367/2013 recurata in prezenta cauza, este temeinica si legala, ca a analizat, in baza probatoriului dispus intreaga cauza si a decis in consecința, fapt pentru care solicita sa respingeți recursul ca nefondat.
In drept: art.115-119 Cd.proc.civ., Legea invatamantului nr. 1/2011, Ordinul Ministerului Educației, Cercetării si Tineretului nr.2284/2007.
Intimata chemată în garanție U. S. HARET a formulat întâmpinare, solicitând înlăturarea criticilor aduse soluției instantei de fond intrucat instanta de fond, in mod legal a respins acțiunea reclamantului S. ORĂȘENESC B., dând eficienta dispozițiilor legale in materie.
Reiterează susținerile de la fond si arata faptul ca și-a îndeplinit obligațiile legale fata de intimatul C. C., in sensul ca, dupa finalizarea completa a studiilor si susținerea examenului de licența, la cererea acestuia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor, emisa de către subscrisa sub nr. 1405/ 21.05.2009 și cu prevederile ait 20 si art. 38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .
Astfel, reclamantul, in urma promovării examenului de licența, a obținui adeverința de studii emisa de subscrisa sub egida MECTS, ce-i conferă toate drepturile care decurg din absolvirea institutiei de invatamant superior. In consecința, asa cum instanta de fond a retinut, promovarea intimatului a avut loc in urma recunoașterii la acel moment de către Direcția de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii, a studiilor urmate . Astfel adeverința de studii a intrat in circuitul civil, a produs efecte, nu a făcut obiectul vreunui fals sau fraude si in consecința ii conferă intimatului toate drepturile ce decurg din obținerea ei.
Aceste acte de studii nu pot fi anulate decât de institutia emitenta sau de instantele de judecata si, pe cale de consecința, acestea sunt recunoscute de drept, atata timp cat nu s-a constat ca sunt eliberate ca urmare a unui fals sau a unei fraude.
Prin urmare, adeverința emisa de subscrisa este valabila intrucat nici o autoritate administrativa sau instanta judecătoreasca nu s-a pronuntat cu privire la anulabilitatea acestora. In acest sens s-a pronuntat si înalta Curte de Casație si Justitie, Secția de C. Administrativ si Fiscal, prin Decizia nr. 2376/06.05.2010 (definitiva si irevocabila).
Pentru aceste considerente, solicita respingerea recursului ca neintemeiat și menținerea ca temeinica si legala sentinta instantei de fond.
Daca se va trece peste aceste aparari, avand in vedere faptul ca obligația Universității S. Haret de a emite diploma de licența este subsecventa obligației MECTS de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii, solicita a se analiza, in conformitate cu dispozițiile art.72 -74 din N.C.proc.civ.,art.18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.l din aceeași lege si cerere de chemare in garanție, formulata de U. S. Haret, solicitând admiterea acesteia și obligarea MEN la plata pretențiilor solicitate de reclamant.
In temeiul art.274 Cod proc.civ. solicita cheltuieli de judecata (onorariu avocat) asa cum rezulta din documentele atașate (contract de asist. jurid.; factura fiscala;ordin de plata.
Probe: înscrisuri.
In drept: art.115 N.C. proc.civ.
Analizând recursul de față în raport de dispozițiile legale și susținerile părților, Curtea față de dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recurentul reclamant critică sentința recurată de Tribunalul G., susținând în esență că în mod nelegal instanța a dispus anularea dispoziției nr. 112/13.09.2012, motivat de faptul că aceasta a fost emisă datorită lipsei documentelor ce atestă studiile absolvite de intimatul reclamant și în consecință intimatul urmează a fi obligat la acoperirea prejudiciului creat prin încasarea unui salariu necuvenit în perioada 14.09.2009 – 31.08.2012.
În speță, prin cererea introductivă recurentul reclamant a solicitat instanței obligarea reclamantului intimat la plata sumei de_ lei, diferența dintre salariu de referent 2 cu studii superioare și salariu de referent 1a cu studii medii.
Recurentul reclamant a solicitat recuperarea sumei de bani menționate, motivat de faptul că intimatului reclamant nu i s-a emis diploma de licență deși i-au fost emise două adeverințe de către Universitate, adeverința având valabilitate pe 12 luni.
Faptul că nu s-a emis diploma de licență, astfel cum a susținut recurentul, nu înseamnă că intimatul reclamant nu a absolvit studiile superioare, rezultate din înscrisurile emise de universitate, acesta făcând dovada că a solicitat emiterea diplomei de licență.
Astfel intimatul a obținut adeverința de studii emisă de universitate ceea ce îi conferă toate drepturile care decurg din absolvirea instituției de învățământ superior.
Pe de altă parte, adeverința emisă este valabilă atâta timp cât nici o autoritate publică sau instanță nu s-a pronunțat cu privire la anulabilitatea acesteia.
De asemenea, s-a făcut dovada demersurilor legale către MEC, căruia i s-au solicitat formularele tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților 2009 din care face parte și intimatul reclamant.
Adeverințele criticate de recurent au fost emise în temeiul Ordinului nr. 2284/2007 din care rezultă calitatea intimatului de licențiat, iar obligația de a emite diploma de licență, îi revine Ministerului Educației și Cercetării, de a aproba tipizarea formularelor destinate acestora.
Nu pot fi reținute motivele invocate de recurent, referitoare la valabilitatea, deoarece adeverințele prezentate de intimat fac dovada absolvirii studiilor Universitare fiind emise în concordanță cu Ordinul nr. 2284/2007 al MEC, iar faptul că intimatul nu a prezentat diploma de licență nu poate conduce la înlăturarea recunoașterii studiilor universitare.
De asemenea se reține că MEC prin adresa nr,_/16.12.2009 a recunoscut în fapt validitatea adeverinței de absolvire, adeverințe ce nu au fost anulate de o instanță judecătorească sau de o autoritate publică, astfel încât pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant S. ORĂȘENESC B. V., împotriva sentinței civile nr. 367/07.05.2013, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. C. și intimații chemați în garanție U. S. HARET ȘI M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, ca nefondat.
Obligă recurenta la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât C. C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.05.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. V. V. D. U. D.
GREFIER
B. C.
Red.jud.UD/ 2 ex.
Tehnored.
Tribunalul G.
Jud.fond.G. T.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 769/2014. Curtea de... | Anulare act administrativ. Hotărâre din 15-01-2014, Curtea de... → |
|---|
