Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1565/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1565/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 7/2/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1565
Ședința publică din 20.05.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul-pârât C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S. T. și a cererii reconvenționale.
Dezbaterile asupra excepțiilor invocate și pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 06.05.2014 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 20.05.2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București- Secția a IX-a la data de 25.11.2008, sub nr._/3/2008 (fila 94), reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat constatarea existenței calității pârâtului S. T. de lucrător al Securității.
Prin încheierea de ședință din data de 05.12.2008, Tribunalul București- Secția a IX-a a dispus înaintarea dosarului spre competentă soluționare Curții de Apel București-Secția a VIII-a, în baza dispozițiilor art. 34 din OUG nr. 24/2008.
Dosarul nr._/3/2008 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 22.12.2008.
Prin sentința civilă nr. 1799 din 28.04.2009, C. Secția a VIII a admis acțiunea și a constatat calitatea pârâtului S. T. de lucrător al Securității.
Prin decizia civilă nr. 40XXX8.01.2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârât, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, constatând că instanța de fond a pronunțat sentința cu încălcarea dispozițiilor legale privitoare la citarea pârâtului.
În rejudecarea fondului, după casare, dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, la 29.10.2010.
Ca urmare a admiterii cererii de abținere a Președintelui Completului 12 Fond, dosarul nr._ a fost repartizat aleatoriu pe rolul Completului 4 Fond, sub nr._ /a1.
În dosarul nr._ /a1, pârâtul S. T. a formulat pentru termenul din 16.11.2010:
- cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamantului CNSAS la plata de daune morale în valoare de 100.000 lei și la plata cheltuielilor de judecată
- excepția de nelegalitate a Aprobării Colegiului CNSAS a Notei de constatare nr. S/DI/I/3179 din 04.11.2008;
- excepția de nelegalitate a Dispoziției date Direcției Juridice de sesizare a instanței de contencios administrativ cu acțiune în constatare, conform procesului-verbal nr. 51/18.11.2008 al ședinței Colegiului CNSAS;
- excepția de nelegalitate a prevederilor art. 37 alin. 1 și art. 38 alin. 1 ale Regulamentului de Organizare și Funcționare al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008 a Colegiului CNSAS;
și întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii CNSAS ca netemeinică și nelegală și prin care a invocat:
- excepția de neconstituționalitate a art. 2 lit. a, art. 8, art. 10 alin. 1 și art. 31 alin. 1 și 4 din OUG nr. 24/2008;
-excepția de prematuritate a acțiunii în constatare introduse de CNSAS la 25.11.2008 în baza aprobării Colegiului CNSAS din 18.11.2008 prin raportare la prevederile art. 109 alin. 2 C.p.civ., art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și la susținerile privind nelegalitatea art. 38 alin. 1 din Hotărârea nr. 1/2008 a CNSAS.
La data de 25.01.2011, Curtea a dispus conexarea la dosarul de mai sus, nr._ /a1, a dosarului nr._ .
Dosarul nr._ are ca obiect cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul C.A.B. la data de 12.05.2010, formulată de reclamantul S. T. în contradictoriu cu pârâtul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin care reclamantul a solicitat anularea actului administrativ al Colegiului CNSAS prin care s-a aprobat Nota de constatare nr. S/DI/I/3179/04.11.2008 și obligarea pârâtului la plata de daune morale în valoare de 100.000 lei.
În dosarul nr._, reclamantul invocase, la termenul din 24.11.2010, excepția de nelegalitate a prevederilor art. 37 alin. 1 și art. 38 alin. 1 ale Regulamentului de Organizare și Funcționare al CNSAS adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008.
În dosarul nr._ /a1, privind cererile de chemare în judecată conexate, Curtea a pronunțat sentința nr. 7782 din 20.12.2011 (fila 377), irevocabilă prin dec. Î.C.C.J. nr. 5174/25.04.2013, de respingere a recursurilor, prin care a respins excepția de nelegalitate a actului CNSAS de aprobare a notei de constatare 3179 din 4.11.2008, ca inadmisibilă, a respins excepția de nelegalitate a dispoziției pentru Direcția Juridică de sesizare a instanței cu acțiunea in constatare, ca inadmisibilă, a respins excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 37 alin. 1 și 38 alin. 1 din Hot. CNSAS nr. 1/2008 ca neîntemeiată, a respins excepția autorității de lucru judecat ca neîntemeiată, a respins acțiunea formulată de pârâtul-reclamant S. T. având ca obiect anularea actului de aprobare a notei de constatare 3179 din 4.11.2008 și despăgubiri ca inadmisibilă, a respins excepția prematurității acțiunii formulate de reclamantul-pârât CNSAS, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a, art. 8, art. 10 alin. 1, art. 31 alin. 1 și 4 din OUG 24 /2008, a disjuns soluționarea acțiunii în constatare formulată de CNSAS și a cererii reconvenționale și a format dosar separat cu termen la 6 martie 2012.
