Anulare act administrativ. Încheierea nr. 6/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Încheierea nr. 6/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 18170/3/2010*

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

Ședința Publică din data de 6.03.2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: J. A.

JUDECĂTOR: C. R. I.

JUDECĂTOR: B. M.

GREFIER: I. C. D.

****************

La apelul nominal făcut în ședință publică pe lista amânărilor fără discuții, au răspuns recurenta reclamantă D. M. C., prin avocat Cioronela R., în baza împuternicirii de substituire de la dosar – fila 67, recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., prin avocat D. M. A., în baza împuternicirii avocațiale ._/2013 aflată la fila 7 dosar, și intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR, prin consilier juridic C. L. M., care depune delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 21.02.2014 intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR a depus la dosar întâmpinare, în 3 exemplare, după care,

Atât recurenta reclamantă D. M. C. cât și recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., fiecare prin avocat, învederează instanței faptul că au solicitat strigarea cauzei pe lista amânărilor fără discuții pentru a avea posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul întâmpinării formulată în cauză, solicitând astfel comunicarea acesteia.

Curtea în ședință publică procedează la înmânarea întâmpinării formulată de intimatul pârât către apărătorii recurentelor D. M. C. și S.C. T. T. S.R.L. și dispune lăsarea cauzei la ordinea înscrisă pe listă.

La reluarea cauzei se prezintă recurenta reclamantă D. M. C., prin avocat Cioronela R., în baza împuternicirii de substituire de la dosar – fila 67, recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., prin avocat D. M. A., în baza împuternicirii avocațiale ._/2013 aflată la fila 7 dosar, și intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR, prin consilier juridic C. L. M., cu delegație la dosar.

Recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., prin avocat, învederează că excepția inadmisibilității acțiunii invocată prin concluziile scrise depuse la termenul anterior o învederează ca fiind de fapt excepția lipsei de interes ce derivă din inadmisibilitatea acțiunii întrucât vizează aspecte de fond. Menționează că nu vizează aspecte de neparcurgerea procedurii prealabile, ci aspecte de fond.

Curtea acordă cuvântul asupra motivelor invocate în susținerea excepției inadmisibilității de către recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L.

Având cuvântul, recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., prin avocat, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii raportat la dispozițiile art. 8 alin.1¹ din Legea nr. 554/2004 avându-se în vedere că în cauză motivele și aspectele de nelegalitate ale documentației PUD invocate de reclamantă nu vizează decât o vătămare a unui drept public, încălcarea unor norme de drept public și nu și o vătămare personală prin aprobarea acestei documentații. Depune la dosar încheierea din 20.06.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/3/2009* cu titlu de practică judiciară.

Recurenta reclamantă D. M. C., prin avocat, solicită respingerea excepției și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Momentul invocării excepției conduce la respingerea acesteia, excepția lipsei de interes sau inadmisibilitatea acțiunii trebuia invocată în fața instanței de fond și nu în recurs. Mai arată că reclamanta justifică un interes în promovarea acțiunii recursului ca urmare a faptului că aceasta este vecină cu acea parcelă, acel imobil este foarte mare față de imobilele din jur care sunt P+2 etaje, iar construcția este P+4 etaje, afectând astfel estetica străzii, iluminatul natural, zona fiind de locuit și nu de birouri.

Intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției astfel cum a fost invocată.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Având cuvântul, recurenta reclamantă D. M. C., prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și anularea parțială a HCL nr. 15/2008 prin care s-a aprobat PUD pentru .. 13A-15, sector 2, București pentru încălcarea prevederilor art. 32 și 48 din Legea nr. 350/2008. Astfel, arată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale, admițând legalitatea acestor modificări de la PUZ și PUG. Modificarea regimului de înălțime s-a invocat că ar fi aplicat regulamentului unităților teritoriale, însă această parcelă nu se află într-o zonă cu regim superior. Aliniamentul la stradă este inegal, a fost lățită și lungită cât mai mult suprafața acelui imobil pentru a putea fi cât mai mare, iar regimul de înălțime a fost modificat. A fost reinterpretat din punct de vedere literar și tehnic cuvântul „mansardă” întrucât s-a aprobat un etaj retras în sine, iar în speță au fost construite două etaje retrase, de dimensiune mare. Această situație a fost observată corect prima oară de Tribunalul București înainte de casarea hotărârii. S-a făcut o încadrare greșită a prevederilor Hotărârii 13/2007 întrucât nu se încadrau pe acele modificări.

Cu privire la recursul formulat de recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L. solicită respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., prin avocat, solicită respingerea recursului formulat de recurenta reclamantă ca nefondat învederând faptul că documentația PUZ al Sectorul 2 București a fost modificată prin HCL Sectorul 2 București nr. 13/2007, acte normative care potrivit Legii nr. 350/2001 sunt obligatorii pentru autoritatea locală atâta timp cât nu au fost contestate și anulate la instanța de contencios administrativ. Recurenta reclamanta nu a invocat în nici un moment excepția de nelegalitate a HCLS2 nr. 13/2007 și nici nu a solicitat pe cale separată anularea acestor acte care stau la baza adoptării acestui PUZ, astfel că și-a însușit legalitatea acestor documentații de urbanism.

Cu privire la nerespectarea metodologiei de elaborare a PUD arată că este inadmisibilă invocarea lui în recurs, solicitând a se trece peste aceste apărări.

Referitor la erorile legate de înălțimea clădirii arată că oportunitatea încadrării la nivelul UTR-ului superior cade în sarcina autorității, instanța analizând numai legalitatea hotărârii, dacă se aplica pentru zona respectivă sau nu.

Față de retragerile laterale și posterioare arată că prin documentația PUD aprobată s-a putut deroga de la prevederile Regulamentului L. de Urbanism acesta fiind scopul elaborării acesteia, în conformitate cu prevederile art. 32 alin.3 din Legea nr. 350/2001, putându-se modifica procentul de ocupare al terenului. Astfel arată că motivul de recurs ce vizează pretinsa nerespectare a retragerilor laterale și posterioare nu își are justificare.

În continuare arată că nu s-a schimbat regimul zonei de construire al zonei astfel că trecerea de la P+2 etaje în P+4 etaje retras s-a făcut prin încadrarea în nivel superior.

Pentru motivele arătate solicită respingerea recursului recurentei reclamante ca nefondat.

Cu privire la recursul său, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul obligării intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată motivat de faptul că acțiunea a fost respinsă, fiind astfel îndreptățită la acordarea cheltuielilor de judecată.

Intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului recurentei reclamante ca nefondat motivat de faptul că prin amendamentul PUZ S2 s-a aprobat în privința regimului de înălțime oportunitatea încadrării la nivelul UTR-ului în UTR-ul superior, întrucât . condițiile legale.

Cu privire la recursul formulat de recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L. învederează că lasă la aprecierea instanței.

Recurenta reclamantă D. M. C., prin avocat, solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., precum și asupra recursurilor.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a le da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor 260 Cod procedură civilă,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 13.03.2014, la solicitarea apărătorului recurentei reclamante.

Pronunțată în ședință publică azi, 6.03.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

J. A. C. R. I. B. M.

GREFIER,

I. C. D.

ÎNCHEIERE

Ședința din data de 13.03.2014

Curtea, în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 20.03.2014.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.03.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

J. A. C. R. I. B. M.

GREFIER,

I. C. D.

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr. 2125

Ședința Publică din data de 20.03.2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: J. A.

JUDECĂTOR: C. R. I.

JUDECĂTOR: B. M.

GREFIER: I. C. D.

****************

Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenta reclamantă D. M. C. și recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., împotriva sentinței civile nr.605/05.02.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a - IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR, având ca obiect „anulare act administrativ”. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 6.03.2014, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.03.2014 și apoi la 20.03.2014, când a decis următoarele:

CERERILE

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a IX-a C. Administrativ si Fiscal la data de 13.04.2010, reclamanta D. M.-C. în contradictoriu cu pârâții C. L. AL SECTORULUI 2 REPREZENTAT PRIN PRIMAR N. ONȚANU și . solicitand instantei sa se dispuna anularea hotararii nr. 15/7.02.2008 emisa de C. L. al sectorului 2 prin care s-a aprobat PUD pentru .. 13A si 15 sector 2, beneficiar fiind ..

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este proprietara imobilului teren si constructie situat in Bucuresti, .. 13 sector 2, dobandit prin contract de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2938/17.10.2005 la BNP U. D. si conform autorizatiei de constructie nr. 810/55 T /9.07.2007 s-a aprobat refacerea amplasamentului vechii constructii, a unei cladiri cu functiunea de locuinta si regim de inaltime D+P+1E.Pe aceeasi . si 15 s-a demarat construirea unui ansamblu de locuinte colective cu mai multe etaje, respectiv 2S+D+P+3E+4E, cu privire la care a sesizat Institutia Prefectului, Inspectoratul de Stat in Constructii si CGMB, si a solicitat in dosarul_/3/2009 anularea autorizatiei de constructie emisa nr. 73/7”1”/4.02.2009, in care s-au depus actele ce au stat la baza eliberarii autorizatiei, printre care si HCL15/7.02.2008 .

