Anulare act administrativ. Hotărâre din 25-02-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 4253/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 11.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta ., prin reprezentant convențional, avocat Hrisafi – J. I., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar (fila 8) și pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, prin reprezentant convențional, consilier juridic D. I., care depune delegație în ședință publică, lipsind pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile învederate prin încheierea de la termenul anterior, după care,
La interpelarea instanței, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI prin întâmpinare, având în vedere neconcordanța între susțineri și motivarea acestora, pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, prin reprezentant convențional reiterează faptul că solicită respingerea excepției deoarece consideră că pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI are calitate procesuală pasivă în această cauză.
Curtea, în completarea dispozițiilor cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI de la termenul anterior, respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI cu privire la capătul 2 al cererii având ca obiect restituirea sumei achitată de reclamantă cu titlu de contribuție clawback, având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 1 din OUG nr. 77/2011, potrivit cu care, ANAF administrează contribuția trimestrială anterior menționată.
Pârâta, prin reprezentant convențional, depune înscrisuri, precum și un punct de vedere. Arată că a depus codurile de medicamente așa cum au fost decontate din fond și din bugetul ministerului. Învederează instanței că nu mai deține alte înscrisuri care să fi fundamentat actul în discuție, în afară de cele depuse deja la dosarul cauzei, datele primare fiind cele care au fost depuse la filele 225-305, întrucât acesteia i se comunică electronic, reușind din toată baza de date să extragă pentru reclamantă toate datele cu privire la medicamentele pentru care aceasta deține „DAPP”, depunându-le la dosarul cauzei.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, precizează că aceasta a introdus pentru prima dată sintagma de „date primare” în acest dosar, referindu-se prin aceasta la primele date, adică cele din facturile emise de spitale și farmacii, iar pârâta nu a depus aceste facturi, deci nu poate susține că a depus datele primare. În raport de susținerile pârâtei, reclamanta, prin reprezentant convențional, are o cerere de completare a probatoriului, solicitând încuviințarea probei cu expertiză contabilă. Prin această expertiză urmărește să evidențieze o . erori aflate în modalitatea în care s-a stabilit taxa de clawback în sarcina acesteia. Arată că pe rolul instanțelor se află mai multe cauze cu același obiect, iar în unele dosare s-a admis proba cu expertiza contabilă, în altele s-a respins, cu motivarea că soluționarea cauzei se poate efectua pe baza înscrisurilor depuse de pârâtă. Depune în acest sens practică judiciară. Învederează instanței că solicită încuviințarea probei cu expertiză contabilă tocmai pentru a demonstra că înțelege să facă toate probatoriile posibile pentru justa soluționare a cauzei. Reiterează faptul că teza probatorie este evidențierea unor erori care se regăsesc în calculul efectuat de pârâtă, expertiza trebuind a fi efectuată având la bază documentele aflate în posesia reclamantei, deoarece nu se află în posesia documentelor deținute de către pârâtă. Arată că din documentația pe care o deține pot fi deduse anumite erori, care de altfel au fost evidențiate în cererea de chemare în judecată și pentru care solicită anularea, dar nu pot fi evidențiate toate, pentru acest lucru fiind nevoie și de documentele aflate în posesia Caselor Județene de Asigurări de Sănătate. Se încearcă dovedirea cu titlu exemplificativ a greșelilor care se regăsesc în conținutul actului administrativ emis de pârâtă. Arată că datele primare nu sunt suficient de transparente și că, la nivel de principiu acest fapt justifică nulitatea actului administrativ atacat, deoarece acesta ar fi trebuit să se bazeze pe niște documente care să poată fi verificate și de către reclamantă. Arată că apărarea cu expertiza este una subsidiară, deoarece, dacă instanța nu reține motivarea cu privire la netransparența actului administrativ atacat, prin intermediul expertizei vor fi evidențiate erorile ce stau la baza actului a cărui anulare se solicită. Primul obiectiv al expertizei este să se demonstreze că o . medicamente, pentru care s-a calculat taxa clawback în sarcina reclamantei, nu au fost în fapt comercializate de către reclamantă niciodată în trimestrul III 2012. Cu privire la al doilea obiectiv, expertul desemnat ar trebui să arate care sunt documentele primare în baza cărora CNAS și CJAS-urile determină acest consum. Al treilea obiectiv se referă la valoarea vânzărilor fiecăruia dintre cele 28 medicamente indicate în Anexa 4 la contestația formulată de S., considerând că pârâta i-a atribuit un consum mai mare decât cel real.
