Anulare act administrativ. Sentința nr. 2986/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2986/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 1191/2/2014
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 2986
Ședința publică de la 5 noiembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. C. G.
GREFIER - I. P.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamanta ..în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ” .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29.10.2014 și 05.11.2014 când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ din 21.02.2014 reclamanta . a chemat in judecata pe parata C. N. de Asigurari de Sanatate solicitand urmatoarele:
- anularea notificarii trimisă reclamantei de către pârâtă pe cale electronică în data de 05.05.2012, prin care i s-a adus la cunoștința valorile VTt si Vit aferente trimestrului I 2012 si, pe cale de consecință, obligarea pârâtelor la restituirea sumelor achitate nedatorat de reclamanta cu titlu de contribuție claw back trimestrul_;
- anularea notificarii nr. DG/1971/31.07.2012 trimisă reclamantei de către pârâtă, prin care i s-a adus la cunoștința valorile VTt si Vit aferente trimestrului II2012 si, pe cale de consecință obligarea pârâtelor la restituirea sumelor achitate nedatorat de reclamanta cu titlu de contribuție claw back pentru trimestrul II2012;
- anularea notificarii nr. MS/FD/2408/31.10.2012 trimisă reclamantei de către pârâtă, prin care i s-a adus la cunoștința valorile VTt si Vit aferente trimestrului III 2012 si, pe cale de consecință obligarea pârâtelor la restituirea sumelor achitate nedatorat de reclamanta cu titlu de contribuție claw back pentru trimestrul III 2012;
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea actiunii, reclamanta a invocat Decizia Curtii Constitutionale nr. 39/05.02.2013, publicata în Monitorul Oficial nr. 100/20.02.2013 prin s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 indice 1 alin. 5 din OUG nr. 77/2011, așa cum a fost aceasta modificată prin OUG nr. 110/2011, menționându-se că sintagma care include si taxa pe valoare adăugata este neconstituțională.
Această decizie a justificat modificarea legislației (prin OUG 17/2012, art. 7 din secțiunea 2) în sensul eliminării expresa a TVA din valoarea indicatorilor utilizați pentru calcularea contribuției clawback.
Totuși, pe durata primelor 3 trimestre ale anului 2012 se emiseseră notificări prin care CNAS comunicase plătitorilor valori ale vânzărilor incluzând TVA, ceea ce în mod evident a afectat rezultatele calculelor contribuției si valoarea achitată de plătitori.
In detalierea motivelor actiunii, reclamanta arata urmatoarele:
1. (punctul 4 din actiune) Este nelegală si neconstituțională calcularea contribuției claw back având în vedere valori care includ TVA întrucât se încalcă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale
1.1.Actele administrative ce fac obiectul prezentei acțiuni
B. SRL a primit pentru trimestrele I, II si III 2012 următoarele notificări/comunicări (denumite în continuare "Actele Atacate") cuprinzând valorile indicatorilor ce urmau a fi utilizați în formula de calcul a contribuției datorate:
i.notificarea electronică din data de 05.05.2012, prin care i s-au adus la cunoștința valorile VTt si Vit aferente trimestrului I 2012;
ii.notificarea nr. DG/1971/31.07.2012 emisă de CNAS prin care i s-au adus la cunoștința valorile VTt si Vit aferente trimestrului II 2012;
iii.notificarea nr. MS/FD/2408/31.10.2012 emisă de trimisă reclamantei de către pârâtă, prin care i s-au adus la cunoștința valorile VTt si Vit aferente trimestrului III 2012.
1.2.B. SRL a achitat contribuțiile claw back aferente trimestrelor I, II si III 2012, conform ordinelor de plată ce atestă plata contribuției claw back aferentă perioadelor vizate de Actele Atacate.
1.3.Valoarea achitată în plus cu titlu de claw back, ca urmare a calculării valorii de plată utilizând valori ale vânzărilor incluzând TVA.
Având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 39/05.02.2013 prin care s-a declarat neconstituționala calcularea contribuției trimestriale prin raportarea la indicii VTt, Vit, VTtr si Vitr la valorile vânzărilor incluzând TVA, reclamanta a calculat valoarea rezultantă a contribuției ce s-ar fi datorat în lipsa includerii TVA în valoarea vânzărilor, rezultând sumele din coloana 3 din tabelul de mai jos.