Motivul de nelegalitate al actului administrativ contestat are in vedere incalcarea prev. art. 32 din L. 350/2001, caci analizand continutul acestui PUD, se constata anumite derogari de la PUZ, efectuate cu nerespectarea dispozitiilor legale.Astfel, in mod nelegal prin PUD s-au adus modificari unor indici constructivi mentionati in PUG, care nu puteau fi modificati decat prin intermediul unui PUZ, cum ar fi regimul de construire, inaltimea maxim admisa, coeficientul de utilizare al terenului, retragerea fata de aliniamente.Astfel, conform PUZ, coeficientul de utilizare a terenului este de max1,3, iar conform PUD acest coeficient creste la 3,5; conform PUZ retragerea fata de aliniament este de min 3 m, iar conform PUD retragerera minima s-a stabilit la 2,5 m; conform PUZ retragerea fata de limita anterioara este de min 5 m, iar conform PUD este de min 3 m.

In drept, s-au invocat dispoz. l. 554/2004 si L. 350/2001.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa tb. 4 lei si tb. jud. 0,3 lei.

Prin intampinarea depusa la dosar de paratul CL sector 2 prin Primar s-a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata, avand in vedere ca potrivit PUZ sector 2 in subzona ,,L1a” – subzona locuintelor individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in afara perimetrelor de protectie, pe parcelari traditionale/spontane, in care indicatori urbanistici admisi sunt:POT=max.45%, CUT=1,2mp pentru P+1E+M, cu H=max10,00m ; CUT=1,6 pentru P+2E+M cu H cornisa =max.10,00; procentul de ocupare al terenului (POT) poate fi majorat prin PUD aprobat conform legislatiei in vigoare, CUT admis variaza intre 1,2 si 3,5, stabilirea valorii maximale fiind studiata prin PUD aprobat conform L. 50/1991 rep, confom PUG, corelat cu PUZ sector 2 aprobat prin HCL nr. 99/2003 completata prin HCL sector 2 nr. 13/2007.Asadar, sustine paratul ca in mod legal s-au efectuat modificarile indicilor urbanistici constructivi mentionati in PUG, aratati de reclamanta, nefiind necesara modificarea acestora prin intermediul unui PUZ

Parata . nu a formuat inatmpinare, ci a depus note scrise.

Prin sentinta civila nr. 3041/10.11.2010 pronuntata de Trib. Bucuresti Sectia a IX-a contencios administrativ si Fiscals-a admis actiunea formulata si s-a dispus anularea H.C.L. sector 2 nr. 155/7.02.2008 privind aplicarea PUD pe .. 13 A si 15 sector 2.

A considerat instanta de fond, in motivarea sentintei pronuntate ca prin H.C.L. sector 2 nr. 155/7.02.2008 s-a aprobat PUD pentru terenul situat pe .. 13 A si 15 sector 2, imobil ce se afla in subzona L1a, pentru construirea unui imobil cu regimde inaltime 2S+D+P+3E+3Er in baza avizului de urbanism CTUAT nr. 8 CA 1/12/17.01.2008, in favoarea paratei ..S-a mai aratat ca prin hotararea atacata s-a aprobat coeficientul de urilizare a terenului CUT de3,5 POT max 67% si s-au aprobat retrageri desi acesti indicatori tehnici puteau fi modificati doar prin aprobarea unui PUZ.Astfel, actul s-a emis cu incalcarea dispzo. art. 32 din L. 350/2001, caci modificarile aduse reglementarilor din PUG asupra distantei fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei se stabilesc prin PUD, iar cele aduse regimului de cosntruire, fucntiunii zonei, inaltimii admise, coeficientului de utiliare al terenului(CUT), retragerii cladirilor fata de aliniament si procentului d eocupare al terenului (POT) se stabilesc prin planuri urbanistice zonale.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratii C. L. AL SECTORULUI 2 și ., solutionat de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a IX-a C. Administrativ si Fisal prin decizia civila nr. 2184/13.10.2011 prin care s-a admis recursul, s-a casat sentinta civila recurata si s-a trimis cauza, spre rejudecare la aceeasi instanta.

In considerentele deciziei pronuntata s-a aratat ca prima instanta in mod gresit a retinut ca nu este intocmit PUZ al Sectorului 2 in temeiul caruia se pot modifica conditiile stipulate conditiile stipulate in PUG privind regimul de constuire, inaltime maxim admisa, coeficientul de utilizare a terenului si retragerea fata de aliniamente, si de asemenea, la dosarul cauzei de fond nu se regaseste HCL sector 2 contestata nr. 15/7.02.2008, acesta fiind depus abia in fata instantei de recurs.

Cauza s-a intors spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti Sectia a IX-a C. Administrativ si Fiscal, fiind inregistrata la data de 21.11.2011.

Prin incheierea de sedinta de la 23.11.2011 s-a admis cererea de abtinere a d-nei judecator L. P., in temeiul art. 24 si art. 27 pct. 7 din C.. si cauza s-a repartizat prin sistem aleatoriu al programului ECRIS acestui completa de judecata -C13 CA.

La filele 10-54 dosar parata CL sect. 2 a depus actul administrativ contestat si documentatia aferenta., precum si extras din PUZ sect. 2 ( la filele 56-75 dosar).

In cauza s-a administrat partilor proba cu inscrisuri.

TRIBUNALUL

Prin sentinta civila nr.605/05.02.2013, tribunalul a respins actiunea ca neintemeiata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinuturmatoarele:

Asa cum rezulta din cuprinsul H.CL sector 2 nr. 15/7.02.2007 s-a aprobat planul urbanistic de detaliu-PUD – pentru terenul situat in .. 13A si 15 sector 2 Bucuresti, imobil aflat in subzona L1a, pentru construirea unui imobil cu regim de inaltime 2S+D+P+3E+4Er in baza avizului de urbanism CTUAT nr. 8 CA1/12/17.01.2008 emis in favoarea paratei ..

Parata . a solicitat pentru terenul mentionat in conformitate cu legislatia in vigoare, majorarea POT de la 45% la 67 % si a CUT, la 3,5 - derogari de la prevederile PUG, fata de specificatiile avizului de urbanism mentionat, reprezentand specificatii ale retragerilor fata de limitele de proprietate si in ce priveste indicatorii urbanistici POT, CUT si H max.Astfel, s-a aprobat edificarea imobilului amplasat pe limita stanga, retras cu 2,5 m fata de aliniamentul . de limita dreapta si posterioara de 3 m, POT max 67%, CUT max 3,5 si regim de inaltime 17 m.

Conform PUZ sector 2 aprobat prin HCL nr. 99/2003 si modificat prin HCL nr. 13/2007, in subzona ,,L1a”- subzona locuintelor individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in afara perimetrelor de protectie, pe parcelari traditionale/spontane in care indicatorii urbanistici admisi sunt: POT max 45%; CUT=1,2mp; pentru P+1E+M cu H= max 10,00m; CUT1,6 pentru P+2E+M cu Hcornisa=Max 10,00, procentul de ocupare al terenului (POT) poate fi majorat prin PUD aprobat conform legislatiei in vigoare, CUT admis variaza intre 1,2 si 3,5, stabilirea valorii maximale fiind studiata prin PUD conform L. 50/1991, in conformitate cu PUG, corelat cu PUZ sect. 2 aprobat prin HCL nr. 99/2003 si modificat prin HCL nr. 13/2007.

Reclamanta a formulat plangere prealabila potrivit dispoz. art. 7 din L. 554/2004, care nu a fost solutionata favorabil.

Referitor la critica adusa regimului de inaltime de 2S/D+P+3E=4Er - se retine ca terenul se afla in aproprierea zonei ,,M3a” si ,,M2a” care prevad un regim mai mare de inaltime aspect care a determinat ca fiind oportuna aprecierea parcelei de teren in discutie pentru a primi aviz favorabil al CTUAT nr. 8CA ½ din 17.01.2008 .

Raportat la critica adusa asupra retragerii fata de aliniament care este de min 3 m,, iar prin PUD s-a stabilit retragerea la 2,5 m, se retine ca potrivit PUZ sect. 2 aprobat prin HCL nr. 99/2003, ,,Cladirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe . amplaseaza”., iar in speta imobilul situat in .. 13A si nr. 15 sect. 2, a fost retras de la aliniament astfel incat sa fie mentinuta alinierea impusa de imobilele de la nr. 17 si 19 din . parcelei in discutie.

Cat priveste retragerea fata de limita posterioara care nu ar fi de 5 m, asa cum prevede PUZ sect. 2, se retine ca s-a soliciat o retragere de min 3 m, iar conform art. 32 al. 3 din L. 350/2001, in forma in vigoare la momentul aprobarii PUD nr. 15/2008, ,,modificarile aduse reglementrailor din PUG asupra procentului de ocupare al terenului (POT) si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, se stabilesc prin PUD.”

Asadar, avizul de urbanism favorabil emis anterior aprobarii PUD a avut in vedere edificarea unui imobil de locuinte avand regim de inaltime 2S/D+P+3E+4Er, amplasat pe limita stanga, retras cu min 2,5 m fata de aliniamentul . cu min 3,0 m fata de limita dreapta posterioara, cu respectarea C.Civil, si avand urmatorii indicatori urbanistici: POT =max 67%’, CUT =max 3,5m, regim de inaltime H max +17,00m.

Din cuprinsul art. 32 din L. 350/2001, forma in vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat rezulta ca, ,,in cazul in care prin documentatia inaintata se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentatii de urbanism prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate.Dupa aprobarea noii documentatii de urbanism- PUZ sau PUD - se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de constructie.Modificarile aduse reglementarilor din PUG asupra distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei se stabilesc prin PUD, iar cele aduse regimului de construire, functiunii zonei, inaltimii maxim admise, coeficientului de utilizare al terenului, retragerii cladirilor fata de aliniament si procentului de ocupare al terenului se stabilesc prin planurile urbanistice zonale”.