Excepția de neconstituționalitate a fost soluționată prin decizia nr. 791/27.09.2012 a Curții Constituționale, fiind respinsă ca neîntemeiată.
Dosarul de față, nr._, este cel disjuns din dosarul nr._ /a1 și are ca obiect acțiunea în constatarea calității pârâtului- reclamant S. T. de lucrător al fostei Securități și cererea reconvențională având ca obiect obligarea reclamantului- pârât CNSAS la despăgubiri pentru daune morale.
În acest dosar, pârâtul- reclamant a invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilității.
Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:
La data de 14.04.2006 a fost înregistrată la CNSAS, sub nr. P 1354/06, cererea formulată de M. T. A. (fila 14) prin care solicita comunicarea faptului dacă cinci persoane, printre care și pârâtul S. T., au fost identificate cu activități de poliție politică.
La acea dată era în vigoare Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, modificată prin OUG nr. 16/2006.
Conform art. 2 lit. f din acest act normativ, „Pentru a asigura dreptul de acces la informație, orice cetățean român, (…) autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al poliției politice a candidaților la alegerile prezidențiale, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții:
f) directorul și adjuncții săi, conducătorii structurilor județene de la Serviciul Român de Informații (…)”.
Pârâtul S. T. deținea funcția de conducător al structurii județene SRI (Șef al Secției Județene de Informații Iași).
La data de 04.07.2006, CNSAS a încunoștințat pârâtul că s-a depus o cerere prin care se solicită informații față de persoana sa (fila 459). Având în vedere că funcția pe care o deținea se încadra în dispozițiile art. 2 lit. f, CNSAS arată că urmează să își exercite atribuțiile prevăzute de lege și solicită pârâtului acte- copie carnetul de muncă, copie C.I. și C.V.
Prin aceeași adresă, CNSAS îl invită pe pârât la sediul său în data de 12.07.2006 în vederea audierii și arată că rezultatul verificărilor urmează să îi fie adus la cunoștință reclamantului în scris.
CNSAS a pus în vedere pârâtului dispozițiile art. 31 alin. 4 teza I din Legea nr. 187/1999, conform cărora „Verificările se sistează dacă persoana care exercită una dintre demnitățile sau funcțiile enumerate la art. 2 demisionează în termen de 15 zile de la data comunicării acestor verificări” și a menționat că în cazul în care pârâtul dorește ca verificările asupra sa să fie sistate, să comunice către CNSAS, în termen de 15 zile de la primirea adresei, demisia sa, legal înregistrată.
Pârâtul nu și-a exercitat dreptul de a demisiona și la data de 17.07.2006 a comunicat către CNSAS actele solicitate (fila 458).
La 26.07.2006, CNSAS a solicitat informații de la SRI, SIE și Serviciul Istoric al Armatei, primind răspunsurile de la aceste autorități la 19.09.2006 (fila 26), 23.08.2006 (fila 32) și 14.08.2006 (fila 33).
Reclamanta a solicitat informații de la INEP privind datele de identitate și stare civilă ale pârâtului la 12.10.2006- fila 15.
La data de 12.01.2007, reclamanta a revenit la INEP cu solicitarea datelor de identitate și de stare civilă ale pârâtului (fila 23), fiind comunicată aceeași adresă de domiciliu, din Timișoara (fila 35-36).
La data de 01.02.2007, pârâtul și-a schimbat domiciliul în Iași.
În nota de constatare nr. 3179/04.11.2008 (fila 8) care stă la baza acțiunii în constatarea calității de lucrător a fost consemnată la pct. 6 „Nota S/DI/II/162/02.02.2007, pe baza căreia Colegiul nu a adoptat o decizie”.
Din această Notă (fila 456) rezultă că la data de la 02.02.2007 fuseseră identificate două dosare (I 141 V. M., respectiv I 5140 P. G.).
Din titlul notei „probatoriu ofițeri- selecție de documente pentru S. T.” rezultă că verificarea se realiza din oficiu, având în vedere funcția de conducere a persoanei verificate în cadrul SRI, conform art. 2 lit. f din OUG nr. 16/2006: „verificare din oficiu- art. 2 lit. f din OUG nr. 16/2006 (funcții de conducere în cadrul SRI)”.
