Anulare act administrativ. Sentința nr. 1182/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1182/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 7080/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1182
Ședința publică din data de 09 aprilie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - G. I. C.
GREFIER - A. C.
Pe rol se află soluționarea acțiunii de contencios administrativ formulată de reclamantul A. B. A. în contradictoriu cu pârâta A. de S. Financiară, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul prin apărător, avocat E. M. cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta prin reprezentant, consilier juridic R. S. cu delegație de reprezentare la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 12.03.2014, prin serviciul registratură, pârâta a depus întâmpinare la cererea modificatoare, după care:
Reclamantul, prin apărător arată că are cunoștință de cuprinsul întâmpinării depusă de pârât și nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de cuprinsul acesteia.
Depune, în cadrul administrării probei cu înscrisuri, un exemplar al actului constitutiv al societății . atribuțiilor Consiliului de S., comunică un exemplar și reprezentantului pârâtei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea încuviințează proba cu înscrisuri pentru reclamant ca fiind utilă pertinentă și concludentă soluționării cauzei, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cererii de chemare în judecată.,
Reclamantul, prin apărător, solicită instanței admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost modificată la termenul din data de 26 februarie 2014, cu consecința admiterii plângerii formulată împotriva deciziei de sancționare a acestuia.
În subsidiar, solicită instanței admiterea plângerii și înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Solicită instanței să aibă în vedere prevederile art. 42 alin. 4 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și reasigurare, și anexele acesteia unde se prevede că legea specială se completează cu dispozițiile legii comerciale, civile și din materie contravențională.
Învederează reclamantul că, deși actul contestat este o decizie și nu un proces-verbal, deciziile de sancționare intră sub incidența dispozițiilor OUG nr. 2/2001 și trebuie să respecte cerințele de formă și de drept prevăzute în art. 17 ale ordonanței.
Susține că, încălcarea acestor dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută dacă nu cuprinde data săvârșirii contravenției și în concret faptele săvârșite.
În opinia reclamantului, nu se poate aprecia asupra unei eventuale prescripții a faptei atâta timp cât nu se prevede data la care a avut loc încălcarea dispozițiilor legale și fapta concretă săvârșită, precizând că aceste date lipsesc cu desăvârșire din cuprinsul deciziei contestate.
În cazul în care această susținere se apreciază de către instanță ca nefiind întemeiată, reclamantul solicită anularea deciziei contestată având în vedere dispozițiile art. 39, alin. 6 din Legea nr. 32/2000, respectiv legea specială aplicabilă în materia sancțiunilor.
Învederează instanței că trebuie să se realizeze o individualizare concretă a sancțiunii în raport de conduita reclamantului.
Mai arată reclamantul că, urmare a controlului, autoritatea pârâtă a întocmit șapte decizii de sancționare pe numele mai multor persoane, decizii ce conțin aceleași motive, conținutul fiind identic pentru toate persoanele.
Apreciază reclamantul că prin emiterea acestor decizii, autoritatea a încălcat principiul general care statuează că deciziile de sancționare au caracter personal și nu colectiv, pârâta încălcând dispozițiile legale în materie de contravenții.
Susține reclamantul că în anul 2012, autoritatea a solicitat în scop de informare o . situații financiare de la societatea de asigurare, situații pe care urma să le întocmească un expert din cadrul direcției contabilitate și nicidecum reclamantul.
Învederează instanței că, în actul constitutiv al societății se prevăd expres atribuțiile reclamantului și nu figurează obligația de a întocmi în scop informativ situații financiare contabile.
Precizează reclamantul că, până la data emiterii deciziei de sancționare, situațiile contabile financiare fuseseră deja comunicate autorității pârâte.
Pentru aceste motive, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost modificată, învederând că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Pe fondul cauzei, pârâtul solicită instanței respingerea cererii ca nefondată.
Cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor OUG nr. 2/2001 solicită instanței să observe că modalitatea de elaborare și cuprinsul deciziilor de sancționare sunt prevăzute în cuprinsul Legii nr. 32/2000 la art. 8, alin. 2 lit. a 1).
Depune la dosar practică a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții de Apel București cu privire la acest aspect.
Precizează pârâtul că, deși reclamantul a susținut că situațiile solicitate ar avea caracter strict informativ, acestea au fost solicitate de către pârâtă în vederea modificării Codului Fiscal prin alinierea la standardele contabile internaționale.
Precizează pârâtul că este necesară o modificare a situației financiare a societăților de asigurare, societatea Astra fiind aleasă datorită faptul că avea cel mai mare număr de prime brute încasate.
Cu privire la răspunderea reclamantului, pârâtul arată că în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 1, lit. a, c, d și h) din conținutul Actului Constitutiv rezulta că, Comisia de S. desfășoară activitate de control permanent și verifică conformitatea cu dispozițiile legale.