F. de derogarile solicitate de parata ., rezulta ca prin documentatia de urbanism prezentata si in raport de avizul favorabil dat (C.T.U.A.T. nr. 8 CA1/12/17.01.2008), s-a acordat justificare posibilitatii de interventie urbanistice solicitata, conform legislatiei in vigoare, argumentele aduse de catre reclamanta privind nerespectarea PUG si PUZ urmand a se respinge, fata de dispoz. art. 32 din L. 350/2001, caci analizand continutul acestui PUD, se constata anumite derogari de la PUZ, efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.

RECURSUL

Parata . a introdus recurs impotriva sentintei de mai sus, afirmand ca la termenul din data de 22.01.2013a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata constand in onorariu de avocat, insa instanta de fond, dupa ce în considerentele sentinței din 05.02.2013 reține că nu se solicită cheltuieli de judecată, prin dispozitivul hotărârii "respinge cererea privind plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată".

În drept, recurenta a invocat art. 304 pct 9 C.

Reclamanta D. M. C. a introdus recurs impotriva sentintei de mai sus, afirmand:

I.ANALIZA CONTINUTULUI P.U.D.

„Memoriul de urbanism” este incorect și incomplet întrucât nu respectă conținutul-cadru impus de Metodologia PUD, cap. 3 “Conținutul-cadru” / 3.1. “Planul urbanistic de detaliu” / “Documentația de bază” / A. “Piese scrise” / “Memoriul justificativ”, recurenta indicand in continuare ce elemente ale memoriului lipsesc.

1. Deși PUG București și PUZ Sector 2 permit depășirea înălțimii maxime admise în UTR L1a numai prin mansardarea clădirilor, în memoriul PUD mansardarea este explicată ca fiind „echivalentul etajului 3 retras peste care este admis un nivel suplimentar în cazul cumulării parcelelor” (pag. 2). Această echivalare între nivelul mansardă și două niveluri de etaj suplimentare nu este prevăzută în niciun RLU și în nicio reglementare de urbanism în vigoare, și contravine definiției mansardei: „Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, așezate imediat sub acoperiș (având tavanul și pereții oblici și neregulați); etaj situat imediat sub acoperișul unei clădiri” (sursă: DEX). Astfel, regimul de înălțime P+2E+M înseamnă parter, 2 etaje și mansardă (adică etaj cu pereți oblici, situat imediat sub acoperiș), și nu poate fi echivalent cu parter, 3 etaje și încă un etaj dar parțial.

2.Calculul CUT din memoriu, CUT = 0.9-1.3+0.32 mansarda+0.5 cumulare parcele = max. 2.12 este greșit, pentru că valoarea aferentă adăugării nivelului mansardei este de 60% x aria construită = 0.6 x 45% x T/T = 0.27, în cazul POT max = 45%.

Conform PUG București și PUZ Sector 2, în „L1a - înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperișului, în suprafață de maxim 60% din aria construită;”

În plus, adăugarea valorii 0.5 la CUT este permisă conform PUZ Sector 2 numai în următoarele cazuri:

Pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau in cazul intersectiei in T . strazii care nu se mai continua), ori . PUD nu este amplasată la intersecție;

Pentru parcelele din subzona L1a care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele rezultand o . de min.700 mp.) sau functionala (reconversie functionala pentru functiuni existente incompatibile cu zona), ori . PUD are o suprafață totală de 634,82 mp (rezultată din comasarea parcelei de 427,82 mp de la nr. 15 cu cea de 207 mp de la nr. 13A) care este mai mică decât 700 mp, și are destinația funcțională de locuire, precum majoritatea zonei, nefiind astfel necesară reconversie funcțională;

Pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circulatie, spre piete importante sau situate la o distanta mai mica de 500 m. de un spatiu public plantat cu o suprafata de min. 1,0 ha. Aceasta este singura condiție pe care . PUD o îndeplinește pentru adăugarea valorii 0.5 la CUT, întrucât se află la o distanță de aprox. 150 m de Parcul Circului, care este spațiu public plantat și are suprafața de 26 ha.

În consecință, valoarea maximă permisă pentru CUT pe amplasamentul analizat, pentru regim de înălțime P+2+M, este CUT max = 1.3 + 0.27 + 0.5 = 2.07.

II. ANALIZA REGLEMENTĂRILOR URBANISTICE

II.1. PLANUL URBANISTIC ZONAL (PUZ) SECTOR 2 BUCUREȘTI – REGULAMENT L. DE URBANISM (RLU) AFERENT

PUZ Sector 2 a fost elaborat în conformitate cu prevederile PUG București și ale RLU aferent PUG, astfel că PUZ Sector 2 utilizează aceleași formulări de reglementare urbanistică și aceleași referințe pentru cuantificarea parametrilor de construibilitate (de exemplu, regimul de înalțime al construcțiilor) și a indicatorilor urbanistici (procentul de ocupare a terenului - POT, coeficientul de utilizare a terenului - CUT).

De la data aprobării, respectiv actualizării PUZ Sector 2, și până la data prezentului, reglementările prevăzute de PUZ Sector 2 pentru zona în care se află imobilul din .. 13A-15 nu au fost modificate.

Modificarea unui PUZ aprobat se poate face numai prin aprobarea unui nou PUZ elaborat cel puțin pentru o zonă de studiu inclusă în limitele zonei de studiu din PUZ inițial.

Conform PUZ Sector 2, amplasamentul din .. 13A-15 este încadrat în subzona L1 „locuințe individuale și colective mici cu max. P+2 niveluri”, U.T.R. L1a - locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție, pe parcelari traditionale, spontane.

În conformitate cu RLU, cap. „L1 - Subzona locuințelor individuale și colective mici cu max. P+2 niveluri”, reglementările de construire în cuprinsul U.T.R. L1a prevăd:

Art. 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT

L1a - clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe . amplasează. În cazul în care sunt retrase de la aliniament acest lucru este posibil cu condiția să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate aflate în stare bună sau cu valoare arhitectural urbanistică.

oîn cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun față de aliniament:

- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective;

- retras față de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III și 5,0 metri pe străzi de categoria II și I;

- retras față de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condițiile de construibilitate și echipare edilitare, iar străzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri;

- se recomandă retrageri față de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III și 5,0 metri pe străzi de categoria II și I;”

În concluzie, întrucât . stradă de categoria III (are 1 bandă de circulație pe sens), retragerea minimă obligatorie de la aliniament pentru clădiri în regim cuplat sau izolat în această zonă este de 4,00 m.

ART.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

L1a: - cladirile construite in regim cuplat: cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cand se cupleaza cu o cladire posibil de realizat pe . alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt indeplnite urmatoareleconditii:

- . de constructii,

- peretele realizat pe limita de proprietate atunci cand ramane vizibil din domeniul public va fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade;

- clădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe . vor retrage față de cealaltă limită la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri;

•clădirile izolate se vor retrage față de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri;

- retragerea față de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă, măsurată în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu mai puțin de 5.0 metri.

L1a - în cazul loturilor puțin adânci se acceptă cuplarea clădirilor pe latura posterioară a parcelei numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea respectă înălțimea și lațimea acestui calcan, prevederea nefiind valabilă în cazul unor anexe și garaje.

Dacă într-un RLU nu sunt exprimate foarte precis excepțiile de la reglementările minimale sau maximale prevăzute ca reguli generale, interpretarea acestora se completează cu cele din RGU (Conform RLU-PUZ Sector 2, Titlul I, Art. 3 „Prezentul regulament preia prevederile Regulamentului General de Urbanism si le detaliaza in aspectele lasate prin acesta in competenta planurilor urbanistice zonale. Acolo unde nu sunt facute precizari distincte prin prezentul regulament vor fi aplicate prevederile Reglamentului General de Urbanism”.)

Astfel, în cazul retragerilor de la limitele laterale și posterioare se va respecta și RGU, art. 24 – Amplasarea în interiorul parcelei:

„Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă:

a)distanțele minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conform Codului civil;

b)distanțele minime necesare intervențiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unității teritoriale de pompieri.”

In conformitate cu prevederile Codului civil vechi:

„Art. 612. - Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietati ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina.

Art. 613. - Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri.

Art. 614. - Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara pana la linia de despartire a celor doua proprietati.”

În concluzie, clădirile se pot dispune pe o limită de proprietate laterală numai dacă respectă retragerea minimă obligatorie de 3,00 m față de cealaltă limită laterală de proprietate.

“ART. 10 - ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

L1a - înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperișului, în suprafață de maxim 60% din aria construită;”

Pentru a explica echivalența dintre numărul de niveluri și înălțimea exprimată în metri a unei clădiri, facem referire la PUG București – RLU, art. 10 din capitolele C – Zona centrală, M – zona mixtă și L – zona de locuit:

Lățimea străzii

între aliniamente(metri)

/ profile standard actualeÎnălțimea maximă admisă

(metri)Număr niveluri convenționale (3.0 metri)Număr niveluri suplimentare admise *):

(A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 m și tangenta la 45 o la acesta

(B) în planul fațadei la clădirile de colț pe o lungime de maxim 15 m, apoi retrase (A)

Sub 9 metri7 - 10P+1+M, P+2(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel

9,01 – 11,00

Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)11P+2 +M(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

11,01 – 13,00

Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3m =13 metri (categoria III)13P+3(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,0016P+4(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

16,01 – 19,0019P+5(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

19,01 – 22,00

Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4m = 22 m .(categoria II)22P+6(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

22,01 – 25,0025P+7(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

25,01 – 27,00

Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6m = 26 m. (categoria II) 27P+8(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

27,01 – 30,030P+9(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

30,1 – 33,00

Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6m = 33 m. (categoria I)33P+10(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

33,01 – 36,0036P+11(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

36,01 – 39,0039P+12(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

39,01 – 42,0042P+13(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

42,01- 45,00 și peste

Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8m = 44 m.45P+14(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

În concluzie, regimul de înălțime al unei clădiri cu înălțimea de 10.00 m este echivalent în număr de niveluri cu P+2, iar de 17.00 m este echivalent cu P+4-5.