Așadar, diferența între sumele achitate în total în cele trei trimestre si sumele la calculul cărora nu s-a luat în calcul valoarea TVA este în sumă totală de 1.289.476,22 lei.
1.4. Motivul de nelegalitate al Actelor Atacate.
Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituțională sintagma „care include și taxa pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 31 alin. 5 al OUG nr. 77/2011, reținându-se în considerente că „fiscalitatea nu a fost așezată pe baze rezonabile, conducând la o supraimpozitare a aceluiași tip de venit, o dată prin reținerea și virarea taxei pe valoarea adăugată încasată, iar a doua oară, prin raportarea sumelor încasate, inclusiv taxa pe valoare adăugată ce constituie un impozit pe circulația mărfii, la un coeficient prestabilit, în vederea calculării unei taxe parafiscale".
De asemenea, Actele Atacate sunt nelegale și din perspectiva încălcării principiului proporționalității care trebuie să însoțească orice ingerință a statului în proprietatea privată, ca atare prin prevederea declarata neconstituțională s-ar încălca și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Este fără putință de tăgadă că valorile indicatorilor comunicați de CNAS în perioada relevantă conțineau TVA, întrucât acestea fuseseră emise în temeiul unui text legal care prevedea expres aceasta includere. Din aceasta perspectivă, apreciaza că reprezintă un fapt necontestat includerea TVA în toți cei 4 indicatori ai formulei (nu doar în cei 2 comunicați de CNAS reclamantei, ci si în ceilalți doi, respective indicatorul VTtr, de referința la nivel național si indicatorul Vitr, referitor la vânzările individuale de referință).
In plus, faptul că decizia Curții Constituționale produce efecte asupra situației deduse judecății în această cauză este indiscutabil, întrucât prezentul litigiu este născut ulterior pronunțării deciziei de neconstituționalitate, nefiind relevantă din perspectiva aplicabilității deciziei Curții Constituționale datele emiterii notificărilor (și faptul că ele sunt anterioare Deciziei Curții Constituționale), sens în care s-a pronunțat și practica judecătorească recentă în cazuri similare.
2. (pct. 5 din actiunea) Alte motive de nelegalitate a Actelor Atacate - valorile comunicate de CNAS sunt nedovedite si incorecte
2.1. Valorile vânzărilor comunicate de CNAS sunt eronate, întrucât ele par să fie determinate de vânzarea unor cantități mai mari decât cantitățile de produse vândute efectiv în farmacii sau consumate în unități sanitare în aceeași perioadă de referință (motiv suplimentar pentru care solicită ca pârâta să depună la dosar documentația care a stat la baza emiterii Actelor Atacate, pentru a putea observa cum s-au realizat aceste calcule)
2.2.Valoarea Vit pentru anul 2011, comunicata prin adresa aferentă trimestrului I 2012, necesara pentru calcularea indicatorului Vitr aferent trimestrului I 2012 este incorect calculată, întrucât există diferențe (în minus) între tipurile de medicamente (având anumite coduri comerciale) incluse în valoarea totala a vânzărilor pentru anul 2011 si tipurile de medicamente ce se regăsesc in notificările primite in fiecare din aceste 4 trimestre.
Cu titlu exemplificativ, la nivelul trimestrului IV 2011 în notificarea comunicata reclamantei apar 8 medicamente/coduri (pentru care s-a achitat clawback) si care nu se regăsesc însă în lista vânzărilor anuale la nivelul anului 2011, ceea dovedește inconsecventa CNAS, derivând probabil din lipsa evidentelor exacte, dar având efecte semnificative asupra valorii contribuției claw back ce s-a achitat in sistem.
2.3.Valorile utilizate pentru calculul contribuției conțin valori supradimensionate, incluzând toate marjele de profit realizate pe lanțul de distribuție, ceea ce obligă reclamanta să achite o contribuție raportata la venituri realizate la toți participanții la lanțul de distribuție, care pe piața medicamentelor este foarte extins.