Pârâta, prin reprezentant convențional, se opune la încuviințarea expertizei. Cu privire la primul obiectiv, arată că reclamanta are posibilitatea, din datele pe care le-a depus la dosarul cauzei și în care pârâta a transmis toate datele raportate de CJAS-uri pe coduri de medicamente, să identifice CJAS-ul care a raportat codul de medicamente eronat. Arată că înscrisurile depuse nu au fost verificate de către reclamantă, iar aceasta nu le-a contestat în nici un fel. Învederează instanței că reclamanta, în baza OUG nr. 77/2011, depune o declarație cu lista de medicamente pentru care datorează taxa clawback, declarație înregistrată cu nr._/11.10.2012, iar pârâta nu a făcut decât să transmită valoarea totală trimestrială care a fost decontată și la ce anexă a trecut toate medicamentele pentru care reclamanta este deținător de „DAPP”. Cu privire la datele primare, arată că acestea se găsesc la CJAS-uri, iar fiecare furnizor de medicamente depune documentele justificative la CJAS, raportul contractual fiind între furnizorul de medicamente și CJAS-uri, care la rândul lor validează acel consum de medicamente și apoi îl trimit electronic CNAS, care îl verifică și apoi îl trimite mai departe deținătorilor de „DAPP”. Arată că în Ordinul nr. 927/2011 nu există o machetă pentru fiecare deținător de „DAPP” și nu ar putea fi identificată reclamanta chiar dacă s-ar depune la dosarul cauzei. Pune în vedere instanței că a formulat o adresă către Consiliul Concurenței ca să poată afla ce fel de date se pot transmite deținătorilor de „DAPP”. În concluzie arată că reclamanta avea posibilitatea, ca din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, să verifice fiecare cod de medicament, valoarea pe care CNAS a raportat-o și să conteste eventualele inadvertențe.
Curtea, deliberând, apreciază ca neutilă proba cu expertiza contabilă solicitată de către reclamantă, teza probatorie propusă de către aceasta putând fi lămurită cu ajutorul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei care au fundamentat actul atacat, nefiind necesară părerea unui specialist în domeniul contabilității pentru chestiunile relevate în obiectivele expertizei propuse.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și să anuleze actul administrativ atacat, iar pe capătul 2 al cererii obligarea ANAF la restituirea sumei încasate în mod eronat. Învederează că primul argument este acela că actele și informațiile care au stat la baza calculului taxei clawback stabilit în sarcina acesteia, este unul netransparent. Arată că nu se află în posesia documentelor, deși le-a solicitat în acest proces, pârâta nu le-a adus și nu are cum să facă ea calculele, deoarece nu este vorba de vânzări directe către spitale, farmacii și centre de dializă, deoarece vinde prin distribuitori. Face o paralelă cu modul în care se realizează calculul impozitelor și taxelor, în care societățile comerciale își calculează pe baza facturilor care sunt taxele datorate, face o declarație în acest sens și plătește, iar controalele de la ANAF iau la rând fiecare document primar. Consideră că în mod similar ar trebui să se desfășoare procedura și în acest caz. Având în vedere că nu are acces la aceste documente primare, reclamanta, prin reprezentant convențional, arată că nu poate verifica justețea taxei clawback calculată în sarcina sa. Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții a putut identifica anumite erori de calcul, cum ar fi includerea TVA, fapt ce contravine deciziei Curții Constituționale pronunțate în februarie 2013. În al doilea rând, arată că au fost incluse și medicamentele expirate, în al treilea rând, a fost atribuită o valoare de comercializare a medicamentelor compensate mai mare decât estimează că s-a întâmplat în mod reală. Consideră că genul acesta a apărut din cauza legislației defectuoase, existând neînțelegeri între organismele guvernamentale și asociațiile producătorilor de medicamente cu privire la reglementarea modalității de calcul a taxei clawback. Consideră că trebuie să se arate doar cum s-a calculat și cum s-a ajuns la rezultatul final, chiar dacă asta ar însemna un efort logistic mare. În concluzie solicită admiterea acțiunii având în vedere argumentul lipsei de transparență care încalcă principiile privind stabilirea sarcinilor fiscale care revin contribuabililor, cu obligarea ANAF la restituirea sumei achitată. Solicită amânarea pronunțării pentru a putea depune concluzii scrise.