Susține pârâtul că decizia contestată are ca bază legală obligația societății de a comunica documentația solicitată de A. de S. Financiară, reclamant având obligația de verificare a situației financiare a societății în temeiul Ordinului 18/2009 ce prevede competența Consiliului de S. a Asigurărilor, modul de exercitare a supravegherii de către fiecare membru.
Conform normelor I.F.R.S, reclamantul avea obligația de urmărire și verificare.
Depune la dosar note scrise și practică judiciară în susținerea apărărilor.
În replică, reclamantul solicită instanței să observe că în speța depusă la dosar ca practică judiciară, persoana sancționată este Directorul societății, care asigură conducerea executivă, în cazul său fiind anulată decizia de sancționare.
Învederează instanței că nu poate fi asimilat un director executiv cu un membru în Comisia de S..
Mai arată reclamantul că pârâtul, deși a solicitat datele contabile, nu a comunicat nici un fel de îndrumar tehnic de transpunere a acestor date, deși era obligația acestora să elaboreze și să transmită metodologia și normele de tehnică de elaborare a acestor situații financiare.
În replică pârâtul susține că întocmirea situațiilor financiare se face conform Directivelor emise în anul 2005.
Precizează instanței că, la data când s-au solicitat situațiile financiare, pârâta nu putea comunica Normele Metodologice având în vedere că atunci se solicitau informațiile contabile conform standardelor IFRS.
Cu privire la cele șapte decizii de sancționare, pârâtul învederează instanței că pentru toate persoanele au fost respinse acțiunile la fond ca fiind neîntemeiate, inclusiv pentru dl. A. Senior.
Curtea, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare pe fondul cererii.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la data de 28.10.2013, reclamantul A. B. A. în contradictoriu cu pârâta A. de S. Financiară, a solicitat anularea Deciziei nr. 795 din data de 26.09.2013 a Autorității de S. Financiara comunicată la sediul societății Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. la data de 27.09.2013 prin adresa de înaintare nr. DR/B_ din data de 26.09.2013 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei in calitate de persoana semnificativa/Vicepreședinte al Consiliului de S. al Societății Asigurare-Reasigurare ASTRA S.A.
În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt:
Prin Decizia nr. 795 din data de 26.09.2013, A. de S. Financiara, a dispus sancționarea reclamantului, in calitate de persoana semnificativa/vicepreședinte al consiliului de supraveghere, cu amenda in valoare de 5.000 lei pentru o presupusa încălcare a prevederilor deciziei C.S.A. nr. 316/05.06.2012.
Societatea Asigurare Reasigurare Astra S.A. a îndeplinit obligațiile care i-au revenit prin decizia amintita, nefiind vorba de nicio încălcare a prevederilor deciziei nr. 316/05.06.2012, si pe cale de consecința, fapta pentru care a fost sancționat cu amenda nu exista, la momentul emiterii deciziei atacate.
Decizia nr. 316/05.06.2012 a stabilit un număr limitat de societăți de asigurare ce activează in piața asigurărilor după criterii stabilite de Consiliul C.S.A. si care nu le-au fost comunicate, in scop informativ, un al doilea set de situații financiare anuale individuale in conformitate cu IFRS adoptate potrivit procedurii prevăzute la art. 6 par, 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 19 iulie 2002.
Din economia textului acestei decizii rezulta volumul mare de activitate pe care îl implica aceasta obligație suplimentara pentru societatea de asigurare, pe lângă activitatea curenta precum si elementele de noutate pe care le implica si faptul ca aceste situații trebuie sa fie auditate de auditori externi. Obligațiile impuse pentru Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. sunt prevăzute în art. 5 al deciziei, dar nu va insista asupra acestora, ci va prezenta modul de îndeplinire a acestor obligații de către Societatea Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. Astfel:
Prin adresa nr. 4494/03.09.2012 s-a comunicat Strategia privind implementarea IFRS - urilor, conform Deciziei nr. 316/05.06.2012.