La data de 15.02.2007 a fost emis Decretul Președintelui României privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă- cu o stea, S. T. (fila 104).
La baza Decretului stă propunerea SRI nr._/12.02.2007 (fila 103).
La data de 04.12.2007 CNSAS a solicitat SRI date referitoare la pârât în vederea finalizării lucrării (fila 21).
Prin adresa din 14.01.2008, SRI comunică CNSAS faptul că pârâtul a fost trecut în rezervă la 15.02.2007 (fila 28).
La data de 04.11.2008 CNSAS a emis Nota de constatare nr. 3179 din care rezultă că din procesarea materialului arhivistic până la data întocmirii notei au rezultat documentele emise sau avizate de persoana verificată menționate pe larg în Notă, în două dosare:
- I_ titular Poruciuc A.,
- I 5140, titular- P. G..
Nota de constatare a fost aprobată de Colegiul CNSAS la 18.11.2008 și instanța a fost sesizată cu acțiunea în constatare la 25.11.2008.
Pârâtul reclamant a invocat în apărare nerespectarea dispozițiilor legale în desfășurarea procedurii administrative prealabile sesizării instanței cu acțiunea în constatare.
Curtea va analiza criticile formulate, din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acțiunii în constatare, având în vedere dispozițiile legale speciale care reglementează materia deconspirării Securității, având în vedere și principiile aplicării legii în timp.
Cererea de verificare a calității a fost depusă la 14.04.2006, fiind supusă dispozițiilor legii în vigoare la acel moment, nr. 187/1999, astfel cum fusese modificată prin OUG nr. 16/2006.
Verificările au demarat în 2006, fiind solicitate datele necesare de la celelalte autorități și încunoștințat pârâtul.
În februarie 2007, din verificările materialului arhivistic al CNSAS, fuseseră identificate două dosare, dintre care doar unul (I 5140, titular- P. G.) a fost considerat ulterior relevant pentru întocmirea notei de constatare și sesizarea instanței.
La data de 6 februarie 2008 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 51 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, iar la data de 10 martie 2008 a fost publicată în M.Of. OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Conform art. 147 alin. 1 din Constituția României, „(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”.
OUG nr. 24/2008 conține dispoziții tranzitorii:
„(1) Verificările aflate în curs de desfășurare la C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor continua potrivit procedurii prevăzute de aceasta.
(2) Actele și lucrările efectuate în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile (art. 33)”.
Conform art. 15 alin. 7 din legea nr. 187/1999, „După finalizarea verificărilor, care nu pot dura mai mult de 90 de zile de la data primirii cererii, C. transmite în scris solicitantului și persoanei verificate dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al poliției politice comuniste în sensul prezentei legi. În cazul în care persoana verificată a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste, decizia Colegiului va respecta prevederile stabilite la art. 31 alin. (7)”.
În speță, acest termen nu a fost respectat.
CNSAS a invocat faptul că verificările se fac în ordinea stabilită de art. 31 alin. 5 (în ordinea stabilită la art. 2- „a) Președintele României; b) deputat sau senator; c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții; d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat; e) prefect, subprefect, director în prefectură, secretar general al consiliului județean și al Consiliului General al Municipiului București, primar, viceprimar, consilier județean, consilier în C. General al Municipiului București, consilier local, șefii serviciilor publice deconcentrate în județe”, având „prioritate persoanele alese sau numite în demnități sau funcții la nivel național”), că verificarea persoanei pârâtului se poate realiza și din oficiu, caz în care nu trebuie respectat termenul de 90 de zile.
Conform art. 31 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 187/1999, „Verificarea se face din oficiu pentru persoanele care au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 2 lit. a) - f), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități sau funcții la data intrării în vigoare a OUG nr. 16/2006”.
Pârâtul se afla în situația persoanelor aflate în exercițiul funcției prevăzute de art. 2 lit. f la data intrării în vigoare la OUG nr. 16/2006.
Curtea reține că depășirea termenului de 90 de zile reglementat de art. 15 alin. 7 din Legea nr. 187/1999 pentru finalizarea verificărilor nu poate sta la baza respingerii acțiunii în constatare ca inadmisibilă.
Acest termen privește efectuarea operațiunilor administrative necesare soluționării cererii de comunicare a informațiilor solicitate (în cazul verificărilor din oficiu, legea nu reglementa vreun termen).
Termenul respectiv nu era unul de decădere, în favoarea persoanei verificate. Legea nr. 187/1999 nu conținea vreo dispoziție care să poată sta la baza concluziei că la expirarea termenului de 90 de zile, dreptul CNSAS de continua verificările în vederea soluționării cererii înceta.