Pârâta, prin reprezentant convențional, solicită respingerea acțiunii. Solicită instanței să aibă în vedere că pentru trimestrul III 2012, contribuția clawback a fost calculată în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 77/2011, astfel cum a fost modificată prin OG nr. 110/2011. Cu privire la critica reclamantei privind netransparența datelor, învederează instanței că obligațiile CNAS-ului sunt prevăzute expres în actul normativ anterior menționat, la art. 5 alin. 7, în sensul că transmite doar electronic ceea ce validează și raportează CJAS-urile. Arată că nu are obligația de a verifica trasabilitatea unui medicament, raportarea și validarea consumului de medicamente se face de către CJAS-uri. Pune în vedere instanței dispozițiile contractului cadru, în speță fiind aplicabilă dispoziția HG nr. 1389/2010 în care, la art. 10 alin. 2, se menționează expres că furnizorii de medicamente răspund pentru care le depun la CJAS-uri. Astfel, apreciază că datele pe care acestea le transmit la CJAS-uri, iar apoi acestea le transmit mai departe la CNAS, sunt corecte. În ceea ce privește includerea TVA, cu privire la decizia Curții Constituționale nr. 39/2013 a apărut OG nr. 17 în care se menționează că abia din trimestrul IV 2012 nu se mai aplică TVA. Dar, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG nr. 77/2011 stabilirea și declararea acestei taxe aparține reclamantei, aceasta având obligația să își deducă TVA-ul. Arată că la momentul transmiterii actului administrativ atacat a aplicat dispozițiile legale în vigoare, nefiind încă apărută decizia Curții Constituționale, de altfel Legea nr. 147 stipulează că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și produc efecte doar pentru viitor. Pune în vedere instanței că dacă nu ar fi procedat la aplicarea TVA, practic ar fi încălcat legislația cu privire la decontarea medicamentelor. Mai mult decât atât, în ceea ce privește toate medicamentele menționate în CANAMED, având în vedere contractul cadru, art. 102 alin. 5, prețul de referință conține TVA. Iar potrivit Ordinului nr. 615/2010, medicamentele prescrise pentru tratamentul ambulatoriu conțin la decontare TVA. Cu privire la posibilitatea ca în Notificarea atacată să existe medicamente expirate, arată că în conformitate cu prevederile art. 721 din Legea nr. 95/2006, în situația în care o autorizație de punere pe piață a unui medicament a expirat acesta poate fi menținut pe piață încă un an de zile. Mai mult, învederează că există un decalaj din momentul în care un medicament este transmis către asigurat și până la momentul în care acesta este dat propriu zis asiguratului. Cu privire la culpa nedepunerii datelor primare, arată că potrivit dispozițiilor art. 267 din Legea nr. 95/2006, se menționează expres atribuțiile CNAS și cele ale CJAS-urilor, faptul că există un raport de subordonare nu înseamnă că aceasta preia drepturile și obligațiile acestora. Față de toate acestea, solicită instanței respingerea acțiunii.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, depune practică judiciară.
Curtea, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, urmează să amâne pronunțarea pentru data de 18.02.2014.
Pentru aceste motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea pentru data de 18.02.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 18.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
INSTANȚA
În aceeași compunere, având nevoie de timp pentru a delibera, urmează să amâne pronunțarea pentru data de 25.02.2014.