La data de 22 octombrie 2012 a avut loc o întâlnire la sediul Comisiei de S. a Asigurărilor pentru a discuta cu privire la strategia transmisa, din punct de vedere al reprezentanților C.S.A. documentul neîndeplinind in totalitate condițiile unei strategii. Acesta a fost primul moment in care s-a adus la cunoștința societății principalele linii directoare pe care C.S.A, le dorește cu privire la punerea in practica a deciziei emise La data de 13.11.2012, Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. a solicitat Comisiei de S. a Asigurărilor prelungirea termenului pentru retratarea soldurilor de deschidere ale anului 2012 motivat de următoarele aspecte:
Controlul de fond al CS.A. desfășurat la sediul societății de o echipa din cadrul C.S.A.. fiind necesara prezentarea de documente, situații suplimentare si prezentări in fata echipei de control, aspecte care au perturbat activitatea direcție de specialitate
Eșecul in a angaja o firma de consultanta pentru a susține societatea in implementarea masurilor. Precizează faptul ca retratarea situațiilor contabile conform standardelor internaționale a presupus nu numai eforturi umane, dar si financiare, având in vedere ca, nefiind o obligație legala, nu a dispus de personal specializat in aceasta materie fiind nevoiți sa plătească cursuri de instruire pentru salariați, cursuri care se desfășoară pentru perioade de timp considerabile si sa angajeze consultanți externi pentru realizarea acestui proiect
La adresa de amânare a termenului de depunere a situațiilor financiare retratate conform IFRS nu a primit un răspuns, dar nici un refuz in termenul legal de 30 de zile, motiv pentru care a considerat ca cererea de amânare a fost aprobata de instituția de supraveghere.
Mai mult decât atât, in data de 07 iunie 2013, am primit din partea Autorității de S. Financiara (care a preluat activitatea Comisiei de S. a Asigurărilor) o noua solicitare privind comunicarea acestor situații, înțelegând prin aceasta imposibilitatea transmiterii acestor situații in termenele stabilite inițial .
La data de 14.06.2013, prin adresa nr. 9995, societatea a comunicat către A. de S. Financiara situațiile financiare retratate IFRS pentru soldurile de deschidere ale anului 2012. La data de 1 iulie 2013 au primit prin e-mail o adresa din partea A.S.F. prin care ne solicita sa stabilească o întâlnire la sediul acesteia in vederea dezbaterii principalelor aspecte rezultate din implementarea IFRS .
La întâlnirea care a avut loc la data de 12.07.2013, reprezentanții ASTRA (nominalizați prin adresa nr._/05.07.2013) au discutat cu reprezentanții autorității despre modul de implementare a IFRS in cadrul societății si au stabilit aspectele ce trebuie revizuite/rezolvate.
Prin adresa nr._/10.09.2013, societatea a comunicat documentele despre care s-a discutat in cadrul întâlnirii din data de 12.07.2013, ce a avut loc la sediul A.S.F., respectiv: nota privind diferențele dintre tratamentele contabile identificate pentru soldurile inițiale ale anului 2012; situația ajustărilor efectuate asupra soldurilor inițiale ale anului 2012 la care au adăugat coloana conținând conturile contabile; copii ale situațiilor financiare retratate IFRS pentru soldurile de deschidere ale anului 2012 - transmise prin adresa nr. 9995/14.06.2013.
La data de 26.09.2013 au fost emise deciziile de sancționare a tuturor membrilor Directoratului si a tuturor membrilor Consiliului de S. cu amenzi de cate 5.000 lei pentru un motiv surprinzător: netransmiterea notei privind diferențele dintre tratamentele contabile identificate pentru soldurile inițiale ale anului 2012 deși prin adresa nr._/10.09.2013 înregistrata la ASF sub nr. 40.820/13.09.2013 au dovedit ca au transmis si aceasta nota.
Reclamantul susține că la momentul emiterii deciziei de sancționare, societatea in cadrul căreia îndeplinește calitatea de membru Directorat își îndeplinise obligațiile impuse prin decizia C.S.A. nr. 316/05.06.2012 si, pe cale de consecința ca, fapta pentru care a fost sancționat nu exista in materialitatea ei.
Reclamantul a mai invocat faptul că măsurile de sancționare sunt in disproporție evidenta cu presupusa fapta reținuta in sarcina reclamantului si a celorlalți membri ai Directoratului si ai Consiliului de S..
În acest sens invocă Normele privind gradualizarea masurilor sancționatorii puse in aplicare prin Ordinul CSA nr._/2006, și față de prevederile acestor norme, dar și de faptul că societatea s-a conformat si a efectuat toate demersurile legale si a intreprins toate diligentele in vedere aducerii la îndeplinire a masurilor dispuse prin Decizia nr. 316/05.06.2012, masurile impuse prin decizie au caracter de informare a C.S.A. si a acționarilor societății si nu are legătura cu activitatea curenta a societății iar la momentul emiterii deciziei toate documentele solicitate de A.S.F. au fost transmise si înregistrate la instituția de supraveghere consideră ca, sancționarea cu amenda de 5000 de lei a unui număr de 7 persoane din cadrul societății, respectiv întreaga conducere administrativa si toți membrii conducerii executive, este o măsura sancționatorie clar disproporționata cu presupusele fapte reținute.