Astfel, formula instituită prin OUG 110/2011 include un element/indicator care include valoarea suportata din Fondul unic național de sănătate pentru compensarea medicamentelor compensate si a celor consumate în unitățile spitalicești. Evident, această valoare este ultimul preț din lanțul de achiziție, în care între consumatorul final si deținătorul de APP se interpun foarte mulți distribuitori si chiar farmacii, fiecare dintre aceștia punându-si un adaos comercial (deloc neglijabil) si vânzând produsul mai departe adăugând cota de TVA. Practic, pentru fiecare vânzare din lanțul de distribuție se adaugă o valoare deloc neglijabila (ce reprezintă nu doar costurile fiecărui participant la distribuție, ci si marja fiecăruia de profit), putându-se ajunge astfel ca medicamentul compensat sa coste de câteva ori mai mult decât a costat la momentul comercializării sale de către deținătorul de APP.
Cu alte cuvinte, valoarea de compensare în funcție de care se stabilește cuantumul taxei este egală cu valoarea compensată din prețul de referință al medicamentelor ori cu valoarea decontată, în funcție de categoria din care face parte medicamentul. Atât prețul de referință, cât și prețul de decontare, se stabilesc prin raportare la prețul de vânzare cu amănuntul, în structura căruia nu intră doar prețul de producător (de regulă deținător de autorizație de punere pe piață sau reprezentant al acestuia), ci și adaosul de distribuitor, adaosul de farmacie, precum și taxa pe valoarea adăugată.
Așadar, în cazul medicamentelor compensate, plătitorii de clawback suportă o sarcină fiscală care nu reprezintă doar o consecință a beneficiilor pe care ei înșiși le obțin din comercializarea de medicamente compensate, ci și o consecință a beneficiilor obținute de distribuitorii și de farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate. în aceste condiții, a impune o taxă care se raportează la veniturile/profitul altor contribuabili este o ingerință nepermisă asupra dreptului de proprietate al subscrisei, motiv pentru care vă solicităm să anulați integral Actele Atacate, modalitatea de determinare a contribuției fiind contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului.
1.4.Valorile utilizate pentru calculul contribuției conțin valori supradimensionate, incluzând toate cotele de TVA aplicate de participanții (multipli) la lanțul de distribuție, ceea ce obligă reclamanta să achite o contribuție raportata la valori mult mai mari.
In mod similar argumentului menționat în sectiunea 3 de mai sus, pentru fiecare vânzare din lanțul de distribuție se adaugă o cota de TVA de 9%, aplicabilă la un pret din ce in ce mai mare, putându-se ajunge astfel ca medicamentul compensat sa coste de câteva ori mai mult decât a costat la momentul comercializării sale de către deținătorul de APP. Prin efectul deciziei Curții Constituționale s-a produs efectul că s-a eliminat TVA-ul achitat din fondul de sănătate, la ultima achiziție, dar prețul de achiziție a medicamentelor compensate conține în continuare un multiplu de 9% TVA, cate un procent de aceasta valoare adaugandu-se la fiecare vânzare de pe lanțul de distribuție. în mod similar, această supraimpunere aduce o ingerință nepermisă dreptului de proprietate al reclamantei (si tuturor celorlalți participanți la lanțul de distribuție care plătesc contribuția)
2.5. Incălcarea principiului proporționalității si exercitarea discreționară a dreptului de decide care este bugetul maxim alocat de stat medicamentelor compensate
Unul din elementele formulei este VTtr, adică valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, valoarea acestuia fiind indicată de alin. 2 al aceluiași art. 3 indice 1 din OUG 77/2011, care fixează bugetul de referință la suma de 1.425 milioane lei (pentru a acoperi costul suplimentar fața de aceasta valoare s-a instituit taxa).
Astfel, prin simpla manifestare de voința a legiuitorului/puterii executive în ce privește valoarea maximă a medicamentelor compensate se transferă o parte semnificativă a costurilor de compensare la participanții la lanțul de distribuție de medicamente de acest tip. Nu există transparență si previzibilitate în modul în care Statul își stabilește bugetul de referință, ceea ce conduce la încălcarea principiului certitudinii taxelor si impozitelor.
Spre exemplu, consumul trimestrial mediu total în 2011 a fost de cea. 1.675 milioane lei, așa cum rezultă din chiar notificarea vizată în prezenta cerere (consum anual total de cea 6.748 milioane lei pentru anul 2011, așadar un consum trimestrial mediu de 1.675 milioane lei). Cu toate acestea, deși avea pe deplin cunoștință despre această sumă, Statul a ales să prevadă în buget o sumă mai mică - 1.425 milioane lei. Consumul real (volumul total al medicamentelor compensate) a fost însă în realitate de aprox. 1.800 milioane de lei. Altfel spus, în loc să suporte diferența de creștere în compensare (1.800 - 1.675 milioane lei) plătitorii de taxă clawback trebuie să suporte și ceea ce statul nu a mai dorit să includă în bugetul său (1.800 - 1.425 milioane lei).
Pentru toate aceste motive, solicita admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, dispunând anularea integrală a celor trei notificări si obligarea CNAS la plata cheltuielilor de judecată.
In drept reclamanta a invocat art. 194 NCPC si art. 9 din Legea 554/2004.
Prin intampinarea depusa de parata C. N. de Asigurari de Sanatate s-a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta ..
In cuprinsul intampinarii, parata a invocat urmatoarele:
1. Excepția inadmisibilității capătului 1 din cererea de chemare în judecată, pentru următoarele considerente:
Obiectul capătului 1 de cerere îl constituie anularea unui act ce conține valorile consumului de medicamente, act trimis în format electronic, conform art. 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011
Actul ce face obiectul primului capăt de cerere nu este act administrativ, în condițiile în care, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 6 alin. (2) din OUG nr. 77/2011, rezultă că această calitate o are numai actul prin care se soluționează contestația administrativă formulată de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață.
Imprejurarea că art. 6 alin. (5) din OUG nr. 77/2011 prevede posibilitatea contestatorului de a se adresa instanței de contencios administrativ ulterior comunicăii actului administrativ sau la expirarea termenului de soluționare a contestației, nu înseamnă că acesta poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ datele comunicate în format electronic, conform art. 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011, ci că, în măsura în care autoritatea refuză să emită actul administrativ prevăzut de art. 6 alin. (2) din același act normativ, contestatorul poate solicita instanței obligarea CNAS la emiterea actului administratv de soluționare a contestației, numai acesta putând face obiectul acțiunii în anulare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.
2. Excepția privind prescripția dreptului la acțiune în ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de către reclamantă la punctul 5 din cererea de chemare în judecată, având în vedere că reclamanta nu a înțeles ca pentru aceste aspecte să conteste în termenul prevăzut de lege actele administrative mai sus menționate, sau sa introducă acțiune în justiție în termen de 6 luni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004.
Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) din OUG nr. 77/2011, „datele comunicate de CNAS potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) pot fi contestat în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor."
Invedereaza că reclamanta nu a înțeles să formuleze contestație în conformitate cu prevederile legale mai sus menționate, situație în care contestarea datelor comunicate de către CNAS direct la instanță este inadmisibilă.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 -privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, „cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ (...) se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii sau de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirări termenului legal de soluționare a cererii".
Având în vedere că reclamanta nu a formulat contestație, care ar fi ținut loc de plângere prealabilă, etapă obligatorie pentru introducerea cererii de chemare în judecată, precum și faptul că a fost depășit termenul de 6 luni prevăzut de lege, consideră că pentru motive de negalitate invocate de reclamantă la punctul 5, cererea de chemare în judecată este tardiv introdusă.
3.Pe fondul cauzei, reclamanta face următoarele precizări:
Considerentele pentru care reclamanta apreciază că notificările emise de CNAS sunt nelegale, se întemeiază pe dispozițiile statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (5) al OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, și a statuat că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul prevederilor mai sus menționate, este neconstituțională.
In acest sens, face precizarea că, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională produc efecte generale și obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
Astfel, efectele juridice ale Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013 se produc de la data de 20 februarie 2013. Faptul că deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 11 lit. C alin. (3), teza a doua din Legea nr. 47 /1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, aceasta dă expresie unui alt principiu constituțional, acela al neretroactivității, ceea ce înseamnă că nu se poate aduce atingere unor drepturi definitiv câștigate sau situațiilor juridice deja constituite.
Mai arata ca adresele aferente trimestrelor I, II și III 2012 au fost transmise reclamantei de către CNAS la data de 05.05.2012, 31.07.2012 și 31.10.2012, la aceste date fiind în vigoare dispozițiile art. 31 alin. (5) din OUG nr. 77/2011 astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 care prevedeau faptul că prin valoarea vânzărilor, se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată. Or, întrucât la acea dată aceste prevederi erau în vigoare, CNAS avea obligația de a face aplicarea acestora în mod corespunzător.
Prin urmare, taxa pe valoarea adăugată la stabilirea contribuției claw back, s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I, II și III ale anului 2012, iar începând cu trimestrul IV al anului 2012, în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, această taxă a fost eliminată.
Totodată, învedereaza instanței de judecată faptul că excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS. Acest preț include si TVA, și în mod firesc si consumul înregistrat va include si TVA.
Invedereaza instanței faptul că pentru calculul consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, se au în vedere următoarele:
- pentru medicamentele eliberate în tratamentul ambulatoriu în sistemul de asigurări sociale de sănătate, acestea se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul prețului de referință care include și TVA, potrivit art. 102 alin. (6) din Contractul - cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 - 2012 aprobat prin HG. nr. 1389/2012 (act normativ în vigoare pentru trimestrele I - III 2012) și Ordinului președintelui CNAS nr. 615/2010 privind aprobarea metodei de calcul al prețului de referință pentru medicamentele cu și fără contribuție personală prescrise în tratamentul ambulatoriu, cu modificările și completările ulterioare;
- pentru medicamentele eliberate în cadrul Programelor naționale de sănătate se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății la nivelul prețului de decontare care include și TVA, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 1275/2011 privind aprobarea listelor și prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora, cu modificările și completările ulterioare;
- în unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă medicamentele sunt achiziționate la un preț ce nu poate depăși prețul de CANAMED, care include și TVA.
Prin urmare, potrivit art. 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011, în conformitate cu care „CNAS transmite în format electronic persoanelor care au obligația plății acestei taxe, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate". Astfel, rezultă faptul că instituția parata nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, adaos de distribuție și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale si medicamente către casele de asigurări de sănătate si suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul MS este inclus si TVA.
În aceste sens depunem practica Curții de Apel București (sentința civila nr. 3799/02.12.2013 pronunțată în dosarul nr._ ) și a Curții de Apel Cluj (sentința civilă nr. 20/2014 pronunțată în dosarul nr._ și sentința civilă nr. 19/2014 pronunțată în dosarul nr._ ), prin care se reține că „în ceea ce privește incidența deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, aceasta produce efecte doar pentru viitor, nefiind posibil ca în baza acestei decizii să fie anulate acte administrative anterioare în condițiile în care excepția de neconstituționalitate nu s-a ridicat în aceste dosare."
Totodată, învedereaza instanței de fond faptul că reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. în conformitate cu dispozițiile acestei directive prin „persoană impozabilă" se înțelege orice persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activității respective .
Potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale. Astfel, art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reglementează că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului colectat conform dispozițiilor acestui act normativ. Legiuitorul a instituit prevederi exprese în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată pe deplin aplicabile și în situația de față, astfel că reclamanta avea posibilitatea de a proceda la deducerea acesteia în condițiile stabilite prin legislația fiscală națională.
Concluzionând față de aspectele mai sus menționate, precizeaza că susținerile reclamantei referitoare la includerea TVA-ului în baza de calcul a contribuției trimestriale datorate în baza OUG nr. 77/2011, sunt neîntemeiate, având în vedere că OUG nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se iau în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.
Față de toate aceste considerente, solicita să se constate că instituția parata a depus toate diligentele în vederea asigurării unor date corecte care să poată sta la baza determinării taxei clawback
Pentru motivele mai sus arătate, solicita respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
La dosarul cauzei au fost depuse de parti inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata si retine urmatoarele:
Prin Notificarea trimisă de parata C. N. de Asigurari de Sanatate catre reclamanta . în format electronic în data de 05.05.2012 s-au comunicat datele necesare calcularii taxei Clawback prev. de OUG 77/2011 aferentă trimestrului I 2012, si anume valoarea VTt (valoarea totala trimestriala de medicamante suportate din FNUASS si Buget MS) si valoarea Vit (valoarea vanzarilor individuala suportate din FNUASS si Buget MS).
Ulterior, prin Notificarile nr. DG/1971/31.07.2012 si nr. MS/FD/2408/31.10.2012, au fost comunicate datele de mai sus si pentru trimestrele II, respectiv III 2012.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parata intrucat nu s-a formulat contestatia administrativa prev de art. 6 din OUG nr. 77/2011, Curtea retine ca este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Contestatia prev. de art. 6 din OUG nr. 77/2011 nu reprezinta altceva decat o aplicatie a art. 7 din Legea 554/2004 care reglementeaza o procedura prealabila obligatorie sub forma unei plangeri pe care reclamantul este obligat sa o formuleze anterior introducerii actiunii la instanta de contecnios adminsitrativ prin care sa solicite autoritatii publcie emitente sau autoritatii ierarhice superioare revocarea, in tot sau in parte, a actului administrativ.
In cazul de fata, reclamantul isi intemeiaza actiunea pe dispozitiile art. 9 din Legea 554/2004 care reglementeaza actiunile impotriva ordonantelor Guvernului invocand Decizia Curtii Constitutionale nr. 39/2013 prin care au fost declarate neconstitutionale prevederile art.3 indice 1 alin. 5 din OUG nr. 77/2011.
Potrivit alin. 4 si 5 ale art. 9 din Legea 554/2004:
„(4) În situatia în care decizia de declarare a neconstitutionalitătii este urmarea unei exceptii ridicate în altă cauză, actiunea poate fi introdusă direct la instanta de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curtii Constitutionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Actiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonante ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autoritătii publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operatiuni administrative”.
De asemenea, potrvit art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004 „in cazul actiunilor ... care privesc cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau dispozitii din ordonante ... nu este obligatorie plangerea prealabila”.
Rezulta din cele de mai sus, ca in cazul declararii neconstitutionale a unei prevederi dintr-o ordonanta de Guvern, chiar si pronuntata in solutionarea unei exceptii ridicata ., persoana ce se pretinde vatamata de aceasta dispozitie poate solicita inclusiv anularea actului administrativ emis in baza prevederii declarate neconstitutionale.
Este si cazul de fata in care notificarile a caror anulare o solicita reclamanta au fost intemeiate si pe dispozitiile art.3 indice 1 alin. 5 din OUG nr. 77/2011 declarate neconstitutionale prin Decizia 39/2013.
In aceasta situatie, actiunea la instanta de contencios administrativ se poate face direct si fara a fi obligatorie formularea unei plangeri prealabile, astfel cum prevede art. 9 alin. 4 si art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004.
Pentru aceste motive, Curtea apreciaza ca nu era obligatorie formularea de catre reclamanta a unei contestatii administrative impotriva celor trei notificari ce formeaza obiectul actiunii de fata, astfel ca va respinge exceptia inadmisibilitatii invocata de reclamanta ca nefondata.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de reclamantă la pct. 5 din cererea de chemare în judecată, Curtea retine urmatoarele:
Dupa cum s-a aratat mai sus, reclamanta a invocat ca temei al cererii de chemare in judecata, Decizia Curtii Constitutionale nr. 39/2013, insa atunci cand motiveza in concret actiunea invoca la pct. 5 din cererea de chemare in judecata si alte motive de nelegalitate care nu au legatura cu dispozitia declarata neconstitutionala.
Pentru aceste motive nu se mai aplica termenul de decadere din art. 9 alin. 4 din Legea 554/2004 (1 an de la data publicarii decizie Curtii Constitutionale in Monitorul oficial), ci termenul de prescriptie prev. de art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004 de 6 luni de la data comunicarii actului adminsitrativ.
Avand in vedere ca actele au fost comunicate inca din anul 2012, Curtea constata ca motivele invocate la pct. 5 din cererea de chemare in judecata in anul 2014, au fost invocate cu mult dupa implinirea termenului de prescriptie.
De altfel, se impune respingerea cererii intemeiata pe aceste motive si pentru faptul ca nu fost invocate mai intai printr-o contestatie administrativa in termenul prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 77/2011 si pentru ca nu se incadreaza in prevederile art. 9 din Legea 554/2004, care reprezinta temeiul invocat de reclamanta in actiune.
Prin urmare, Curtea va admite excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de reclamantă la pct. 5 din cererea de chemare în judecată și respinge cererea întemeiată pe aceste motive, ca tardiv formulată.
In ceea ce priveste fondul cererii de chemare in judecata intemeiata pe Decizia Curtii Constitutionale nr. 39/2013, Curtea retine urmatoarele:
Dupa cum s-a aratat mai sus, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 9 din Legea 554/2004 care prevăd dreptul persoanei ce se consideră vătămată printr-o dispoziție dintr-o ordonanță neconstituțională de a se adresa instanței de contencios administrativ, inclusiv pentru anularea actelor administrative emise în temeiul unei astfel de ordonanțe, într-un termen de decădere de un an de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial.
Reclamanta a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 39/05.02.2013 prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată într-un alt dosar aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția C. și s-a constatat că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art. 3^1 alin. (5) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, este neconstituțională.
În motivarea deciziei Curtea Constituțională a reținut că contribuția reglementată de OUG nr. 77/2011 „reprezintă, așadar, un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.
Curtea constată că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă sub acest aspect”.
Potrivit art. 147 alin. 4 din Constituție „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”. În același sens sunt și dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea 47/1992.
Interpretarea acestor dispoziții constituționale nu presupune, astfel cum susține pârâta, că deciziile Curții Constituționale se aplică numai în ceea ce privește notificările emise după data publicării în Monitorul Oficial a Curții Constituționale, ci din contră, presupune că instanțele judecătorești sunt obligate să aplice decizia Curții Constituționale, începând cu data publicării ei, în toate procesele aflate pe rol, chiar dacă acestea privesc notificări emise anterior publicării Deciziei Curții Constituționale.
De altfel dispozițiile art. 9 alin. 4 din legea 554/2004 reglementează expres această situație prevăzând că „în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că includerea în valoarea vânzărilor menționate în notificările contestate de reclamanta și a taxei pe valoarea adăugată este nelegală, fiind făcută în baza unui text de lege declarat neconstituțional, motiv pentru care se impune admiterea, in parte, a prezentei acțiuni și anularea notificărilor numai în ceea ce privește includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea vânzărilor totale trimestriale (VTt) și a vânzărilor individuale trimestriale (Vit), notificări aferente trimestrelor I, II și III 2012.
In ceea ce priveste capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei la restituirea sumelor achitate nedatorat cu titlu de contribuție claw back pentru trimestrele I, II și III 2012, Curtea urmeaza sa o respinga avand in vedere ca incasarea acestor sume s-a facut de catre ANAF – Directia Generala de Adminsitrare a Marilor Contribuabili, astfel ca pentru restituirea acestor sume reclamanta trebuie sa urmeze procedura prev. de art. 117 din Codul de procedura fiscala prin formularea unei cereri de restituire adresata organului fiscal, procedura in care se poate verifica si corectitudinea calculului facut de catre reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de reclamantă la pct. 5 din cererea de chemare în judecată și respinge cererea întemeiată pe aceste motive, ca tardiv formulată.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta .. cu sediul în Șoseaua P. nr. 42, etajele 1,16 și 17, sector 2, București, cu domiciliul ales la P. F. SCA, Floreasca Business Park, Calea Floreasca nr. 169A, Clădirea B, Etaj 5, Sector 1, București, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE cu sediul în Calea Călărașilor 248, .,_ București.
Anulează, în parte, numai în ceea ce privește includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea vânzărilor totale trimestriale (VTt) și a vânzărilor individuale trimestriale (Vit), a următoarelor notificări emise de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate și trimise reclamantei .:
- Notificarea trimisă în format electronic în data de 05.05.2012 aferentă trimestrului I 2012;
- Notificarea nr. DG/1971/31.07.2012 aferentă trimestrului II 2012;
- Notificarea nr. MS/FD/2408/31.10.2012 aferentă trimestrului III 2012.
Respinge capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei la restituirea sumelor achitate nedatorat cu titlu de contribuție claw back pentru trimestrele I, II și III 2012.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER
I. C. G. I. P.
Red. ICG
| ← Pretentii. Decizia nr. 8646/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 2835/2014.... → |
|---|