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 25.02.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 633
Ședința publică de la 25.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află pronunțarea în cauza de contencios administrativ privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 februarie 2014, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, în aceeași compunere, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, față de dispozițiile art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 18.02.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 14.06.2013 ,reclamanta .., în contradictoriu cu pârâtele C. Națională de Asigurări de Sănătate si Agenția Națională de Administrare Fiscală- Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1.Anularea actului administrativ emis de CNAS, reprezentat de adresa CNAS nr. MS/FD/2401/31.10.2012, comunicată via e-mail la 02.11.2012 de pe adresa_, referitoare la valorile vânzărilor trimestriale de medicamente necesare pentru determinarea contribuției, de clawback pentru Trimestrul III 2012 ;
2.Restituirea sumei 5.029.230 lei, achitată de S. la 21.11.2013 cu titlu de contribuție trimestrială pentru Trimestrul III 2012, determinată în baza OUG nr. 77/2011, cu modificările ulterioare și a Datelor CNAS contestate;
3.Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
In motivare ,reclamanta a aratat ca actul atacat este nelegal ,pentru urmatoarele considerente:
În condițiile în care datele primare care au stat la baza emiterii Datelor CNAS nu sunt accesibile contribuabilului și, mai mult, sunt refuzate în mod expres a fi furnizate de către CNAS, contribuabilul nu își poate exercita în mod efectiv dreptul legitim de a contesta actul administrativ emis de CNAS.
Datele CNAS sunt întemeiate pe raportări centralizate ale CJAS care, la rândul lor, preiau și prelucrează datele privind consumul de medicamente raportate spitale, centre de dializă și farmacii, fără ca aceste date primare să fie accesibile în vreun fel contribuabilului. Ca urmare, contribuabilul este pus în situația de a determina, calcula, declara la organele fiscale și achita o contribuție de natură fiscală, în baza unor elemente complet neverificabile, conținând numeroase erori sau, după caz, încălcări ale normelor legale incidente, apărute în circuitul spitale/farmacii - CJAS - CNAS.
Nici S. și nici instanța de judecată nu poate verifica legalitatea, temeinicia și realitatea Datelor CNAS, câtă vreme acestea se întemeiază pe date centralizate de către CNAS, preluate dintr-un sistem informatic neaccesibil, care nu indică niciun detaliu, în afara codului CIM ,al medicamentului și valorii totale a vânzărilor trimestriale de medicamente (consumul de medicamente), atribuite unilateral și discreționar de către CNAS.
Pentru a putea verifica temeinicia Datelor CNAS, este esențialmente necesară furnizarea datelor primare privind medicamentele pretins consumate de farmacii, spitale și centre de dializă. Toate aceste date primare sunt raportate lunar către CASJ de către fiecare farmacie, spital sau centru de dializă, conform Contractului-cadru pe anii 2011-2012 și Normelor de aplicare a acestuia (farmaciile), respectiv conform Ordinului comun al ministrului sănătății și președintelui CNAS nr. 1518/_ (spitalele și centrele de dializă).
Emiterea Datelor CNAS aduce atingere manifestă dreptului contribuabilului de a contesta legalitatea și temeinicia acestora, obligându-l în mod nejustificat și disproporționat - sub sancțiunea eliminării medicamentelor acestuia din lista de medicamente compensate și plata de penalități și dobânzi fiscale, să determine, să declare și să achite o contribuție fiscală în baza unor elemente complet netransparente, neverificabile și eronate. O astfel de măsură încalcă astfel dreptul fundamental al contribuabilului de a-și asigura apărarea legitimă, statuat prin art. 24 alin. (1) din Constituție și contravine manifest cerințelor respectării de către autoritățile publice principiului așezării juste a sarcinilor fiscale, impus prin art. 56 din legea fundamentală.
In același timp, o astfel de masură impusă prin Datele CNAS și OUG nr. 77/2011 reprezintă o restrângere nejustificată și disproporționată a drepturilor si libertăților economice ale contribuabilului, contrară exigențelor art. 53 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și libertăților fundamentale.