Afirmă aceasta ținând seama și de următoarele elemente:
- interesul asiguraților nu a fost afectat, contrar scopului declarat al deciziei de sancționare, situațiile solicitate având rol de informare si caracter de text, in vederea implementării viitoare;
- nu se poate identifica nicio urmare produsa asupra stabilității activității de asigurare in România;
- fapta nu prezintă nici un pericol social,
- implementarea masurilor dispuse prin decizie au făcut obiectul mai multor discuții cu reprezentanții instituției de supraveghere, tocmai in scopul aplicării sale corecte, acestea fiind împrejurările in care a fost săvârșita presupusa fapta;
- nu a fost urmărit vreun scop anume.
In ceea ce privește circumstanțele personale si reale ale săvârșirii presupusei fapte precizează următoarele:
Societatea Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. este o societate administrata in sistem dualist, conducerea activității zilnice a acesteia fiind asigurata de Directorat.
De asemenea, societatea este legal reprezentata fata de terți si in justiție de către președintele directoratului, iar in lipsa acestuia de către vicepreședinte. Membrii Directoratului au stabilite sarcini si atribuții in ceea ce privește coordonarea si controlul activității structurilor organizatorice ale societății prin decizie a Directoratului.
Reclamantul arată că responsabilitatea urmăririi întocmirii si transmiterii documentației solicitate de A.S.F. prin adresa nr. 316/05,06.2012 aparține Directoratului și nu Consiliului de S., care reprezintă conducerea administrativa a societății desemnata de acționari pentru supravegherea activității in ansamblu si cu atribuții si responsabilități strict si limitativ prevăzute de lege si de actul constitutiv.
Cu privire la consecințele Deciziei nr. 795/26.09.2013 a A.S.F. subliniază ca aceasta îl prejudiciază si pe viitor, având in vedere prevederile art. 2 alin. 5 din Normele C.S.A. privind gradualizarea masurilor sancționatorii puse in aplicare prin Ordinul C.S.A. nr._/2006.
In drept, a invocat disp. art. 40 alin. 1 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte prevederi legale incidente in materie.
Prin cererea modificatoare depusă la data de 26.02.2014, reclamantul a invocat excepția nulității absolute a deciziei de sancționare contravenționala emisa de parata sub nr.795/26.09.2013, netemeinicia deciziei de sancționare contravenționala, iar, în subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii cu amenda în cuantum de 5.000 lei, care i-a fost aplicata prin decizia de sancționare, cu sancțiunea avertismentului.
Referitor la nulitatea absolute a deciziei de sancționare contravenționala, reclamantul invocă lipsa mențiunilor prev. de art. 17 din OG nr. 2/2001si anume a celor privind fapta cu caracter contravențional pretins săvârșita de reclamant, precum si data comiterii acesteia.
În ceea ce privește netemeinicia deciziei de sancționare contravenționala, reclamantul invocă faptul că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor considerate contravenții, nefiind indicată în decizia de sancționare, nici latura obiectivă și nici cea subiectivă a contravenției săvârșită de reclamant. Mai susține că pentru aceeași faptă au mai fost sancționați alte 6 persoane din Consiliul de S. și Directoratul Astra SA cu aceeași amendă, fără a se ține cont de principiul răspunderii juridice personale, care stă la baza răspunderii contravenționale.
În subsidiar a solicitat să se dispună înlocuirea sancțiunii cu amenda in cuantum de 5.000 lei cu sancțiunea avertismentului,întrucât parata nu a realizat o legala si justa individualizare a sancțiunii, fara a tine cont de criteriile de individualizare a sancțiunii, rezultate din dispozițiile art.21 alin.(3) din OG nr.2/2001, art.39 alin.(6) din Legea nr.32/2000, precum si de prevederile art. 2 alin.(l) din Normele privind gradualizarea masurilor sancționatorii aprobate prin Ordinul Comisiei de S. a Asigurărilor nr._/2006.
Mai arată că în calitatea sa de Vicepreședinte al Consiliului de S. al . SA, reclamantul nu putea savarsi faptele reținute in decizia de sancționare, concluzie rezultata neîndoielnic din decizia de sancționare, precum si din dispozițiile art.10 alin.(4) din Legea contabilității nr.82/1991, prin care se reglementează expres răspunderea directorului economic/contabil sef pentru aplicarea corespunzătoare a reglementarilor contabile.
Din decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale nu rezulta ca interesele asiguraților ar fi fost afectate si nici nu s-a identificat vreo consecința prejudiciabila pentru asigurați, sau pentru . SA, în cadrul căreia își desfășoară activitatea.
Faptele constatate nu prezintă pericol social si nici nu s-a urmărit un scop ilicit de către reclamant, sau de către salariații societății aflați in subordinea sa, din contra, neregulile constatate sunt de mica importanta si mai mult chiar, acestea au si fost remediate pana la data emiterii deciziei de sancționare.