Pe de altă parte, verificarea pârâtului putea fi desfășurată și din oficiu, acesta ocupând una dintre funcțiile menționate de art. 31 alin. 1 rap. la art. 1 lit. a- f din Legea nr. 187/1999.
Din Nota nr. S/DI/II/162 din 2 februarie 2007 rezultă că CNSAS a avut în vedere verificarea din oficiu a pârâtului.
Conform art. 31 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 187/1999, „Verificarea se face din oficiu pentru persoanele care au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 2 lit. a) - f), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități sau funcții la data intrării în vigoare a OUG nr. 16/2006”.
Deci verificarea se face din oficiu, conform Legii 187/1999, cu privire la persoanele care la data intrării în vigoare la OUG nr. 16/2006 se aflau în exercițiul funcției prevăzute de art. 2 lit. a-f.
Legea nu prevedea sistarea verificărilor efectuate în cazul încetării funcției respective până la data finalizării acestora, cu excepția unui singur caz, reglementat de art. 31 alin. 4 teza I: „Verificările se sistează dacă persoana care exercită una dintre demnitățile sau funcțiile enumerate la art. 2 demisionează în termen de 15 zile de la data comunicării acestor verificări”.
Aceste condiții nu sunt îndeplinite în speță; astfel cum s-a reținut mai sus, pârâtul nu și-a exercitat dreptul de a demisiona în termenul de 15 zile de la comunicarea faptului verificării sale.
Declararea neconstituționalității Legii 189/1999 prin Decizia Curții Constituționale nr. 51/06.02.2008 nu putea conduce la încetarea verificărilor în condițiile în care în perioada de suspendare prevăzută de art. 147 alin. 1 din Constituția României a intrat în vigoare OUG nr. 24/2008.
Conform art. 33 din OUG nr. 24/2008, verificările aflate în curs de desfășurare la C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor continua potrivit procedurii prevăzute de aceasta, iar actele și lucrările efectuate în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile.
Având în vedere aceste dispoziții legale, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile pârâtului care invocă nerespectarea dispozițiilor art. 6 alin. 2 din OUG nr. 24/2008 („Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, la cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pune la dispoziția acestuia toate informațiile necesare în termen de 30 de zile de la primirea solicitării”).
Aceste relații fuseseră solicitate anterior, procedurile desfășurate fiind valabile, conform art. 33 alin. 2 din OUG nr. 24/2008.
Pentru aceleași considerente, Curtea apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive nu este întemeiată.
În susținerea acestei excepții, pârâtul reclamant susține că acțiunea în constatare este formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală prevăzută de lege- art. 3 lit. h din OUG nr. 24/2008. C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a verificat existența calității de demnitate sau funcție enumerate OUG nr. 24/10.03.2008 la data intrării în vigoare a acesteia.
Însă calitatea cerută de lege a fost verificată anterior. Împrejurarea că pârâtul nu mai deținea la data intrării în vigoare a OUG 24/2008 funcția respectivă nu înseamnă că verificările trebuiau să înceteze, deoarece acestea erau în curs de desfășurare la C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității la data intrării în vigoare a ordonanței, și continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta.
Aceleași considerente sunt valabile în ce privește criticile pârâtului reclamant referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. 2) din Hotărârea nr. 1/2008 conform cărora "C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității înștiințează persoana verificată în temeiul art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 cu privire la demararea procedurilor de verificare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. De asemenea, i se solicita persoanei verificate copie de pe cartea de identitate, un curriculum vitae amănunțit, precum și o copie certificată de pe carnetul de muncă", în condițiile în care acesta fusese înștiințat anterior, la demararea procedurilor de verificare a calității de lucrător.
Cu privire la avizarea din punct de vedere juridic a notei de constatare nr. S/DI/1/3179/04.11.2008,
Curtea constată că avizul cuprinde punctul de vedere al Direcției Juridice cu privire la documentele menționate în notă, față de prevederile art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008.
Eroarea strecurată în aviz (fila 238) cu privire la data cererii- 1354 din 14.04.2008, în loc de 2006, astfel cum era corect, este una materială, în nota de constatare fiind menționată data corectă.
Curtea reține că în ședința Colegiului CNSAS din 18.11.2008 s-a aprobat transmiterea documentelor în instanță, cu zece voturi „pentru”, astfel cum rezultă din extrasul procesului verbal al ședinței (fila 725).
Această soluție face referire la Nota de constatare S/DI/1/3179/04.11.2008, de unde rezultă că aceasta a fost luată în discuție, iar transmiterea documentelor în instanță presupune în mod necesar aprobarea notei de constatare.