În fine, un motiv suplimentar de nelegalitate a Datelor CNAS, il reprezinta încălcarea obligației CNAS de a determina și comunica reclamantei valoarea vânzărilor individuale trimestriale de referință (Vitr) - element imperativ prevăzut prin art. 31 alin. (3) și (4) din OUG Nr. 77/2011, cuprins în formula legală de calcul al contribuției datorate și ,așadar ,esențial pentru o temeinică determinare a acestei contribuții.
Vitr nu a fost determinată și nu a fost comunicată de către CNAS în termenul legal prevăzut prin art. 31 alin. (4) din OUG Nr._ (15.03.2012), în termenul legal prevăzut la art. 5 alin. (7) în care trebuiau comunicate datele trimestriale sau măcar inclusă in Datele CNAS, tardiv comunicate la 02.11.2012.
Reclamanta a învederat că modul de determinare a contribuției stabilite prin art. 31din OUG nr._ (introdus prin pct. I din OUG nr. 110/2011) sunt excesive si nelegitime, constituind în principal o încălcare a principiilor justei așezări a sarcinilor fiscale, statuate prin art. 56 alin. (2) din legea fundamentală.
Este inadmisibil din punct de vedere constituțional si procedural fiscal și, evident, contrar oricărui principiu de echitate, ca baza de calcul a unei contribuții speciale (taxă parafiscală) să includă venituri care nu aparțin contribuabilului (adaosurile sunt percepute exclusiv de distribuitorii angro si farmacii), respectiv o alta taxă (TVA). Mecanismul de impunere instituit prin art. 31 alin. (5) din OUG nr. 77/2011, temeiul legal al contribuției datorate în baza Datelor CNAS, reglementează așadar o dublă impozitare - o impozitare a unei taxe deja achitată de contribuabili și colectată de stat (TVA), constituind o măsură contrară exigențelor constituționale, injustă și disproporționată.
Ulterior inițierii contenciosului administrativ privind Datele CNAS, argumentele de mai sus au fost îndeaproape reținute de Curtea Constituțională care, prin Decizia nr. 39 din 05.02.2013, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (5) din OUG nr. 77/2011, constatând că includerea TVA în vânzările trimestriale comunicate de CNAS echivalează cu un "impozit la impozit" și "este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale" .
Pretinsa valoare a vânzărilor individuale trimestriale atribuite S. este contrară declarațiilor contribuabilului, incluzând medicamente care nu au fost comercializate de S. în perioada relevantă, respectiv medicamente cu termenul de valabilitate expirat
Distinct de nelegala includere a TVA în formula de calcul a contribuției trimestriale datorate, reclamanta a sesizat CNAS în cuprinsul contestației formulate că Datele CNAS conțin erori manifeste, care puteau fi verificate de CNAS cu o minimă diligență cu ocazia reexaminării solicitate. Pentru început, a evidențiat o . medicamente produse de unele companii din Grupul S., incluse în Datele CNAS, care nu au fost comercializate în ultimii ani în România de către S., în calitate de reprezentant sau distribuitor angro pe piața farmaceutică din România și pentru care DAPP nu a emis niciun alt tip de împuternicire {inclusiv contractuală} pentru oricare altă entitate distribuitoare din România.
Un alt motiv de nelegalitate esențial care justifică anularea datelor CNAS constă în includerea în valoarea vânzărilor individuale trimestriale atribuite S. pentru Trimestrul III 2012 (Vit) a contravalorii unor cantități semnificative de medicamente care au fost vândute de S. și DAPP reprezentați cu mult înaintea datei de 01.10.2011.
Parata Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat intampinare prin care a invocat excepției lipsei calității sale procesuale pasive, aratand in esenta ca nu este emitenta actului administrativ atacat, ci, așa cum se poate observa, în cauză, are calitate procesuală pasivă CNAS în calitate de organ emitent al actului administrative atacat și, totodată, în calitate de organ ce avea competența de soluționare a plângerii prealabile.
Parata C. Națională de Asigurări de Sănătate a formulat inatmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
In motivare ,parata a expus pe larg cadrul legislativ aplicabil spetei ,concluzionand ca raportarea consumului centralizat de medicamente de către casele de asigurări de sănătate ,precum si calcularea elementului Vitr s-a facut în conformitate cu prevederile legale.