Inălțimea exprimată în metri este calculată de la cota terenului natural.

ART.15 - PROCENT M. DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)

„- procentul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi incluse iesirile in exterior a balcoanelor inchise sau deschise in consola deasupra domeniului public si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca streseni, copertine, etc. Curtile de aerisire pana la 2,0 mp., suprafata inclusiv, intra in suprafata consruita

L1a - POT maxim = 45%”

Modul de calcul al POT în orice documentație de urbanism se face coroborat cu:

•Legea 350/2001, anexa 2.

„Procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor se include in suprafata construita.”

Definițiile indicatorilor urbanistici au fost introduse în Legea 350/2001 abia în 2008, prin OG nr. 27/2008 aprobată prin Legea nr. 242/2009.

În concluzie, orice construcție propusă în subzona L1a va avea POT maxim 45%.

„ARTICOLUL 16 - COEFICIENT M. DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

- Coeficientul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei. In calculul suprafetei construite desfasurate nu sunt incluse suprafetele garajelor si spatiilor tehnice amplasate in subteran, precum si suprafetele balcoanelor si teraselor deschise precum si a podurilor neutilizabile

L1a - CUT maxim pentru înălțimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren

- CUT maxim pentru înălțimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. teren

L1a - în cazul mansardelor, se admite o depășire a CUT proporțional cu suplimentarea ADC cu maxim 0.6 din AC.”

Modul de calcul al CUT în orice documentație de urbanism se face coroborat cu Legea 350/2001, anexa 2:

“Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei. Nu se iau in calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu inaltimea libera de pana la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie;”

Definițiile indicatorilor urbanistici au fost introduse în Legea 350/2001 abia în 2008, prin Ordonanța nr. 27/2008 aprobată prin Legea nr. 242/2009.

În concluzie, orice construcție cu regim de înălțime P+2+M va avea CUT maxim = 1,3 + 45% x 0,6 = 1,57 în cazul POT max = 45%.

La acesta se mai poate adăuga valoarea de 0,5 în anumite cazuri prevăzute de PUZ Sector 2 și analizate la cap. II.1. de mai sus, astfel încât pentru . PUD CUT maxim = 2,07, în cazul POT max = 45%.

II.2. PLANUL URBANISTIC DE DETALIU (PUD) „.. 13A-15, SECTOR 2 – BUCUREȘTI”

Documentația PUD a fost depusă la Primăria Sectorului 2 la data de 18.12.2007.

Avizul de urbanism nr. 8CA 1/12 pentru acest PUD a fost emis la data de 17.01.2008.

În anul 2008, Legea 350/2001 a fost modificată prin OG 27/2008 dar aceasta a intrat în vigoare la data de 29.08.2008. Astfel, la data depunerii PUD și ulterior, la data emiterii Avizului de urbanism, Legea 350/2001 era în vigoare în forma sa modificată și completată ultima dată prin Legea 168/2007.

Din sinteza analizei comparative a reglementărilor propuse în PUD .. 13A-15 și ale reglementărilor din PUZ Sector 2, respectiv PUG București, rezultă astfel:

ReglementarePUD .. 13A-15PUZ Sector 2 PUG București

POT max67%45%45%

CUT max*3.52.071.57

H max (nr. niveluri)*2S/D+P+3E+4ErP+2+MP+2+M

H max (metri)*17 m10 m10 m

Retragere de la aliniament min.*2.5 m4 m4 m

Retragere de la limita din stânga (SE)0 - 3 mMin. 3 mMin. 3 m

Retragere de la limita din dreapta (NV)3 mMin. 3 mMin. 3 m

Retragere de la limita posterioară (SV)3 mMin. 5 mMin. 5 m

În tabel au fost marcate cu simbolul * categoriile de reglementări care se pot stabili în mod derogatoriu de la PUG numai în baza unei documentații PUZ.

II.2.1. Analiza reglementării regimului de construire și funcțiunii zonei:

•Conform PUG București, amplasamentul este încadrat în UTR L1a “subzone locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție.”;

•Conform PUZ Sector 2 inițial și actualizat 2007, amplasamentul este încadrat în UTR L1a “subzone locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție, pe parcelari traditionale, spontane.”

•Conform PUD .. 13A-15, amplasamentul are destinația de imobil de locuințe 2S/D+P+3E+4Er.

•Conform AC 73/7”T”/2009 s-a autorizat imobil de locuințe colective 2S+D+P+3E+4Er.

•Conform PUZ Sector 2 inițial și actualizat 2007, locuințele colective cu regim de înălțime de max. P+4 corespund UTR L3 iar cele cu regim de înălțime min. P+5 corespund UTR L4.

•Conform Legii 350/2001 actualizată 2007, art. 32, alin. (3), Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra […] regimului de construire, funcțiunii zonei […]se stabilesc prin planurile urbanistice zonale.

Rezultă că prevederea prin PUD a unui regim de construire (locuințe colective P+4 – 5) care îl modifică pe cel prevăzut în PUG (locuințe individuale și colective mici max P+2) încalcă prevederile Legii 350/2001.

II.2.2. Analiza reglementării POT:

•Conform PUG București, POT max = 45%;

•Conform PUZ Sector 2, inițial și actualizat 2007, POT max = 45%;

•Conform PUD .. 13A-15, POT max = 67%.

•Conform Legii 350/2001 actualizate 2007, art. 32, alin. (3), “Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra procentului de ocupare al terenului (POT) […]se stabilesc prin Planul urbanistic de detaliu.”

Rezultă că POT a fost corect reglementat prin PUD .. 13A-15, prin majorarea POT maxim prevăzut în PUG București.

II.2.3. Analiza reglementării CUT:

•Conform PUG București, CUT max = 1.3, pentru înălțimi P+2. În cazul mansardelor, se admite depășirea CUT proporțional cu suplimentarea ADC cu max. 0.6 din AC.

•Conform PUZ Sector 2 inițial, CUT max = 1.3, pentru înălțimi P+2. În cazul mansardelor, se admite depășirea CUT proporțional cu suplimentarea ADC cu max. 0.6 din AC. În plus, CUT se mai poate majora prin cumulare dar fără a depăși 3.5 în anumite situații, dintre care . PUD întrunește una singură (proximitatea față de un spațiu plublic plantat mai mare de 1 ha) căreia îî corespunde valoarea de 0.5. Întrucât nu sunt întrunite și alte condiții pentru cumularea valorilor CUT, rezultă CUT maxim mai mic decât 3.5.

•Conform PUZ Sector 2 actualizat 2007:

oAmendamentul nr. V: se prevede posibilitatea de depășire a CUT “în baza PUD aprobat conform Legii nr. 50/1991, pentru CUT maxim = 3.5, în zonele L1a […]”

La data aprobării amendamentelor la RLU aferent PUZ Sector 2, și anume 21.03.2007, era în vigoare Legea 350/2001 actualizată 2006, prin Legea 289/2006, care prevedea, la art. 32, alin. (3), că „Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra procentului de ocupare al terenului (POT) și distanțele fata de limitele laterale și posterioare ale parcelei se stabilesc prin Planul urbanistic de detaliu, iar cele aduse regimului de construire, funcțiunii zonei, inaltimii maxime admise, coeficientului de utilizare al terenului (CUT) și retragerii clădirilor fata de aliniament se stabilesc prin planurile urbanistice zonale”. În consecință, acest amendament contravine prevederilor Legii 350/2001 dacă permite depășirea CUT maxim prevăzut în RLU-PUZ Sector 2 doar în baza unui PUD. Dacă acest amendament ar constitui o completare a celorlalte articole sau amendamente, de exemplu a art. 16 din Cap. L1 din PUZ Sector 2 sau a amendamentului nr. IV, înțelesul prevederii completate devenind “CUT poate fi majorat prin cumulare fără a depăși 3,5 în următoarele situații și numai în baza unui PUD aprobat […]” atunci amendamentul nr. V ar întruni condițiile de legalitate. Dar aplicarea lui ca interpretare a permiterii unei derogări de la prevederile Legii 350/2001 contravine acesteia din urmă.

•Amendamentul nr. VI: “depășirea CUT este posibilă cu condiția respectării prevederilor din normele de igienă privind mediul de viață al populației privitor la asigurarea însoririi, iar pentru locuințele colective este obligatorie, conform acelorași norme, a terenului necesar pentru jocul copiilor (min. 1,3mp/locuitor) și a spațiilor verzi de folosință generală (min. 2-2,2mp/locuitor)” ;

Conform DTAC care a stat la baza AC AC 73/7”T”/2009, numărul de locatari este 45 iar suprafața totală de spații verzi este de 140 m. Rezultă astfel că nu este respectată obligația din amendamentul nr. VI privind asigurarea a min. 1,3 mp/locuitor pentru spații de joacă și min. 2 mp/locuitor pentru spații verzi, întrucât nu se asigură suprafața minimă necesară pentru spații de joacă și spații verzi, de 148,50 m, corespunzătoare numărului de 45 de locatari (locuitori). În consecință, nici acest amendament nu justifică depășirea CUT în cazul imobilului analizat.