Argumentele pârâtului reclamant cu privire la inadmisibilitatea acțiunii pentru necomunicarea notei de constatare nu se rețin.
Nota de constatare i-a fost comunicată pârâtului la 19.01.2009 (fila 227- 299) la adresa din Timișoara, unde pârâtul avusese domiciliul până la 1 februarie 2007.
Aceasta fost returnată la expirarea termenului de păstrare.
Necomunicarea notei nu poate sta la baza soluției de respingere a acțiunii în constatare ca inadmisibilă, în condițiile în care pârâtul a primit în fața instanței toatele actele depuse la dosar, formulându-și apărările.
Pe fond, analizând actele depuse la dosar, Curtea reține următoarele:
Pârâtul- reclamant a dobândit la data de 09.05.1985 calitatea de ofițer operativ de informații.
În această calitate a activat până la data de 01.03.1987 în cadrul Departamentului Securității Statului- Securitatea județului Iași la Serviciul Contraspionaj.
La data de 01.03.1987 a fost transferat la Direcția Informații Externe- Grupa Operativă Teritorială Iași, unde a activat până la 20.03.1990 (fila 105).
Cele două situații invocate prin acțiune- deschiderea urmăririi informative a unui asistent universitar la catedra de limba engleză a Facultății de Filologie din Universitatea „A. I. C.” Iași, pe motivul întreținerii de legături cu cetățeni străini, respectiv dirijarea unui informator aflat în legătura sa pe lângă o persoană semnalată că „întreține relații neoficiale cu cetățeni străini, este semnalat cu manifestări tendențioase referitoare la nivelul și posibilitățile de cercetare în țara noastră”, au avut loc în 1986, când pârâtul activa în cadrul Serviciului Contraspionaj al Securității județului Iași.
Din probele administrate se rețin în fapt următoarele:
În raportul cu propuneri de începere a urmării informative asupra numitului P. A. din 27.06.1986 (fila 464), semnat de pârât alături de mr. B.I. și de șeful Serviciului III I.J.J. Iași, s-a consemnat, referitor la persoana urmărită, P.A., că „este căsătorit cu W.A., profesoară de limbă germană la Școala generală nr. 25 Iași. Aceasta are tatăl și fratele emigranți în Germania. Prin măsurile informativ- operative întreprinse a rezultat că P.A., cu ocazia unei deplasări în R.F.G, a intrat în contact cu profesorul G. Hans M., de la Universitatea din Freiburg, suspect de a fi agent al S.F.I., ulterior fiind cultivat de acesta, promițându-i că-l va sprijini să primească o bursă în RFG.
Sus numitul se află în relații apropiate și cu F.M., fost lector la Catedra de Limbi Străine a Universității „Al. I. C.”, care în 1982 a emigrat în R.F. Germania. Cu prilejul vizitelor pe care cel din urmă le efectuează la Iași se află permanent în anturajul lui P.A.
Numitul P.A. a făcut parte din rețeaua informativă a aparatului de contraspionaj, dar cu toate că avea posibilități, întreținând legături cu mulți cetățeni străini, unii dintre aceștia fiind cadre sau agenți de spionaj veniți la Iași sub diferite acoperiri, informațiile furnizate au fost superficiale.
Îndeosebi în ultima perioadă a manifestat dezinteres pentru activitatea de colaborare cu organele de securitate, evitând să furnizeze informații, dar continuând legăturile neoficiale cu o . elemente suspecte aflate în atenția organelor de contraspionaj.
Analizându-se cazul la conducerea profesională a Securității județene, s-a ordonat să fie exclus din rețeaua informativă, dar să fie menținut într-un contact formal pentru a i se lăsa impresia că suntem interesați în continuare în colaborarea cu el; totodată s-a ordonat luarea în lucru, prin dosar de urmărire informativă, pentru a clarifica motivele dezangajării sale în activitatea de colaborare și natura legăturilor neoficiale cu unii cetățeni străini suspecți de a fi cadre sau agenți de spionaj”.
Analizând acest raport, Curtea constată că activitățile desfășurate de pârât au în vedere aspecte legate de prevenirea, urmărirea și contracararea actelor de spionaj.
Activitatea de contraspionaj este justificată de imperativul apărării securității naționale, fiind necesară într-o societate democratică.
- „P.A., cu ocazia unei deplasări în R.F.G, a intrat în contact cu profesorul G. Hans M., de la Universitatea din Freiburg, suspect de a fi agent al S.F.I.” (Serviciul Federal de Informații), „ulterior fiind cultivat de acesta, promițându-i că-l va sprijini să primească o bursă în RFG.””
- „P.A. a făcut parte din rețeaua informativă a aparatului de contraspionaj, dar cu toate că avea posibilități, întreținând legături cu mulți cetățeni străini, unii dintre aceștia fiind cadre sau agenți de spionaj veniți la Iași sub diferite acoperiri, informațiile furnizate au fost superficiale. Îndeosebi în ultima perioadă a manifestat dezinteres pentru activitatea de colaborare cu organele de securitate, evitând să furnizeze informații, dar continuând legăturile neoficiale cu o . elemente suspecte aflate în atenția organelor de contraspionaj. Analizându-se cazul la conducerea profesională a Securității județene, s-a ordonat să fie exclus din rețeaua informativă, dar să fie menținut într-un contact formal pentru a i se lăsa impresia că suntem interesați în continuare în colaborarea cu el; totodată s-a ordonat luarea în lucru, prin dosar de urmărire informativă, pentru a clarifica motivele dezangajării sale în activitatea de colaborare și natura legăturilor neoficiale cu unii cetățeni străini suspecți de a fi cadre sau agenți de spionaj”.
Obiectivele stabilite prin raportul cu propuneri de începere a urmării informative asupra numitului Poruciuc A. vizează: stabilirea faptului dacă ne aflăm în fața unui caz de recrutare a lui P.A. de către un serviciu occidental de informații ori dacă obiectivul se află doar în faza de studiu și atragere la colaborare; prevenirea producerii unor fenomene sau fapte antisociale care să lezeze securitatea statului, prin transmiterea de date și informații nedestinate publicității unor puteri străine; identificarea legăturilor, cetățeni români și străini, selecționarea lor după criterii impuse de caz și luarea în lucru; stabilirea naturii relațiilor cu lectorii străini și cu profesorul vest german Ganger; documentarea activității celui urmărit, a metodelor și mijloacelor folosite, să se stabilească dacă cel în cauză nu este utilizat drept căsuță poștală în preluarea și transmiterea informațiilor.
Din același dosar de urmărire informativă, privindu-l pe P.A., a fost invocată „Nota de stadiu și măsuri în DUI N.” din 20.10.1986 (fila 473), semnată de pârât.
În această notă se consemnează că din măsurile informativ- operative întreprinse rezultă că persoana urmărită- P.A.- „N.”- „continuă să întrețină relații suspecte prin corespondență cu foștii lectori americani la Iași, L.M. și G.B., agenți de spionaj, declarați indezirabili pentru R.S. România. Obiectivul întreține legături în afara cadrului oficial cu actualul lector american, J.M., cât și cu lectorul vest- german, S.R., aflați la post la Universitatea din Iași.
De asemenea rezultă că în ultima perioadă obiectivul „N.” și familia acestuia au fost vizitați la domiciliu, de două ori într-un an, de numitul F.M., fost cadru didactic la Universitatea din Iași plecat legal din țară în 1983 și stabilit în R.F. Germania, care deși fără serviciu, dispune de mijloace materiale de călătorie. Prin modul de comportare și prezentare a situației sale numitul F.M. a lăsat să se înțeleagă că adevărata realizare există numai în Occident.
Sursa „I.”, din anturajul obiectivului semnalează faptul că în comportarea lui „N.” și a soției sale au intervenit schimbări în sensul interiorizării acestora, al răcirii relațiilor cu foștii colegi. „I.” crede că explicația poate fi găsită în dorința obiectivului de a pleca împreună cu familia în R.F. Germania.
Informația se verifică și prin date obținute de la sursa „P. Z.” care prezintă relațiile dintre obiectiv și numitul F.M. și posibilitatea existenței unei influențe în direcția emigrării în R.F. Germania a lui „N.”.
De asemenea, în corespondența dintre soția obiectivului și G.B se fac unele insinuări privitoare la „revederea în străinătate”.
Se reține că „P.A. „continuă să întrețină relații suspecte prin corespondență cu foștii lectori americani la Iași, L.M. și G.B., agenți de spionaj, declarați indezirabili pentru R.S. România”.
Măsurile dispuse conform acestei note vizează: date despre legătura dintre obiectiv și lectorul vest- german, dacă „Roby” manifestă interes pentru „N.” ori se încearcă intermedierea unor legături cu persoane din exterior, schimbările comportamentale intervenite la „N.”, comentariile pe care le face în prejma sau după vizita unor diplomați sau funcționari străini, relațiile dintre „N.” și „R.”, dacă se încearcă intermedierea unor legături cu G.B., urmărirea comportamentului obiectivului în contextul redeschiderii bibliotecii americane de la universitate, dacă obiectivul frecventează acest loc, ce persoane contactează sau ce persoane îl caută, ce cărți în interesează, date privitoare la intenția obiectivului de a pleca definitiv în R.F. Germania, noi legături stabilite, pregătiri în acest sens, evoluția relațiilor cu familia Frohlich, verificarea legăturilor obiectivului, selecționându-le pentru a fi luate în lucru pe cele care lucrează în cercetarea științifică, cu acces la date secrete sau nedestinate publicității ori ocupă funcții de conducere, trimiterea unei „anonime” în scopul de a-l determina pe obiectiv și soția sa să rupă relațiile cu „Yolo”, în funcție de evoluția situației operative se vor instala măsuri ICT la domiciliul obiectivului pentru a se stabili conținutul discuțiilor și legăturile sale, în cooperare cu serviciul F vor fi intensificate măsurile de control în special în perioada vizitelor unor legături din străinătate ori a unor funcționari și diplomați străini, în cooperare cu serviciul S vor fi continuate măsurile de cunoaștere a conținutului comunicărilor interne și externe, legăturile stabilite; se va acționa pentru exploatarea operativă a datelor obținute.
Curtea apreciază că măsurile care vizează intenția presupusă a familiei P. de a emigra în R.F. Germania nu pot fi evaluate separat de contextul în care s-a realizat urmărirea informativă.
Aceasta a fost declanșată în vederea clarificării motivelor pentru care P.A., colaborator al aparatului de contraspionaj al Securității, a manifestat dezinteres pentru activitatea de colaborare, și natura legăturilor cu unii cetățeni străini suspecți de a fi cadre sau agenți de spionaj, măsurile dispuse vizând stabilirea faptului dacă P.A. a fost recrutat de un serviciu străin de informații ori dacă se află în faza de studiu și atragere la colaborare, în scopul prevenirii acțiunilor de natură să aducă atingere securității statului.
Ulterior deschiderii DUI, se consemnează continuarea relațiilor de corespondență ale persoanei urmărite cu „foștii lectori americani la Iași, L.M. și G.B., agenți de spionaj, declarați indezirabili pentru R.S. România”, precum și corespondența unuia dintre aceștia -G.B., cu soția persoanei urmărite.
În ce privește dosarul I 5140, privind pe P.G. (DUI „P.”, fila 764),
Din raportul cu propuneri de deschidere a DUI „P.” rezultă că au fost avute în vedere următoarele împrejurări rezultate din informațiile deținute: relații neoficiale cu cetățeni străini, manifestări tendențioase referitoare la nivelul și posibilitățile de cercetare din țara noastră, pregătiri de rămânere ilegală în străinătate, iar pe timpul deplasării în RFG, în anul 1985, a furnizat unele date și aprecieri despre unele cadre didactice din cadrul Facultății de Fizică din Iași unor cercetători străini interesați și a expediat pe căi neoficiale lucrări de cercetare fără a avea aprobările organelor competente.
Acest raport nu a fost întocmit, semnat sau aprobat de pârât, iar măsurile nu dispuse în sarcina acestuia.
Singura contribuție a reclamantului în acest dosar de urmărire informativă este primirea, la data de 22.12.1986, a unei note informative în care o persoană, „S.”, declară despre cel urmărit aspecte privind activitatea profesională a acestuia, publică, fără vreo legătură cu atitudini potrivnice regimului comunist:
-a publicat 120 de lucrări științifice din care peste 40 în străinătate, este citat în literatura de specialitate, a participat la numeroase manifestări științifice internaționale, în cadrul cărora a prezentat comunicări științifice bine apreciate, la ultima conferință de la Innsbruck 1984 a fost ales în Comitetul Internațional științific al acestei conferințe, a fost plecat de mai multe ori la Universitatea din Innsbruck unde a participat la realizarea unei tematici științifice comune publicând numeroase lucrări în colaborare, se indică două persoane cu care a colaborat, acești colaboratori au exprimat aprecieri elogioase asupra capacității și modului de lucru, lucrările redactate se referă la cercetări fundamentale, în cadrul facultății este unul din inițiatorii a numeroase contracte de cercetare științifică, este foarte bine apreciat de colegi, în prezent se ocupă în mod deosebit de organizarea conferinței internaționale care va avea loc la Iași în 1987, fiind persoana care stabilește legătura cu viitorii participanți.
Conform notei scrise de pârât în finalul declarației, „Nota a fost furnizată de sursă conform sarcinilor trasate la întâlnirea anterioară”, „este în atenția S1/HG” și „nota se va exploata la problema csp. vest german și in copie la S1”.