Pentru calcularea valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție (Vitr) ,C. Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat deținătorilor de autorizație de punere pe piață/reprezentanților legali ai acestora la adresa de poștă electronică comunicată de aceștia valoarea vânzărilor de medicamente care se suportă potrivit legii din FNUASS și buget MS pentru anul 2011 în sumă de 6._,16 lei precum și valoarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pentru anul 2011 pentru medicamentele depuse la C. Națională de Asigurări de Sănătate în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, respectiv toate elementele care stau la baza calculării Vitr.
Pentru toate medicamentele contestate de reclamantă, aceasta a solicitat preț și au fost incluse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România valabil pentru trimestrul III al anului 2012, în baza declaratiei pe propria răspundere.
Totodată art. 729 din Legea 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevede că Deținătorul de autorizație de punere pe piață trebuie, de asemenea, să anunțe Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale dacă produsul încetează să fie pus pe piață fie temporar, fie permanent; o astfel de notificare trebuie să fie făcută cu cel putin două luni înainte de întreruperea punerii pe piață a medicamentului, cu excepția situațiilor excepționale.
În ceea ce privește adăugarea TVA-ului în baza de calcul a contribuției, se arata ca lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică este aferentă medicamentelor (denumiri comerciale) din catalogul national al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și se elaborează de C. Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv Ordinul președintelui CNAS nr. 696/2009, cu modificările și completările ulterioare, în care prețul de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA, prevăzut în CANAMED.
Prin urmare, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportate din FNUASS care include și TVA.
Susținerile reclamantei referitoare la includerea TVA-ului în baza de calcul a contributiei trimestriale datorate în baza OUG nr. 77/2011, sunt neîntemeiate, având în vedere că O.U.G. nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se iau în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății (care se decontează de către casele de asigurări de sănătate farmaciilor, de către spitale furnizorilor de medicamente, centrelor de dializă (distribuitori).
Totodată, potrivit art. 311 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, (aplicabil pentru trimestrul III 2012), "Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1) - (3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată (TVA).
In ceea ce privește Decizia CCR nr. 39 din 5 februarie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3/1 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011 ,parata arata ca s-a reținut faptul că în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, ori aplicarea taxei clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa c1awback este neconstituțională, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă sub acest aspect.
Or,deciziile și hotărârile Curtii Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Pe cale de consecință, pentru trimestrele 1, II și III ale anului 2012, art. 3/1 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, produce efecte în forma sa publicată anterior emiterii Decizia CCR nr. 39/2013.
În ceea ce privește susținerea reclamantei ,potrivit căreia în datele comunicate de către CNAS au fost incluse și medicamente care nu sunt comercializate și nu au fost comercializate de către .. ,parata arata in esenta ca este neintemeiata, invederand instantei ca toate codurile se regăsesc în CANAMED ,inclusiv pentru Trimestrul III 2012.
Deoarece CNAS nu are competențe legale în domeniul trasabilității medicamentelor și nici nu a fost informată de către autoritatea competentă în domeniu asupra celor afirmate de reclamantă la punctele 34, 35 și 37 din cererea de chemare în judecată, nu putem confirma susținerile acesteia legate de comercializarea sau expirarea termenului de valabilitate a medicamentelor contestate la aceste puncte.
OUG nr. 77/2011 prevede obligația canalelor de eliberare de a raporta lunar doar date legate de consumul de medicamente prevăzute la art. 1, nu și date despre trasabilitatea acestora (achiziție, stocuri, etc.)
Analizand actele si lucrarile dosarului ,Curtea retine urmatoarele:
La data de 31.10.2012, reclamantei i-a fost comunicată pe cale electronica de către CNAS adresa nr. MS/FD/2401/31.10.2012, datele corespunzătoare trimestrului III /2012, cuprinzând:
-valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și din Bugetul Ministerului Sănătății (VTt) pentru trimestrul III /2012 înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, în valoare de 1._,71 lei;
-valoarea vânzărilor individuale (Vit) înregistrate în trimestrul III /2012, suportate din FNUASS și din Bugetul Ministerului Sănătății, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.