•Conform PUD .. 13A-15, CUT max = 3.5.

•Conform Legii 350/2001 actualizată 2007, art. 32, alin. (3), Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra […] coeficientului de utilizare al terenului (CUT) […]se stabilesc prin planurile urbanistice zonale”

Rezultă că prevederea de posibilitate a depășirii CUT prin PUD cuprinsă în PUZ Sector 2 actualizat 2007 încalcă prevederile Legii 350/2001 actualizate 2006. În consecință, CUT prevăzut în PUD este incorect stabilit și contravine prevederilor Legii 350/2001.

II.2.4. Analiza reglementării regimului de înalțime:

•Conform PUG București, înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperișului, în suprafață de maxim 60% din aria construită.

•Conform PUZ Sector 2 inițial și actualizat 2007, înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperișului, în suprafață de maxim 60% din aria construită;

•Conform PUD .. 13A-15, regimul de înălțime este S+P+3E+4E retras, H max = 17.00 m.

•Conform Avizului de urbanism nr. 8 CA 1/12/17.01.2008 pentru PUD .. 13A-15, regimul de înălțime este 2S/D+P+3E+4Er, H max = 17.00 m;

•Conform DTAC autorizată prin AC 73/7”T”/2009, regimul de înălțime este 2S+D+P+3E+4Er;

•Conform Legii 350/2001 actualizată 2007, art. 32, alin. (3), Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra […] înălțimii maxime admise […]se stabilesc prin planurile urbanistice zonale”

Rezultă că prevederea prin PUD a unui regim de înălțime care depășește înălțimea maximă prevăzută în PUG încalcă prevederile Legii 350/2001.

Autorizația de construire emisă pentru imobilul analizat nu respectă PUD aprobat, întrucât reglementarea regimului de înălțime în PUD aprobat prevede un nivel subsol sau demisol (în memoriu este indicat „S”, iar în planșa de reglementări este „S/D”) iar construcția autorizată are 2 niveluri subsol și un demisol (2S+D).

II.2.5. Analiza reglementării retragerii față de aliniament:

•Conform PUG București, în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun față de aliniament: retras față de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III; se recomandă retrageri față de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III;

•Conform PUZ Sector 2 inițial și actualizat 2007, în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun față de aliniament: retras față de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III; se recomandă retrageri față de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III.

•Conform PUD .. 13A-15, retragerea față de aliniament este de minim 2.50 m.

•Conform Legii 350/2001 actualizată 2007, art. 32, alin. (3), Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra […] retragerii clădirilor față de aliniament […]se stabilesc prin planurile urbanistice zonale.

Rezultă că prevederea prin PUD a unei retrageri de la aliniament inferioară limitei minime prevăzute de PUG încalcă prevederile Legii 350/2001.

În plus, deși prin PUD aprobat pentru imobilul din .. 13A-15 a fost stabilită retragerea de 2,50 m de la aliniament, conform DTAC retragerea reală față de aliniament este de 1,20 m. Astfel, numai nivelul parter este retras la distanța 2,50 m, întrucât balcoanele de la etaje au lățimea de 1,30 m de la limita fațadei.

III. Referitor la argumentarea respingerii actiunii cuprinsa in hotararea instantei de fond.

III.1. Privitor la regimul de inaltime.

Instanta preia in totalitate pozitia paratelor si apreciaza ca referitor la regimul de înălțime 2S+P+3E+4Er faptul că . imediata apropiere a UTR-urilor superioare „M3a” și „M2a” care prevăd regim de înălțime de P+4E, astfel încât conform amendamentului I din PUZ Sector 2 – pag. 10, introdus prin HCL Sector 2 nr. 13/2007, s-a considerat oportună valorificarea superioară a parcelei în discuție aparținând frontului stradal prin preluarea acestui indicator urbanistic.

Vecinătatea imediată la care se face referire nu este confirmată prin verificarea încadrării amplasamentului în PUZ Sector 2 (a se vedea și planșa nr. A0 din PUD analizat, „Încadrare în PUZ Sector 2”).

Astfel, parcelele învecinate cu .. 13A-15 în stânga-dreapta, față-spate, sunt încadrate în aceeași subzonă L1a – subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție.

De asemenea, parcelele învecinate acestor parcele se află încadrate tot în L1a. Conform delimitării UTR-urilor în PUZ Sector 2, se observă că distanța dintre parcela din .. 13A-15 și limita UTR M3a este de cel puțin un rând de parcele, iar distanța dintre aceeași parcelă și limita UTR M2a este de cel puțin 6 parcele.

În plus, frontul stradal în care se află .. 13A-15 este încadrat integral în subzonă L1a, astfel încât nu se poate invoca o echilibrare a fronturilor din subzone diferite.

Recurenta critica de asemenea si pozitia exprimata de parate (pe care a avut-o in vedere instanta de fond la pronuntarea hotarari) in sensul ca aceeași Hotărâre nr. 13/2007, prin care a fost modificat și completat PUZ-ul Sectorului 2, prevede ca la pag. 5 din regulament se introduce paragraful nr. 5, Amendamentul nr. I cu următorul conținut: „pentru coerența spațiului urban și un echilibru al profilului stradal, terenurile aflate de ambele părți ale unei străzi vor fi încadrate în UTR-ul superior, pentru loturile aparținând frontului stradal.” În cazul de față, imobilul din .. 13A și 15 se află sub influența UTR-urilor M3a și M2a, astfel că sub imperiul reglementării sus-enunțate s-a considerat oportună valorificarea parcelei studiate, preluându-se un regim de înalțime mai mare ca urmare a influenței UTR-urilor M3a și M2a. Astfel, în aceste zone, pentru parcelele mai mari de 350 mp, regimul de înălțime poate fi de P+4 etaje, în cazul de față fiind avizat un regim de înalțime P+3+4retras.

Lipsa temeiului legal pentru încadrarea amplasamentului într-un UTR superior a fost demonstrată mai sus.

În consecință, aplicarea reglementărilor aferente UTR-urilor M2a sau M3a este nulă.

În plus, regimului real de înălțime supraterană a construcției de pe amplasamentul analizat este D+P+3+4 retras, unde nivelul demisol (D) adaugă 1,90 m înălțime la regimul de înălțime invocat, de P+3+4retras.

Un alt aspect în legătură cu amendamentele din Anexa 1 a HCLS2 nr. 13/2007 și care este omis din argumentele aduse de instanta si de catre parate este faptul că depășirea simultană semnificativă a indicatorilor POT și CUT stabiliți pentru o UTR nu este posibilă fără creșterea regimului de înalțime. Având în vedere că niciuna din prevederile sau amendamentele la PUZ Sector 2 nu reglementează creșterea regimului de înălțime odată cu depășirea CUT, rezultă că aprobarea unui nou regim de înălțime este posibilă numai în condițiile Legii 350/2001, art. 32, alin. (3), și anume numai printr-o nouă documentație de PUZ, ceea ce atrage după sine nulitatea creșterii regimului de înălțime în baza unei documentații PUD.

În concluzie, parcela din .. 13A-15 nu este amplasată în imediata vecinătate a UTR-urilor superioare M3a și M2a ci se află la distanță față de acestea.

În plus, frontul construit al . află integral încadrat în UTR1a. În consecință, reglementările pentru parcela din .. 13A-15 sunt strict cele prevăzute pentru UTR L1a și nu pot fi asimilate celor de valori superioare din M2a și M3a, unde regimul de înălțime este maxim P+4.

III.2. Instanta de fond preia sustinerilor paratelor si in ceea ce priveste analiza majorarii coeficientului de utilizare a terenului, retinand că în conformitate cu Regulamentul L. de Urbanism aferent PUZ Sector 2, „în baza PUD aprobat conform Legii nr. 50/1991, pentru CUT maxim = 3,5 în zonele L1a+L1b+L1c+L1d, însoțit în mod obligatoriu de ilustrare de arhitectură” – amendamentul nr. V, Anexa 1 la HCL Sector 2 nr. 13/2007.

Conform analizei din cap. II.2.3. al prezentului, rezultă că prevederea de posibilitate a modificării CUT prin PUD cuprinsă în PUZ Sector 2 actualizat 2007 încalcă prevederile Legii 350/2001 actualizate 2006. În consecință, CUT prevăzut în PUD este incorect stabilit și contravine prevederilor Legii 350/2001.

De asemenea, este nelegala pozitia exprimata de parate si sustinuta de prima instanta de judecata in sensul ca prin HCLS2 nr. 13/2007, PUZ Sector 2 a fost modificat și completat, astfel că pentru subzona L1 au fost prevăzute alte reglementări. În raport de punctul 5 al Hotărârii de Consiliu nr. 13/2007, rezultă că PUZ-ul în temeiul căruia se poate face modificarea CUT, ca indicator urbanistic, exista, acesta fiind PUZ-ul Sectorului 2, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea maximă a CUT permisă în PUZ Sector 2 inițial era identică cu cea din PUG București, și anume CUT max = 1,3 pentru regim de înălțime P+2, cu posibilitatea depășirii acestei valori în cazul mansardării, cu valoarea de 0,6 x aria construită, și prin cumulare cu valoarea de 0,5 alocată pentru proximitatea față de un spațiu public plantat mai mare de 1 ha.

Întrucât la data aprobării anexei nr. 1 la HCLS2 nr. 13/2007 era în vigoare art. 2, alin. (3) din Legea 350/2001 actualizată 2006, depășirea CUT prevăzut în PUG București și preluat ca atare și în PUZ Sector 2 pentru orice UTR, inclusiv subzona L1a, putea fi permisă numai în baza unui nou PUZ care să modifice parțial PUZ Sector 2.