Prin întâmpinările depuse de pârâta ASF. S-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului.
Pârâta arată că A. de S. Financiară (A.S.F.) își exercită atribuțiile potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de S. Financiară, cu modificările și completările ulterioare, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de S. a Asigurărilor (C.S.A.) Comisia de S. a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.).
Potrivit art.2 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012, cu modificările și completările ulterioare, A.S.F. exercită atribuții de autorizare, reglementar, supraveghere și control ale societăților de asigurare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurară și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea aplicării principiilor de supraveghere prudențială și preventivă; ASR. exercită un control permanent asupra activității asigurătorilor, prin analiza și evaluarea informațiilor cuprinse în rapoartele, informările și documentele transmise acesteia în conformitate cu prevederile legii speciale, ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum și în conformitate cu avizele și deciziile emise de A.S.F.
Astfel, în scopul asigurării premizelor implementării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) ca bază unică de raportare contabilă pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale de către societățile de asigurare, prin Decizia C.S.A. nr.316/05.06.2012 au fost stabilite mai multe măsuri.
Potrivit deciziei, începând cu exercițiul financiar aferent anului 2012, Societatea Asigurare Reasigurare Astra S.A. avea obligația de a asigura întocmirea în scop informativ, a unui set de situații financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS aferente anului 2012 și de a transmite aceste situații financiare la autoritatea de supraveghere, în termen de 6 luni de la încheierea exercițiului financiar al anului 2012. De asemenea, situațiile financiare individuale IFRS aferente anului 2012 trebuiau însoțite de o Notă în care să fie reflectate diferențele dintre tratamentul contabil conform Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene și tratamentul contabil prevăzut de IFRS, pentru fiecare element din structura acestora, auditate și publicate pe pagina proprie de internet.
Trecerea la aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) presupune ca societățile de asigurare - reasigurare să dispună atât de proceduri cât și de o structură organizatorică ierarhizată care să asigure o funcționare adecvată a societății, în strânsă legătura cu descrierea, cu natura, dar mai ales cu evaluarea riscurilor care ar putea amenința activitatea societăților.
Totodată, pentru utilizatorii situațiilor financiare, implementarea reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS) - pentru societățile de asigurare/reasigurare va conduce la o creștere a încrederii în informațiile prezentate de societăți, o mai buna înțelegere a riscurilor și beneficiilor, prin asigurarea permanentă a comparabilității rezultatelor financiare ale societăților din același domeniu de activitate.
Prin adresa Societății Asigurare - Reasigurare Astra S.A. nr.4494/03.09.2012 înregistrată la C.S.A. cu nr._/05.09.2012 a fost transmis un document intitulat „Strategia privind implementarea IFRS-urilor".
La data de 18.10.2012 a fost stabilită o întâlnire în vederea dezbaterii aspectelor conținute în documentul intitulat „Strategia privind implementarea IFRS-urilor". Întâlnirea a fost reprogramată, conform solicitării societății, la data de 22.10.2012.
Prin adresa Societății Asigurare - Reasigurare Astra S.A. nr.5692/13.11.2012 înregistrată la C.S.A, cu nr._/16.11.2012, asigurătorul a solicitat amânarea termenului pentru retratarea soldurilor de deschidere ale anului 2012, la data de 31.01.2013.
Ca urmare a solicitării formulate, prin răspunsul nr.MC/64.264/05.12.2012, s-a comunicat Societății Asigurare - Reasigurare Astra S.A. că în urma analizării propunerii de amânare a termenului s-a dispus menținerea acestuia.
Prin adresa C.S.A. nr. MC/4665/21.01.2013 și adresa A.S.F. nr.RC/B/8711/05.06.2013, a fost transmisă notificarea ca în termen de 7 zile să comunice motivele nerespectării Deciziei nr.316/05.06.2012.
Ca urmare a adresei A.S.F. nr.RC/B/8711/05.06.2013 Societatea Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. a transmis adresa nr.9995/14.06.2013 înregistrată la A.S.F. cu nr.B-_/18.06.2013 de înaintare a situațiilor financiare retratate IFRS pentru soldurile de deschidere ale anului 2012.
În data de 12.07.2013, la sediul A.S.F., a avut loc o întâlnire la care au participat reprezentanții societății de asigurare, având ca obiect implementarea IFRS conform Deciziei C.S.A. nr.316/05.06.2012.
Prin adresa Societății Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. nr.347/25.07.2013 înregistrată la A.S.F. cu nr.B-_/29.07.2013, asigurătorul a arătat că "nu a reușit să se încadreze în termenele ..." stabilite prin decizie și a comunicat o "strategie privind implementarea IFRS".
Având în vedere situația de fapt prezentată a fost întocmit Referatul de constatare nr.DR/B-33.677/23.08.2013.
În ședința din data de 11.09.2013, în urma analizării Referatului de constatare nr.DR/B-33.677/23.08.2013 Consiliul A.S.F. a hotărât sancționarea persoanelor semnificative, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului Societății Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. cu amendă în cuantum de 5.000 lei, și a fost elaborată Decizia A.S.F. nr.795/26.09.2013 prin care s-a constatat că nu au fost respectate obligațiile stabilite, și drept urmare a fost încălcată Decizia C.S.A. nr.316/05.06.2012 și prevederile art.20 alin.(3) lit.e) din Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare.
Fapta constituie contravenție în conformitate cu prevederile art.39 alin.(2) lit.a), c) și d) din Legea nr.32/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Individualizarea si gradualizarea măsurii sancționatorii
Potrivit art. 2 alin.(1) din Normele privind gradualizarea măsurilor sancționatorii puse în aplicare prin Ordinul C.S.A. nr. 119.118/2006, măsurile sancționatorii se vor aplica fie gradual, fie direct, ținându-se seama de unul sau mai multe dintre elementele prevăzute în norme.
La individualizarea și gradualizarea măsurii sancționatorii aplicate s-a ținut seama "de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei și de conduita făptuitorul, potrivit art.39 alin.(6) din Legea nr.32/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Apreciază că Decizia A.S.F. nr.795/26.09.2013 - privind sancționarea domnului B. A. A. este persoană semnificativă - vicepreședinte al consiliului de supraveghere la Societatea Asigurare Reasigurare Astra S.A. cu amendă în cuantum de 5.000 lei este temeinică și legală.
Referitor la nulitatea absolută a deciziei invocată de reclamant, pârâta arată căprin dispoziții cu caracter evident derogatoriu de la dreptul comun, a fost reglementată o procedură de constatare a contravențiilor prin emiterea unei decizii de sancționare, inclusiv elementele pe care trebuie să le conțină decizia, astfel cum s-au pronunțat secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel București și ale înaltei Curți de Casație și Justiție.
Referitor la răspunderea reclamantului arată că, în conformitate cu prevederile art.2 lit. A pct.11 din Legea nr.32/2000, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul, în calitate de vicepreședinte al consiliului de supraveghere la Societatea Asigurare Reasigurare Astra S.A., persoană semnificativă, avea atribuții și competențe specifice stabilite prin actele normative cu caracter special care reglementează activitatea de asigurare.
Având în vedere competențele, atribuțiile, rolul și responsabilitățile reclamantului, astfel cum sunt ele reglementate, în cuprinsul Deciziei C.S.A. nr.316/05.06.2012, s-a menționat la pct.5 că, Consiliul de supraveghere, directoratul societății și conducătorul compartimentului economico - financiar trebuie să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a IFRS pentru întocmirea situațiilor financiare.
În acest sens, persoanele semnificative, inclusiv reclamantul, aveau obligația să asigure:
- Elaborarea strategiilor proprii pentru implementarea IFRS,. aprobate în mod corespunzător, care să cuprindă acțiuni și măsuri concrete, responsabilitățile delegate persoanelor nominalizate din conducerea operativă și executivă,politicile contabile, monografiile contabile.
- Adaptarea procedurilor/normelor interne și a programelor informatice în vederea asigurării conformității informațiilor contabile și financiare cu cerințele IFRS,
- Exactitatea și realitatea datelor care sunt prelucrate, respectiv înscrise în situațiile financiare anuale,
- Transmiterea către C.S.A. a propriilor strategii până la data de 31.08.2012, și-informarea trimestrială cu privire la realizarea acesteia.
Referitor la solicitarea de înlocuire a sancțiunii cu avertismentul scris arată că Legea nr.32/2000, cu modificările și completările ulterioare, este un act normativ cu caracter special, derogatoriu de la dreptul comun în materia contravențiilor.
Prin urmare modalitatea de gradualizare și individualizare a sancțiunilor dispuse de A.S.F. persoanelor semnificative ale societăților de asigurare, este reglementată de Legea nr.32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și de Normele puse în aplicare prin Ordinul C.S.A. nr.113.118/2006.
Astfel, la individualizarea și gradualizarea măsurii sancționatorii aplicate s-a ținut seama "de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei și de conduita făptuitorul uf, potrivit art.39 alin.(6) din Legea nr.32/2000, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, potrivit art. 2 alin.(1) din Normele puse în aplicare prin Ordinul C.S.A. nr.119.118/2006, măsurile sancționatorii se vor aplica fie gradual, fie direct ținându-se seama de unul sau mai multe dintre elementele prevăzute în norme, inclusiv urmarea produsă asupra stabilității activității de asigurare în România, interesul asiguraților, categoriile de asigurări practicate, gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, circumstanțele reale și personale precum și alte considerente de oportunitate, evaluări și analize calitative.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:
Prin decizia nr. 795 din 26.09.2013 emisă de pârâta A. de S. Financiară a fost sancționat reclamantul A. B. A., în calitate de persoană semnificativă/vicepreședinte al Consiliului de S. la Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA cu amendă în cuantum de 5000 lei în conformitate cu prevederile art. 39 alin. 3 lit. c din Legea 32/2000, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 39 alin. 2 lit. a, c și d din Legea 32/2000.
În fapt, s-a reținut că Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA, în cadrul căreia reclamantul are calitatea de persoană semnificativă/vicepreședinte al Consiliului de S., nu a respectat obligațiile stabilite prin Decizia nr. 316/05.06.2012 de a asigura, începând cu exercițiul financiar al anului 2012, întocmirea în scop informativ a unui set de situații financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS aferente anului 2012 și de a transmite aceste situații financiare la autoritatea de supraveghere, în termen de 6 luni de la încheierea exercițiului financiar al anului 2012, situații ce trebuiau însoțite și de o notă în care să fie reflectate diferențele dintre tratamentul contabil conform Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene și tratamentul contabil prevăzut de IFRS, pentru fiecare element din structura acestora, auditate și publicate pe pagina proprie de internet.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de reclamant constând în nemenționarea în decizia de sancționare a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia, Curtea îl apreciază ca nefondat, întrucât aceste aspecte rezultă din cuprinsul deciziei de sancționare.
Astfel, fapta contravențională reținută constă în nerespectarea de către Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA a obligației de a întocmi și comunica situațiile menționate în Decizia ASF nr. 316/05.06.2012, a cărei răspundere revine și reclamantului în calitate de persoană semnificativă/vicepreședinte al Consiliului de S. al acestei societăți.
În ceea ce privește data săvârșii contravenției, aceasta este reprezentată de data expirării termenului pentru comunicarea respectivelor situații, și anume la expirarea termenului de 6 luni de la încheierea exercițiului financiar al anului 2012. Prin urmare, întrucât exercițiul financiar al anului 2012 s-a încheiat la 31.12.2012, termenul pentru comunicarea respectivelor situații a expirat la data de 30.06.2013.
În ceea ce privește temeinicia deciziei de sancționare, Curtea reține că într-adevăr Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA avea obligația de a asigura, începând cu exercițiul financiar al anului 2012, întocmirea în scop informativ a unui set de situații financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS aferente anului 2012 și de a transmite aceste situații financiare la autoritatea de supraveghere, în termen de 6 luni de la încheierea exercițiului financiar al anului 2012, situații ce trebuiau însoțite și de o notă în care să fie reflectate diferențele dintre tratamentul contabil conform Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene și tratamentul contabil prevăzut de IFRS, pentru fiecare element din structura acestora, auditate și publicate pe pagina proprie de internet, obligație prevăzută expres în Decizia nr. 316 din 05.06.2012 emisă de Comisia de S. a Asigurărilor.
Curtea reține și că Decizia CSA era obligatorie pentru societatea de asigurare în temeiul prevederilor art. 20 alin. 3 lit. e din Legea 32/2000 potrivit cărora „asigurătorul are obligația (…) e) să transmită orice alte raportări financiare, precum și alte rapoarte, situații sau analize solicitate de Comisia de S. a Asigurărilor ori stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi, avize sau decizii”.
Referitor la respectarea acestei obligați, Curtea reține că reclamantul nu a făcut dovada să societatea de asigurări a transmis situațiile solicitate de CSA până la termenul din 30.06.2013. De altfel, chiar din cuprinsul acțiunii rezultă că reclamantul susține că astfel de situații au fost transmise la data de 10.09.2013, după expirarea termenului prevăzut în Decizia nr. 316 din 05.06.2012.
În ceea ce privește susținerea reclamantului că societatea de asigurare ar fi solicitat amânarea termenului, Curtea reține că această solicitare nu modifică termenul prevăzut în Decizia 316/2012, fiind necesar acordul expres al autorității de supraveghere cu privire la prelungirea termenului. Mai mult prin răspunsul nr. MC/_/05.12.2012, Comisia de S. a Asigurărilor a comunicat Astra SA că nu este de acord cu propunerea de amânare a termenului de depunere a situațiilor financiare retratate conform IFRS pentru soldurile de deschidere ale anului 2012.