Impotriva notificarii ,reclamanta a formulat contestatie,pe care CNAS a respins-o, astfel cum rezulta din răspunsul nr. MS /FD /2611 /17.12.2012 (fila 98 vol. I).
Curtea reține, referitor la modul de calcul al acestei contribuții aferente trimestrului III al anului 2012,ca erau în vigoare prevederile OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.
Conform art. 1 din OUG nr. 77/2011, titularii obligației de plată a Contribuției sunt: "Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestriala calculată conform prezentei ordonanțe de urgență."
Art. 3 din ordonanța de urgență menționată ,astfel cum aceasta se afla in vigoare in perioada de referinta vizata de actul administrativ atacat, prevedea urmatoarele:
„(1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.
(2) Procentul "p" se calculează astfel:
(CTt - BAt)
p = ------------- x 100,
CTt
unde:
CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.
(3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către C. Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).
(4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011.
Începând cu trimestrul 1/2012 și până în trimestrul 3/2012 inclusiv, formula de calcul a fost schimbată de OUG nr. 110/2011 prin luarea în considerare a doi parametrii - valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție și valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, după cum urmează:
Ctd = [2/3 x Vit/VTt + 1/3 (Vit - Vitr)/(VTt-VTtr)] x (VTt-Vttr)
unde:
Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.”
Prin Ordonanța de Urgență nr. 110/2011 (intrată în vigoare la 7 decembrie 2011), a fost introdus art. 3 indice 1 care prevedea următoarele:
„ (1) Începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:
_ _
| 2 Vit 1 (Vit - Vitr) |
Ctd = | --- x ----- + --- x ------------ | x (VTt - VTtr),
| 3 VTt 3 (VTt - VTtr) |
|_ _|
unde:
Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
(2) Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane lei. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.
(3) Valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr), se stabilește de către C. Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane lei.
(4) Valoarea prevăzută la alin. (3) se comunică de către C. Națională de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție până la data de 15 martie 2012. Pentru plătitorii de contribuție care nu au avut vânzări de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzărilor individuale trimestriale de referință este egală cu zero.
(5) Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1) - (3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată."
Sub un prim aspect ,Curtea subliniaza ca prin Decizia nr. 39/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 20.02.2013, Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituțională sintagma „care include și taxa pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 3 1 alin. 5 al OUG nr. 77/2011.
În considerentele deciziei amintite ,Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele:
„ În cauză, se constată că fiscalitatea nu a fost așezată pe baze rezonabile, conducând la o supraimpozitare a aceluiași tip de venit, o dată prin reținerea și virarea taxei pe valoarea adăugată încasată, iar a doua oară, prin raportarea sumelor încasate, inclusiv taxa pe valoare adăugată ce constituie un impozit pe circulația mărfii, la un coeficient prestabilit, în vederea calculării unei taxe parafiscale.
În această modalitate de reglementare se încalcă și principiul proporționalității care trebuie să însoțească orice ingerință a statului în proprietatea privată, ca atare sunt întemeiate și criticile raportate de la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”
In cauza ,astfel cum s-a aratat anterior, Notificarea din data de 31.10.2012,referitoare la valorilor vanzarilor totale trimestriale si a vanzarilor individuale aferente trim.III 2012 ,a avut in vedere formula de calcul statuata la art.31 alin. 5 al OUG nr. 77/2011,astfel că anularea acesteia se impune cu necesitate în conditiile constatarii neconstitutionalitatii textului de lege in discutie.
Stabilirea contribuției claw-back aferentă trimestrului III al anului 2012 prin raportare la prețul medicamentelor incluzând TVA echivaleaza practic cu un impozit la impozit si constituie o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. 2 din Constituție .Or, în materie fiscală ,este aplicabil principiul conform căruia impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite.
Asertiunile paratei relativ la efectul ex nunc al deciziilor Curtii Constitutionale,desi corecte ,nu sunt de natura a conduce la o alta solutie în speta.
Astfel ,Curtea retine că dispozițiile art.11 alin.3 din Legea 47/1992 ,care statueaza asupra faptului că deciziile Curtii Constitutionale au putere numai pentru viitor, trebuie interpretate în sensul că ,pentru ipoteza în care raporturile juridice au fost definitiv tranșate de catre instantele de judecata,nu este posibila o reconsiderare a acestora în lumina celor dezlegate ulterior de Curtea Constitutionala.
De altfel ,în mod constant jurisprudenta a statuat ca finalitatea controlului neconstitutionalității legii nu se limitează la asanarea sistemului legislativ ,ci include si protectia efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale destinatarilor normei declarate neconstitutionale.
In egala masura ,Curtea retine ca intemeiata critica reclamantei referitoare la modalitatea netransparenta de stabilire a valorilor vanzarilor totale trimestriale si a vanzarilor individuale aferente trim.III 2012, de natura a genera dificultati evidente de analiza a legalitatii actului atacat nu doar pentru destinatarul actului ,dar si pentru instanta de judecata.
De altfel ,instanta a solicitat in mod expres paratei sa depuna in integralitate inscrisurile care au stat la baza actului atacat ,inclusiv datele primare furnizate de spitale ,centre de dializa si farmacii referitoare la consumul de medicamente, care se comunica in baza OUG 77/2011 ,insa parata nu a dat curs acestei cereri .
Curtea subliniaza ca maniera unilaterala si discretionara in care CNAS stabilit datele mentionate in cuprinsul notificarii, pe baza unor date centralizate dintr-un sistem informatic neaccesibil partii interesate ,este de natura a încălca principiului predictibilității ,astfel cum acesta a fost statuat la art. 3 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal,potrivit cu care impozitele se bazează pe certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu ducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia sa poată urmări si înțelege sarcina fiscala ce le revine si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
Curtea reține ca arbitariul solutiei adoptate de autoritatea publica parata prin actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze a fost generat si de lipsa de precizie a dispozițiilor legale referitor la elementele de calcul pentru contribuția clawback, contribuabilul fiind in imposibilitate de a urmări si înțelege propriile sarcini fiscale, si ,implicit, de a analiza a impactul deciziilor de planificare,monitorizare si control financiar a respectivei sarcini.
Aspectele de nelegalitate expuse anterior sunt apreciate de instanta ca fiind apte prin ele insele sa conduca la solutia de anulare a actului atacat ,context in care celelalte motive de nelegalitate invocate de catre reclamanta nu vor mai fi analizate ,un atare demers aparand ca lipsit de interes.
Cat priveste cererea reclamantei de restituire a sumelor achitate de aceasta cu titlu de contributie de clawback ,Curtea o apreciaza ca nefondata ,cat timp plata contributiei s-a facut pe baza declaratiei intocmita de reclamanta ,in conformitate cu dispozitiile art.5 alin.3 din OUG 77/2011.Asa fiind, pentru restituirea sumei platita in baza propriei declaratii,reclamanta are la dispozitie procedura reglementata de Codul de procedura fiscala (OUG 92/2003).
In ceea ce priveste cererea avand ca obiect anularea notificarii ,formulata in contradictoriu cu parata ANAF ,Curtea fata de solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive ,pronuntata in incheierea de sedinta de la termenul din data de 17.12.2013,va dispune respingerea acesteia in consecinta.
Avand in vedere solutia de admitere a cererii principale ,Curtea ,in temeiul art.453 alin.1 C.proc.civ. ,va dispune obligarea paratei CNAS la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 4,3 lei ,reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul ales la SCA Țuca Z. și Asociații, .. 4-8, clădirea America House, ARIPA DE VEST, . în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, ..
Anulează actul administrativ nr. MS/FD/2401/31.10.2012 emis de CNAS.
Respinge capătul 1 de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta ANAF, cu sediul în București, ., Sector 5, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar capătul 2 al cererii, în contradictoriu cu aceeași pârâtă, ca neîntemeiat.
Obligă pârâta CNAS la plata către reclamantă a sumei de 4,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 25.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Red.PBL
. data de
| ← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1414/2014.... → |
|---|