HCLS2 nr. 13/2007, conform titlului și conținutului acesteia, aprobă completarea RLU aferent PUZ Sector 2 și nu modificarea acestuia.

Introducerea de prevederi care modifică reglementări din RLU aferent PUZ fără a fi fundamentate în baza unei noi documentații PUZ încalcă prevederile Legii 350/2001. Altfel, s-ar putea considera crearea unui precedent prin aprobarea modificărilor indicatorilor urbanistici prevăzuți prin PUG sau PUZ, numai printr-o HCL, fără a avea la bază o nouă documentație de urbanism care să justifice valoarea noilor indicatori.

III.3. Referitor la retragerea fata de aliniament.

Prima instanta retine ca retragerea față de aliniament este de minim 3 m, iar prin PUD retragerea s-a stabilit la 2,5 m. Totodata, în conformitate cu Regulamentul L. de Urbanism aferent PUZ Sector 2 aprobat prin HCL Sector 2 nr. 99/2003, art. 5 (pag. 64) – „Clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe . amplasează”, în cazul de față imobilul situat în .. 13A-15, Sector 2, fiind retras de la aliniment astfel încât să fie menținută alinierea impusă de imobilele de la nr. 17 și nr. 19 din . parcelei în discuție.

Prevederea invocată de la art. 5 din RLU-PUZ Sector 2, Cap. „L – Zona de locuit” nu se aplică în cazul de față, întrucât retragerea variată a clădirilor de la aliniament de-a lungul străzii Turnul Eiffel nu constituie o tipologie predominantă.

În plus, clădirea adiacentă de la nr. 13 este amplasată la distanța de 6 m față de aliniament, conform PUD „.. 13, Sector 2 București – Locuință unifamilială - D+P+1E” aprobat prin HCL Sector 2 nr. 156/22.11.2010.

În consecință, clădirea din .. 13A-15 se află între două clădiri cu retragere diferită de la aliniament, și anume: clădirea de la nr. 17 – aproximativ 2,5 m și clădirea de la nr. 13 – aprox. 6 m.

De asemenea, parcelele următoare celor direct învecinate amplasamentului analizat au clădiri amplasate cu retrageri diferite de la aliniament, și anume: clădirile de la nr. 21, 23 și 25 – aproximativ 2 m, iar clădirea de la nr. 11 – aproximativ 3 m. În concluzie, întrucât alinierea variată a clădirilor de-a lungul . constituie o tipologie predominantă de aliniere a clădirilor față de aliniament, prevederea invocată din art. 5 din RLU-PUZ Sector 2 se va completa cu prevederile următoare din același articol, și anume „în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun față de aliniament: retras față de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III; se recomandă retrageri față de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III.”

Conform analizei noastre din Cap. II.2.5. al prezentului, rezultă că prevederea prin PUD a unei retrageri de la aliniament inferioară limitei minime prevăzute de PUG încalcă prevederile Legii 350/2001.

Intimata-recurenta –parata . a depus concluzii scrise prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii raportată la prevederile art 8 alin. 1¹ din Legea nr. 554/2004.

Textul de lege sus-menționat dispune că „Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura in care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat".

În cauză, recurenta reclamantă D. C. - persoană fizică, invocă drept motive ale anulării documentației PUD exclusiv încălcări ale normelor de ordine publică (deci afectarea interesului public general) fără a face un minim de dovadă în privința vătămării vreunui drept sau interes legitim propriu (afectarea interesului privat).

Or, raportat la prevederile art 8 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, cererea reclamantei ar trebui respinsă ca inadmisibilă, dat fiind faptul că nu există o vătămare a interesului privat.

În acest sens s-a pronunțat deja Tribunalul București printr-o încheiere interlocutorie în cauza nr._/3/2009* unul din motivele pentru care a respins instanța de fond ca inadmisibilă cererea de intervenție principală formulată de o organizație nonguvernamentală, fiind acela că nu este permis organismelor de drept privat să formuleze cereri de anulare a actelor administrative dacă nu justifică vătămarea unui interes legitim privat, sau așa cum prevede textul art. 8 alin. 1 ind. 1 vătămarea interesului public să decurgă în mod logic din vătămarea interesului privat.

Intimata a citat din conținutul acestei încheieri: "cu toate acestea, organizațiile care promovează protecția patrimoniului arhitectural urbanistic și îndeplinesc cerințele legii naționale nu sunt considerate ca având un interes propriu, atunci când invocă de plano încălcarea regulilor de urbanism, cu privire la edificii, sau lucrări de urbanism ce nu le afectează în mod direct, personal, așa cum ar fi, de exemplu o lucrare ce aduce atingere dreptului propriu al intervenientei...

Această subsidiaritate, văzută ca o condiție de admisibilitate, este explicată de către autorul propunerii legislative ce a avut ca efect și adoptarea acestui articol, 8 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv Legea nr. 262/2007.

Sunt precizate foarte clar rațiunile pentru care era necesară această limitare a aptitudinii generale de a ataca un act administrativ, atunci când se apreciază că se protejează un interes legitim general, chiar dacă actul nu îl afecta în mod direct pe inițiatorul acțiunii de contestare «în acest fel s-a pus capăt așa numitelor acțiuni populare intentate de diverse persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu erau în măsură să justifice, prin raportate la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interes legitim privat și, ca atare, își întemeiau acțiunea numai pe teza vătămării interesului public. – Prof.Dr. I., A V. L, C. Al. S., P. D.L Legea contenciosului administrativ (cu modificările și completările la zi). Comentariu și jurisprudență - Editura Universulfuridic, 2008, p.l88)»".

II. Totodată intimata-parata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1. In primul rând recursul cuprinde pretinse motive de nelegalitate ale documentației PUD care nu au fost niciodată aduse fn discuția instanței de fond, nici în rejudecare, dar nici la primul ciclul procesual.

Având în vedere că recursul se judecă în aceleași limite procesuale cu care a fost învestit și fondul (o motivare suplimentară ar încalcă un grad de jurisdicție) consideră că nu se poate analiza și reține spre judecare din punctul 1 al motivelor de recurs aspectele legate de pretinsa nerespectare de către PUD a metodologiei de elaborare a unor asemenea documentații.

2. In ceea ce privește erorile legate de înălțimea clădirii, potrivit PUZ Sector 2 aprobat prin HCLS 2 nr. 99/2003 și modificat de HCLS 2 nr. 13/2007, în privința regimului de înălțime, autoritatea locală a apreciat în conformitate cu prevederile stipulate în cele două acte invocate mai sus, oportunitatea încadrării la nivelul UTR-ului, în UTR-ul superior, dat fiind faptul că . condițiile legale.

Asupra acestui aspect, al oportunității încadrării în UTR-ul superior instanța de judecată nu poate interveni, singurul aspect care poate fi analizat de instanță fiind acela dacă există temei legal pentru ca autoritatea să dispună în acest sens.

Or acest aspect a fost lămurit de către instanța de fond raportat la cele două hotărâri de consiliu local sus-invocate, astfel că nu este vorba de nicio eroare de interpretare așa cum susține recurenta.

3.In privința calculului referitor la CUT instanța de fond a reținut că acesta variază între 1,2 și 3,5, stabilirea valorii maximale fiind studiată prin PUD conform Legii nr 50/1991, în conformitate cu PUG corelat cu PUZ Sector 2 aprobat prin HCLS 2 nr. 99/2003 și modificat prin HCLS 2 nr. 13/2007.

Potrivit punctului 5 al Hotărârii de Consiliu nr. 13/2007 se produce o modificare a PUZ Sector 2 în sensul ca la pagina 70, la capitolul LI - zona de locuire, articolul 16- coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT), la posibilități de depășire a CUT, paragraful 2, se introduce Amendamentul nr. V, cu următorul conținut: «în baza PUD aprobat conform Legii nr. 50/1991, pentru CUT maxim = 3,5 în zonele LI a + Llb + Llc + Lld, însotit in mod obligatoriu de ilustrare de arhitectură".

De asemenea același punct de vedere a fost însușit în practica judiciară de complete ale Curții de Apel București, respectiv Tribunalului București.

4.In ceea ce privește criticile aduse de către recurentă, în raport de PUZ Sector 2, referitor la aliniamentul clădirii s-a reținut în mod corect de către prima instanță că retragerea de 2,5 metri s-a efectuat în raport de prevederea regulamentului care dispunea clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe . amplasează, iar în speță imobilul din .. 13A și 15 Sector 2 a fost retras de la amplasament astfel încât să fie menținută alinierea impusă de imobilele de la nr. 17 și 19 din . parcelei în discuție.

Raportat la acest aspect, condiția tipologiei străzii trebuia respectată la avizarea PUD-ului iar nu categoria străzii așa cum încearcă recurenta reclamantă să motiveze.

5.În privința retragerilor laterale și posterioare, prin documentație PUD aprobată s-a putut deroga de la prevederile Regulamentului L. de Urbanism acesta fiind însăși scopul elaborării acesteia, în conformitate cu prevederile arL 32 alin. 3 din Legea nr. 350/2001.

Astfel, motivul de recurs ce vizează pretinsa nerespectare a retragerilor laterale și posterioare nu își are justificare.