În ceea ce privește responsabilitatea reclamantului pentru necomunicarea de către ASTRA SA a situațiilor prevăzute în Decizia CSA 316/2012, Curtea reține că aceasta rezultă expres din cuprinsul punctului 5 al acestei decizii potrivit căreia „Consiliul de supraveghere, directoratul societății de asigurare, conducătorul compartimentului economic-financiar trebuie să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a IFRS pentru întocmirea situațiilor financiare”.
A mai invocat reclamantul că sancțiunea ar fi greșit individualizată.
Referitor la aceste aspect, Curtea reține că sunt aplicabile prevederile art. 39 alin. 6 din Legea 32/2000 potrivit cărora „la individualizarea sancțiunii se va ține seama de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei și de conduita făptuitorului”, prevederi ce derogă de la dispozițiile generale cuprinse în OG nr. 2/2001.
De asemenea, criterii concrete de individualizare sunt prevăzute în Normele privind gradualizarea măsurilor sancționatorii aprobate prin Ordinul nr._/2006 emis de Comisia de S. a Asigurărilor.
Potrivit art. 2 din aceste norme:
„(1) Măsurile sancționatorii prevăzute de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, se vor aplica fie gradual, fie direct, ținându-se seama de unul sau mai multe dintre următoarele elemente: 1. interesul asiguraților; 2. urmarea produsă asupra stabilității activității de asigurare în România; 3. profilul de risc al fiecărui asigurător; 4. categoriile de asigurări practicate; 5. gradul de pericol social al faptei săvârșite; 6. împrejurările în care a fost săvârșită fapta; 7. modul și mijloacele de săvârșire a acestei fapte; 8. scopul urmărit; 9. circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei; 10. obiecțiunile la procesul-verbal de constatare sau răspunsul contravenientului la notificarea Comisiei de S. a Asigurărilor, prin care explică motivul încălcării dispozițiilor legale; 11. celelalte date înscrise în referatul de constatare/procesul-verbal; 12. alte considerente de oportunitate, evaluări și analize calitative.
(2) Sancțiunea stabilită va fi proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
(3) Cuantificarea nivelului de gravitate a faptei se va face prin evaluarea impactului abaterii săvârșite asupra intereselor asiguraților, asupra solvabilității și continuității activității contravenientului, avându-se în vedere și celelalte elemente prevăzute la alin. (1).
(4) Luarea în considerare a circumstanțelor săvârșirii faptei și conduita făptuitorului vor fi analizate pe baza profilului de risc al asigurătorului, a procedurilor de prevenire și a tehnicilor de reducere a riscurilor, prevăzute în dispozițiile legale (referitoare la normele minimale privind activitatea de control intern, normele prudențiale privind managementul asigurătorului, normele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de terorism prin intermediul pieței asigurărilor, procedurile de control intern), în propriul sistem intern de management al riscului și în procedurile antifraudă, care trebuie să fie adecvate tipului și dimensiunilor fiecărui asigurător.
(5) În cazul săvârșirii de către o persoană în mod repetat a unor contravenții, următoarea sancțiune va fi gradual majorată, după caz, până la limita maximă prevăzută de lege.”
Având în vedere că obligațiile stabilite prin Decizia nr. 316/2012 urmăreau să asigure aplicarea în domeniul societăților de asigurare a Standardelor Internaționale de Asigurare în baza prevederilor art. 5 din Regulamentul CE nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19.07.2012, Curtea reține că respectarea acestei obligații interesa buna funcționare a întregii piețe de asigurări din România. De asemenea, reclamantul avea o funcție de conducere într-un dintre societățile importante de asigurare din România, motiv pentru care o amendă în cuantum de 5000 lei nu este disproporționată, ci din contră respectă criteriile legale de mai sus, nefiind suficientă aplicarea unui avertisment scris.
În ceea ce privește susținerea reclamantului că s-a încălcat principiul răspunderii contravenționale personale, Curtea o consideră neîntemeiată, întrucât, toți membrii din Consiliul de S. al ASTRA SA aveau aceeași responsabilitate ca și reclamantul pentru a lua măsurile de aducere la îndeplinire a Deciziei 316/2012, ceea ce explică aplicarea aceleiași amenzi. De asemenea, reclamantul nu a adus argumente referitoare la circumstanțe personale, care să justifice aplicarea unei alte sancțiuni sau a unei amenzi într-un alt cuantum.
Față de cele arătate mai sus, Curtea va respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul A. B. A. cu domiciliul procesual ales în București, .. 3, ., sector 3 în contradictoriu cu pârâta A. de S. Financiară cu sediul în București, sector 1, ., nr. 18 ca nefondată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 09 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. I. C. A. C.
Red. jud. G.I.C. 4 ex.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Încheierea nr. 28/2014. Curtea de... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 4596/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
