Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 754/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 754/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 5374/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.754
Ședința publică de la 05 martie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
GREFIER: E. CHIRĂNUȘ
Pe rol, pronunțarea asupra cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul H. A., având ca obiect „constatarea calității de lucrător al securității – OUG nr.24/2008”.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 19.02.2014, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la datele de 26.02.2014 și 05.03.2014, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secții la data de 30.07.2013, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pârâtul HARANGUS A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunță să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
Motivele acțiunii sunt următoarele:
„În fapt, prin cererea nr. P 6281/07/11.11.2008, adresată C.N.S.A.S. de către domnul V. R. C., se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.).
Așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1106 din 25.04.2013, precum și al înscrisurilor, domnul HARANGUS A. a avut gradul de plutonier în cadrul Postului de Miliție Rugășești, Direcția Regională Cluj (1964).
În această calitate, domnul HARANGUS A. a procedat la dirijarea sursei „I." pe lângă un fost deținut politic, urmărit cu scopul de a-i observa „manifestările după eliberare" și „dacă mai menține legătura cu elemente suspecte". Agentului i s-au trasat ca sarcini că în caz că va apărea în această comună, să vadă cu cine ia legătura, ce discută și unde discută, care este atitudinea față de cei cu care discută".
Prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor și prin aplicarea unor măsuri ca cele citate anterior, pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a celui urmărit. Prin urmare, derularea unor astfel de măsuri presupunea implicarea ofițerului în obținerea informațiilor primite.
Nu prezintă relevanță dacă informațiile au fost obținute prin presiuni sau prin mijloace mai puțin violente. Important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată și, implicit, în acest caz a dreptului la liberă exprimare
De asemenea, legiuitorul nu condiționează reținerea calității de lucrător a Securității de existența unei pluralități de acte abuzive, în sensul legii, fiind de ajuns, pentru a respecta exigențele definiției legale, și întrunirea condițiilor cerute chiar și în ceea ce privește un singur caz instrumentat de persoana verificată.
Practica judecătorească a statuat că încălcarea unor drepturi, în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, în forma modificată prin Legea nr. 293/2008, nu presupune în mod obligatoriu existența unor măsuri dure luate împotriva celor urmăriți de Securitate.
Încălcarea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea, cu sprijinul pârâtului, a pătruns în intimitatea persoanelor urmărite, fără acordul acestora și fără ca ei să afle, ulterior, că informații privitoare la intențiile, preocupările și viața lor de zi cu zi ajungeau să fie cunoscute, în amănunt, de către o autoritate represivă a fostului regim. De asemenea, violarea acestui drept s-a produs prin toate celelalte măsuri la care pârâtul a recurs în activitatea sa de lucrător al fostei Securități.
Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care, respectând instrucțiunile din acea vreme, ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de normele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securității, în sensul prevederilor O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările și completările ulterioare.
Așa cum reiese din toate documentele cuprinse în Nota de Constatare amintită anterior, activitatea domnului HARANGUS A. se remarcă prin acțiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,
Activitățile desfășurate de către domnul HARANGUS A., în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de art.12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și a dreptului la liberă exprimare prevăzut de art. 85 din Constituția României din 1952, coroborat cu art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pentru argumentele prezentate anterior, sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității sau al Miliției, în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece domnul HARANGUS A. a avut gradul de plutonier în cadrul Postului de Miliție Rugășești, Direcția Regională Cluj (1964). În acest context, invocăm prevederile Legii nr. 21 din 1969 privind organizarea și funcționarea miliției, coroborate cu cele ale Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 457 din 26 aprilie 1972, ce statuează că organele de Miliție aveau, în mediul rural, atribuții pe linia muncii de Securitate.
2.în calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior.
Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către domnul HARANGUS A. au încălcat flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată. Acțiunile întreprinse de către domnul HARANGUS A. au presupus încălcări grave ale dreptului fundamental la viață privată și a celui la liberă exprimare.
În drept, prevederile art. 1 alin. 7, alin. 8, art. 2 lit. a, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5, art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 194 al Codului de Procedură Civilă.”
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele dosarului, Curtea reține că reclamantul a avut gradul de plutonier în cadrul postului de Miliție al comunei Rugășești, Direcția Regională Cluj și, în această calitate, a primit de la un informator o notă cu privire la activitatea și relațiile din . persoane urmărite (fila 20). În cuprinsul notei sunt menționate și sarcinile trasate de pârât informatorului pentru situația în care persoana urmărită ar mai fi venit în comună, respectiv identificarea persoanelor contactate de cel urmărit și a conținutului discuțiilor cu aceștia.
Curtea apreciază că din nota informativă sus arătată nu rezultă desfășurarea de către pârât a unor activități prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi fundamentale ale persoanei urmărite, astfel cum impun prevederile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008. Simpla primire a notei informative nu reprezintă o activitate de natura celor prevăzute de textul legal menționat, în condițiile în care din actele dosarului nu rezultă că pârâtul este cel care a dispus inițial supravegherea persoanei urmărite și nici că sarcinile trasate de pârât informatorului ar fi fost efectiv îndeplinite. Nu se poate deci reține existența unei încălcări a dreptului la viață privată sau a celui la liberă exprimare.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul H. A., cu domiciliul în comuna Cășeiu, ., jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. VladElena Chirănuș
Red.DV, tehnored.EC/4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 4822/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6556/2014.... → |
|---|