6.In ceea ce privește regimul de înălțime s-a arătat că prin aceeași Hotărâre nr. 13/2007 prin care a fost modificat și completat PUZ-ul Sectorului 2, la pagina 10 din regulament se introducea paragraful nr. 5, Amendamentul nr. 1 cu următorul conținut: „pentru o coerență a spațiului urban și un echilibru al profilului stradal, terenurile aflate de ambele părți ale unei străzi, vor fi încadrate în UTR-ul superior, pentru loturile aparținând frontului stradal".

Această explicație a fost preluată de instanța de fond (și nu numai de instanța de fond așa cum va rezulta din practica judiciară), astfel că explicațiile și argumentele recurentei legate de înălțime nu au susținere.

7.În ceea ce privește procentul de ocupare al terenului el a fost majorat tocmai ca urmare a aprobării PUD-uIui în discuție, de la 45% la 67 %, acesta fiind scopul aprobării PUD-ului majorarea POT-ului, respectiv modificare retrageri laterale și posterioare.

8.Un alt motiv de recurs invocat de recurenta reclamantă îl constituie pretinsa încălcare de către PUD-ul în discuție a regimului de construire.

Acest motiv nu a fost adus în discuție și la fondul cauzei, el fiind practic invocat direct în recurs. Pentru acest considerent el trebuie în principiu să fie înlăturat.

Dacă totuși se impune și analiza acestuia, el nu este un motiv întemeiat

La modul cum a fost motivat această pretinsă încălcare a regimului de construire (trecerea de la P+2 etaje la P+4 etaje) este în strânsă legătură cu regimul de înălțime aprobat pentru o anumită zonă.

Iar cu privire Ia regimul de înălțime s-a arătat că . care s-a aprobat documentația se află sub influența UTR-ului M3a și M2a, motiv pentru care a și preluat indicatorii acestor zone, adică un regim de construire mai înalt.

ÎN D.: art.146 C.pr.civ.

Intimatul-parat C. L. al Sectorului 2 București a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat, afirmand:

l. In principal, în recurs sunt inserate pretinse motive de nelegalitate ale documentației PUD care nu au fost niciodată aduse în discuția instanței de fond, nici în rejudecare, dar nici la primul ciclul procesual.

În consecință, întrucât recursul se judecă în aceleași limite procesuale cu care a fost învestit și instanța fondului, se impune a se înlătura punctul I al motivelor de recurs conținând aspectele legate de pretinsa nerespectare de către PUD a metodologiei de elaborare a unor asemenea documentații.

2. Referitor la susținerile recurentei privind erorile legate de înălțimea clădirii, astfel cum a reținut în mod corect și instanța de fond, potrivit PUZ Sector 2 aprobat prin HCLS 2 nr. 99/2003 și modificat de HCLS 2 nr. 13/2007, în privința regimului de înălțime, autoritatea locală a Sectorului 2 al Municipiului București a apreciat în conformitate cu prevederile stipulate în cele două acte invocate mai sus, oportunitatea încadrării la nivelul UTR-ului, în UTR-ul superior, dat fiind faptul că . condițiile legale.

3. In privința calculului referitor la CUT, instanța de fond a reținut că acesta variază între 1,2 și 3,5, stabilirea valorii maximale fiind studiată prin PUD conform Legii nr 50/1991, în conformitate cu PUG corelat cu PUZ Sector 2 aprobat prin HCL Sector 2 nr. 99/2003 și modificat prin HCL Sector 2 nr. 13/2007.

S-a arătat că potrivit punctului 5 al Hotărârii de Consiliu nr. 13/2007 se produce o modificare a PUZ Sector 2 în sensul că „ la pagina 70, la capitolul LI - zona de locuire, articolul 16 - coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT), la posibilități de depășire a CUT, paragraful 2, se introduce Amendamentul nr. V, cu următorul conținut: «în baza PUD aprobat conform Legii nr. 50/1991, pentru CUT maxim = 3,5 în zonele Lla + Llb + Llc + Lld, însoțit în mod obligatoriu de ilustrare de arhitectură ".

4. In ceea ce privește criticile aduse de către recurentă, în raport de PUZ Sector 2, referitor la aliniamentul clădirii s-a reținut în mod corect de către prima instanță că retragerea de 2,5 metri s-a efectuat în raport de prevederea regulamentului care dispunea clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe . amplasează, iar în speță imobilul din ., 13A și 15 Sector 2 a fost retras de la amplasament astfel încât să fie menținută alinierea impusă de imobilele de la nr. 17 și 19 din . parcelei în discuție.

Raportat la acest aspect, condiția tipologiei străzii trebuia respectată la avizarea PUD-ului iar nu categoria străzii așa cum încearcă recurenta reclamantă să motiveze.

5. Referitor la retragerile laterale și posterioare, subliniem că prin documentație PUD aprobată s-a putut deroga de la prevederile Regulamentului L. de Urbanism acesta fiind însăși scopul elaborării acesteia, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 3 din Legea nr. 350/2001.

Astfel, motivul de recurs ce vizează pretinsa nerespectare a retragerilor laterale și posterioare nu își are justificare.

6. În privința afirmațiilor privind regimul de înălțime, astfel cum s-a arătat și cu prilejul judecării fondului, prin aceeași Hotărâre nr. 13/2007 prin care a fost modificat și completat PUZ-ul Sectorului 2, la pagina 10 din regulament se introducea paragrafiil nr. 5, Amendamentul nr. I cu următorul conținut: „pentru o coerență a spațiului urban și un echilibru al profilului stradal, terenurile aflate de ambele părți ale unei străzi, vor fi încadrate în UTR-ul superior, pentru loturile aparținând frontului stradal"., punct de vedere împărtășit și de către instanța de fond, astfel că explicațiile și argumentele recurentei legate de înălțime nu au susținere.

În ceea ce privește procentul de ocupare al terenului el a fost majorat tocmai ca urmare a aprobării PUD-ului în discuție, de la 45% la 67 %, acesta fiind scopul aprobării PUD-ului majorarea POT-ului, respectiv modificare retrageri laterale și posterioare.

8. Referitor la motivul de recurs vizând pretinsa încălcare de către PUD-ul în discuție a regimului de construire, acest motiv nu a fost invocat cu prilejul soluționării fondului cauzei, drept pentru care vă rugăm să îl înlăturați.

Dacă se apreciaza că trebuie analizat, se arata faptul că acesta nu este întemeiat, motivarea acestei pretinse încălcări a regimului de construire (trecerea de la P+2 etaje la P+4 etaje) fiind în strânsă legătură cu regimul de înălțime aprobat pentru o anumită zonă.

Însă, cu privire la regimul de înălțime - așa cum s-a arătat - . care s-a aprobat documentația se află sub influența UTR-ului M3a și M2a, motiv pentru care a și preluat indicatorii acestor zone, adică un regim de construire mai înalt.

În drept: art. 115 Cod proc.civ., precum și celelalte temeiuri de drept menționate în cuprinsul întâmpinări.

In recurs, partile au depus la dosar inscrisuri.

CURTEA

1.In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii

Documentatiile de urbanism stabilesc indicatorii juridici, tehnici si economici ai unor suprafete de teren.

Stabilirea unor conditionari tehnico-economice pentru o anumita suprafata de teren urbana nu are numai rolul de a asigura o anumita estetica urbana, ci si acela de a asigura conditii cat mai bune de viata locuitorilor din zona, printre acestea inscriindu-se si un grad cat mai mare de intimitate sau un grad cat mai ridicat de insorire sau perpetuarea conditiilor de locuit preexistente, printre acestea inscriindu-se si un anumit grad de aglomerare a zonei.

Ca atare, in calitate de proprietara a imobilul invecinat celui al paratei, reclamanta justifica un interes propriu in introducerea prezentei actiuni, motiv pentru care instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii ca neintemeiata.

2.In ceea ce priveste fondul cauzei

a. In ceea ce priveste nerespectarea metodologiei de elaborare a documentatiei PUD

Curtea retine ca acest motiv de nulitate a HCLS2 nr.15/07.02.2008 nu a fost invocat la fond, ci direct in recurs, reprezentand o modificare a unuia din cele 3 elemente ale actiunii civile, respectiv a cauzei, modificare permisa numai in fata instantei de fond si numai pana la prima zi de infatisare.

Ca atare, instanta de recurs nu va analiza acest motiv.

b.In ceea ce priveste POT

Insasi recurenta recunoaste ca modificarea POT prin PUD era permisa de art.32, alin.3 din Legea nr.350/2001, astfel incat aceasta critica urmeaza a fi respinsa.

c.In ceea ce priveste retragerea de la aliniament

In primul rand, curtea retine ca eventuala nerespectare a retragerii de la aliniament nu releva in mod evident posibilitatea de vatamare a vreun drept sau a unui interes legitim al reclamantei (spre deosebire de exemplu, de nerespectarea regimului de inaltime).

In al doilea rand, curtea retine ca parata nu a incalcat prevederile legale.

Astfel, potrivit Regulamentului L. de Urbanism aferent PUZ Sector 2 aprobat prin HCL Sector 2 nr. 99/2003, art. 5 (pag. 64), „Clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe . amplasează”.

Reclamanta a sustinut ca de-a lungul străzii Turnul Eiffel nu exista o tipologie predominantă deoarece imobilele au retrageri variate, exemplificand in acest sens cu imobilele de la nr.13 (retragere de 6 m față de aliniament), de la nr. 11 (retragere de aproximativ 3 m), de la nr. 17 (retragere de aproximativ 2,5 m), de la nr.19 (retragere de 2,5 m), de la nr. 21, 23 și 25 (retragere de aproximativ 2 m).

In consecinta, aceasta a sustinut ca ar trebui aplicate regula retragerii de 4 m.