Din actele dosarului nu rezultă faptul că pârâtul ar fi trasat sarcinile acestei persoane și nici care au fost sarcinile trasate.
La data introducerii acțiunii (25.11.2008) erau în vigoare dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. a din OUG nr. 24/2008 conform cărora „În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
a) lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitar comuniste”.
Prin Legea de aprobare a OUG nr. 24/2008, Legea nr. 293 publicată la 28.11.2008, art. 2 alin. 1 lit. a fost modificat, fiind eliminată sintagma „în scopul susținerii puterii totalitar comuniste”.
Cu toate acestea, având în vedere că potrivit preambulului OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,
„În perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale. Aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității”,
Curtea apreciază că desfășurarea activităților de contraspionaj nu demonstrează calitatea de „lucrător al Securității” în sensul actului normativ privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, în condițiile în care cunoașterea, prevenirea și contracararea activităților de spionaj ale serviciilor de informații străine derulate pe teritoriul național, împotriva intereselor statului român, sunt justificate de imperativul apărării securității naționale și necesare într-o societate democratică (http://www.sri.ro/contraspionaj.html).
De asemenea, având în vedere considerentele reținute mai sus, primirea notei informative referitoare la activitatea profesională, publică, a unei persoane și măsura exploatării acesteia la ”problema contraspionajului vest- german”, nu constituie, în aprecierea instanței, activități care să stea la baza constatării calității de „lucrător al Securității” în sensul OUG nr. 24/2008.
Având în vedere aceste considerente, Curtea va respinge ca neîntemeiată acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității.
În ce privește cererea reconvențională, având ca obiect obligarea reclamantului la plata despăgubirilor pentru daunele morale, Curtea constată că nu este întemeiată.
În ce privește greșita citare a pârâtului reclamant în primul ciclu procesual, Curtea constată că nu se poate reține culpa reclamantului pârât care s-a adresat INEP cu cererea de comunicare a datelor de identitate și stare civilă ale pârâtului la 12.10.2006 și ulterior la 12.01.2007, fiind comunicată adresa de domiciliu din Timișoara.
Astfel cum s-a reținut mai sus, la analiza admisibilității acțiunii în constatare și a excepției lipsei calității procesuale pasive, procedurile desfășurate în aplicarea Legii nr. 187/1999 rămân valabile, reclamanta neavând obligația reluării lor după intrării în vigoare a OUG nr. 24/2008.
De asemenea, celelalte motive invocate în susținerea cererii reconvenționale- lipsa calității pârâtului - reclamant prevăzută de lege la art. 3 lit. h, obligatorie pentru a desfășura verificări in înțelesul OUG nr. 24/2008, lipsa avizului Direcției Juridice impus de art. 7 alin. 2 din OUG nr. 24/2008, necomunicarea actului administrativ unilateral cu caracter individual (conform art. 10 alin. 1 din OUG nr. 24/2008), continuarea verificărilor
specifice bazate pe o petiție primita la 14.04.2006, după luna septembrie 2006 când CNSAS avea la dispoziție toate datele pentru a lua o decizie in termen legal in sensul prevederilor Legii nr. 187/1999 si a OUG nr. 16/2006 si de a o comunica persoanelor interesate- au fost analizate mai sus, fiind apreciate ca nefondate, și nu pot sta la baza reținerii în sarcina CNSAS a unei culpe pentru daunele cauzate imaginii pârâtului reclamant.
Curtea nu reține ca fiind dovedită vreo legătură de cauzalitate între verificările desfășurate de reclamantul- pârât în baza legii și propunerea nr._/12.02.2007 a Directorului SRI către Președintele Romanței privind trecerea pârâtului reclamant în rezervă, aceasta fiind motivată prin „motive determinate de nevoi ale SRI."
Având în vedere aspectele de fapt și de drept analizate în speță, Curtea apreciază că sesizarea instanței cu acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității nu poate fi apreciată ca fiind urmarea exercitării abuzive, cu rea credință, a dreptului legal, actul de sesizare fiind conform normelor de procedură, motivat, punând în discuție aspectele de fapt rezultate din cele două dosare de urmărire informativă, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale la situația de fapt.
Având în vedere aceste considerente și față de faptul că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada efectuării de cheltuieli în legătură cu judecata, va respinge cererea de obligare a reclamantului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiate.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul-pârât C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S. T., cu domiciliul în Iași, .. 16, ., ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională, ca neîntemeiată.
Respinge cererea pârâtului-reclamant de obligare a reclamantului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.Ș./A.N/4 ex./16.07.2014
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... | Anulare act administrativ. Hotărâre din 25-02-2014, Curtea de... → |
|---|