Instanta observa ca desi tipologia nu este predominanta sub aspectul unei retrageri identice, ea este predominanta in sensul ca retragerile sunt mai mici decat cea de 4 m impusa de regulament (cu exceptia imobilului reclamantei care are o retragere de 6m).

Ca atare, imobilul paratei s-ar putea integra in tipologia predominanta a retragerilor inferioare celei de 4 m, urmand ca, pentru a se asigura totusi o linie dreapta, fie si numai pe o portiune mica, imobilul sa se alinieze imobilelor invecinate.

In acest sens, s-a optat pentru alinierea la imobilele 17 si 19, cu retragere de 2,5 m.

Optandu-se in acest sens, se respecta direct prevederile PUZ, nefiind realizata o derogare expresa prin PUD.

Ca atare sustinerile reclamantei in sensul ca, in privinta aliniamentului, derogarile de la PUG nu se pot realiza decat prin PUZ, desi adevarate, devin nerelevante in speta.

F. de aceste argumente, instanta va respinge acest motiv de nelegalitate.

d.In ceea ce priveste CUT

Potrivit art.32, alin.3 din Legea nr.350/2001, modificarile aduse PUG-ului, in ceea ce privese coeficientul de utilizare a terenului, se pot stabili numai prin PUZ.

In speta, potrivit PUG, coeficientul de utilizare a terenului maxim, pentru imobile P+2 este 1,3, cu posibilitatea depasirii, in cazul mansardarii, cu maxim 60% din aria construita.

Prin PUZ Sector 2 inițial (HCLS2 nr.99/14.08.2003), s-a realizat o derogare de la PUG, prevazandu-se posibilitatea depasirii coeficientului de 1,3 pana la maxim 3,5, dar numai in anumite situatii, precis determinate (pag.70 din regulament), din care . PUD întrunește una singură (proximitatea față de un spațiu plublic plantat mai mare de 1 ha) căreia îî corespunde valoarea de 0.5.

Ca atare, in cazul acestei parcele CUT-ul maxim era de 1,3+0,5=1,8.

La aceasta valoare, se mai putea adauga si depasirea pe care o putea genera o mansarda de maxim 60% din aria construita.

Prin HCLS2 nr.13/27.03.2007, Amendamentul nr.5, s-a introdus un nou caz de derogare de la prevederile PUG, in ceea ce coeficientul maxim de utilizare a terenului, si anume “în baza PUD aprobat conform Legii nr. 50/1991, pentru CUT maxim = 3.5, în zonele L1a”.

Curtea retine ca la data introducerii acestui amendament, art. 32, alin. (3) din Legea nr.350/2001 prevedea că „modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra coeficientului de utilizare al terenului (CUT) se stabilesc prin planurile urbanistice zonale”.

Ca atare, modificarea coeficientului maxim de 1,3 stabilit prin PUG, in ceea ce priveste o anumita portiune de teren, nu se putea realiza decat direct printr-un nou plan urbanistic zonal si nu printr-un plan urbanistic de detaliu.

Posibilitatea de modificare a CUT-ului prin PUD, posibilitate oferita de HCLS2 nr.13/2007, este in mod evident nelegala si urmeaza a fi ignorata in speta de fata.

Parata nu poate invoca in sprijinul sau un act administrativ care ii confera un drept in alte conditii decat cele impuse de lege.

Curtea invedereaza ca nu este necesara anularea expresa sau constatarea nelegalitatii partiale a HCLS2 n3.13/2007, pentru ca acest act administrativ sa fie inlaturat de la aplicare, atat timp cat in speta este posibila aplicarea directa a unui act normativ cu forta juridica superioara, in speta a Legii nr.350/2001, act care stabileste neechivoc conditiile in care se dobandeste dreptul de a edifica in alte conditii decat cele stabilite prin PUG.

Cu alte cuvinte, in speta se ridica doar o problema de aplicare a actelor normative in ordinea fortei lor juridice.

In consecinta, odata aplicata Legea nr.350/2001 si stabilite conditiile pentru derogarea de la CUT, cercetarea si aplicarea actelor administrative inferioare devine inutila.

F. de cele de mai sus, curtea retine ca majorarea CUT-ului pana la 3,5 a fost nelegala.

Curtea invedereaza insa ca majorarea in sine a CUT-ului nu este de natura sa vatame reclamanta, doar prin ea insasi, ci numai pentru ca se reflecta in depasirea regimului de inaltime maxim admis al cladirii si aceasta pentru ca depasirea CUT-ului nu este cauza, ci doar consecinta depasirii regimului de inaltime (acesta din urma fiind de fapt scopul propus de parata).

Criticile legate de nerespectarea terenului liber pentru fiecare locuitor si a terenului liber pentru locurile de joaca ale copiilor nu vor fi analizate, eventualele incalcari sub acest aspect neafectand-o pe reclamanta, ci direct pe locuitorii din imobilul in discutie.

e.In ceea ce priveste regimul de inaltime

Potrivit art.32, alin.3 din Legea nr.350/2001, modificarile aduse PUG-ului, in ceea ce privese regimul de inaltime, se pot stabili numai prin PUZ.

In speta, potrivit PUG, regimul maxim de inaltime era P+2, cu maxim 10m, la care se mai putea adauga o mansarda de max.60% din aria construita, inscrisa in volumul acoperisului.

Prin PUZ Sector 2 inițial (HCLS2 nr.99/14.08.2003), s-au pastrat reglementarile din PUG.

Prin HCLS2 nr.13/27.03.2007, Amendamentul nr.1, derogarile generale de la regulamentul local de urbanism aferent PUZ au fost completate cu o noua derogare generala, potrivit careia „pentru o coerenta a spatiului urban si un echilibru al profilului stradal, terenurile aflate pe ambele parti ale unei strazi, vor fi incadrate in UTR-ul superior, pentru loturile apartinand frontului stradal”.

Invocand aceasta derogare generala, paratii au sustinut ca terenul paratei se afla in apropierea unor UTR-uri superioare, respectiv M3a și M2a, motiv pentru care este „oportuna” preluarea regimului de inaltime superior al acestor subzone.

Curtea constata ca derogarea vizata de HCLS2 nr.13/27.03.2007, Amendamentul nr.1, se aplica numai terenurilor de pe aceeasi . de pe partea stanga in raport cu cele de pe partea dreapta a aceleiasi strazi, in sensul ca cele mai mici vor prelua regimul legal de inaltime al celor mai inalte, astfel incat cladirile sa poata ajunge la aceeasi inaltime.

Textul legal precizeaza foarte clar ca scopul urmarit il constituie echilibrarea profilului stradal (cladirile de pe stanga sa aiba acceasi inaltime ca cele de pe dreapta) si nu echilibrarea cladirilor de pe o . pe o alta . cateva strazi distanta.

Or, in speta, se observa ca zonele M3a și M2a nu incep pe . la o . strazi distanta.

Cum toate terenurile de pe . cele de pe stanga, cat si cele de pe dreapta, ca de altfel o intreaga zona mult mai larga ce include aceasta . subzona L1a, avand acelasi regim de inaltime, nu se pune problema niciunei echilibrari a frontului stradal, toate cladirile avand acelasi regim de inaltime.

Rezulta ca in speta nici nu se pune problema „oportunitatii”preluarii regimului de inaltime a UTR-urilor superioare, ci direct problema nelegalitatii operatiunii, neexistand nici un temei legal pentru o astfel de derogare.

Cum chestiunea oportunitatii adoptarii unui act administrativ este subsidiara legalitatii acestuia, rezulta ca in cazul in care se constata ca un act este nelegal, analizarea oportunitatii devine inutila.

In consecinta, instanta va anula PUD-ul in discutie, in ceea ce priveste derogarea de la regimul maxim de inaltime P+2+M.

Ca urmare a admiterii recursului reclamantei, in baza art.274 C.pr.civila, va obliga paratii in solidar la plata cheltuielilor de judecata realizate la fond, in fata primei instante, in cuantum de 3.917,59 lei, reprezentand onorariu avocat si taxe de timbru.

F. de admiterea actiunii, este evident ca solicitarea paratei S.C. T. T. S.R.L., in prezent recurenta-intimata, de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, este neintemeiata, motiv pentru care recursul acestei parate va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii ca neîntemeiată.

Respinge recursul introdus de recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L., împotriva sentinței civile nr.605/05.02.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a - IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu recurenta reclamantă D. M. C. și cu intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR, ca neîntemeiat.

Admite recursul introdus de recurenta reclamantă D. M. C. împotriva sentinței civile nr.605/05.02.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a - IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu recurenta pârâtă S.C. T. T. S.R.L. și cu intimatul pârât C. L. AL SECTORULUI 2 PRIN PRIMAR,.

Modifică sentința în sensul că:

Admite acțiunea.

Anulează în parte HCL nr. 15/07.02.2008 emisă de CLS2 în ceea ce privește anexa 1, poziția 16-PUD ..13A-15, în privința regimului de înălțime 2S/DS+P+3E+4Er.

Obligă pârâții T. și CLS2 la plata către reclamantă, în solidar, a cheltuielilor de judecată în sumă de 3917,59 lei (onorariu avocat + taxă timbru).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.03.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

J. A. C. R. I. B. M.

GREFIER,

I. C. D.

Red. J.A./2 ex.

T.B. S9 C. – L. G.

← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 5485/2014....		Anulare act administrativ. Sentința nr. 1978/2014. Curtea de... →

Anulare act administrativ. Încheierea nr. 6/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Încheierea nr. 6/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI