Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4394/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4394/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 571/116/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.4394
Ședința publică de la 29.05.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - L. E. F.
GREFIER - C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursul formulat de recurenta pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței civile nr.778/17.04.2013 pronunțate de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M..
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 15.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 22.05.2014 și apoi la 29.05.2014.
CURTEA
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Călărași sub nr._, reclamantul Durbalau M. a formulat contestatie împotriva deciziei nr.441/14.01.2013 și a Ordinului nr.2221/23.04.2007 (emis de fosta Cancelarie a Primului Ministru), emisa de A. N. pentru Restituirea Proprietatilor - Serviciul pentru apticarea Legii nr.9/1998, cu sediul în București, Calea Floreasca nr.202, sector 1 prin care:
- i s-a respins contestatia formulata împotriva hotărârii nr.4/27.09.2012 emisă de Comisia Judeteana Călărași pentru aplicarea iegii nr.9/1998,
- i s-a respins cerere prin care a solicitat acordarea de compensații bănești în baza legii nr.9/1998 în calitate de moștenitor al defunctului Durbalau A..
Reclamantul a solicitat ca în urma reanalizarii probelor sa îi fie admisă cererea asa cum a fost inițial formulată pentru imobilul casa de locuit format din parter, un etaj, pivnița și teren în suprafața de 800 mp ce au apartinut autorului sau Durbalau A. situat în Localitatea Turtucaia, Județul Durostor ..
Totodata a solicitat anularea deciziei și ordinului mai sus aratate, admiterea contestațiilor formulate, obligarea intimatei să emita o noua decizie de invalidare a hotărârii nr.4/27.09.2012 emisa de Comisia Călărași pentru aplicarea Legii nr.9/1998 și de validare a hotărârii nr.276/18.05.2001 emisă de Comisia Județeană Călărași urmând să se dispună actualizarea compensațiilor.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin decizia nr.441/14.01.2013 emisa de ANRP, s-a dispus respingerea contestatiei formulate împotriva hotărârii nr.4/27.09.2012 și menținerea acestei hotărâri emise de Comisia Judeteana Călărași pentru aplicarea Legii nr.9/1998.
Prin hotararea nr.276/1.8.05.2001 emisa de Comisia Judeteana de aplicarea a Legii nr.9/1998 i-au fost acordate lui și celorlalte persoane îndreptatite compensații pentru imobilul casa de locuit și teren aferent descrise mai sus, hotărâre invalidată prin Ordinul nr.2221/23.04.2007 emis de Cancelaria Primului Ministru, cu motivarea ca autorul Durbaiau A. nu figureaza cu bunuri deținute în Localitatea Turtucaia, Județul Durostor.
Împotriva Ordinului nr.2221/23.04.2007 a formulat contestatie în termenul legal inregistrata sub nr.16/6985 din data de 29.05.2007 la Cancelaria Primului Ministru, aceasta institutie avand obligatia declinarii competentei în favoarea Tribunalului Călărași în vederea soluționării contestației, care nici până în prezent nu a fost soluționată.
Prin hotărârea nr.4/27.09.2012 emisă de Comisia Județeana Călărași pentru aplicarea Legii nr.9/1998, i-a fost respinsă cererea cu aceeasi motivare, cu toate ca a depus în completarea actelor aflate la dosar cu adresa nr.4206/12.10.2010 urmatoarele documente pe care comisia nu le-a luat în seama respectiv:
- certificat care atestă înscrierea actului de vânzare - cumpărare în registrul de transcripțiuni din anul 1928 cu nr. 5/04.01.1928 al cumparatorului A. C. Durbalau și faptul că acesta nu a vandut imobilul,
- copia actului de vânzare - cumpărare, conformă cu originalul verificată și infaptuita de V. Haralabova Popova care se ocupa cu Arhiva Româna din Tribunalul Silistra - Bulgaria,
- certificat care atesta înscrierea actului de vânzare - cumparare în registrul de transcripțiuni din anul 1932 cu nr. 132/8.12.1932 al cumparatorului A. C. Durbalau,
- copia actului de vânzare - cumparare conforma cu originalul verificată și infaptuită de V. Haralabova Popova.
Motivarea Comisiei a fost ca potrivit adresei E V_ eliberata de MAE, autorul sau nu figureaza cu proprietati.
Retinerea comisiei este eronata, atâta timp cât la dosarul cauzei au fost depuse inscrisuri prin care se atesta existenta bunurilor în patrimonial autorului său .
Dispozitiile art. IV alin 5 din Anexa X la Tratat trebuie interpretate în coroborare cu cele ale art III din Tratat conform cărora autorul a făcut parte din rândul celor care au participat la schimbui obligatoriu de populație, cu dispozitiile art. 3 din anexa B la Tratat conform careia respectivele teritorii au fost ocupate de armata bulgară până la data de 1.10.1940 și cu dispozitiile art.l din Anexa C la Tratat potrivit carora teritoriile cedate Bulgariei trebuiau părăsite de cetațenii români pâna la data de 15.12.1940.
În aceasta situatie de fapt este limpede ca autorul său și-a abandonat averea în Bulgaria până cel târziu la data de 15.12.1940, s-a stabilit în Romania, nu a fost despagubit sub nici o forma de statul roman si a fost prejudiciat prin aplicarea Tratatului fiind indreptatit la acordarea compensatiilor banesti conform dispozitiilor Legii nr.9/1998.
Dovada dreptului de proprietate, asupra terenurilor si constructiilor pentru care se solicita compensatii se face cu înscrisuri, potrivit art.5 din legea 9/1998 iar potrivit art.6din Normele metodologice de aplicare a legii, prin inscris se întelege orice dovada eliberata de institutii, arhive, primarii, notariate, instanțe judecatorești, în legătură cu fostele proprietăți, cum ar fi: chitanțe de plata a impozitului, extras din cărțile de imobil, planuri, autorizații de construcții, rapoarte de expertiza, contracte de vânzare - cumparare, hotărâri judecatorești și orice documente care se referă la existența bunurilor rămase în județele cedate, inclusiv listele anexa la tratat.
Mijloacele de proba a dreptului de proprietate nu sunt limitate la tabelel mentionat în hotărârea comisiei, oricare din documentele enumerate cu titlu exemplificativ putand servi ca proba în acest scop.
Nu exista nici o dovada ca aceste bunuri care au apartinut autorului sau Durbalau A. au fost instrainate, sau demolate de acesta .
Așa cum s-a reținut și în practica judiciara (Decizia nr.385/9.02.2009 a C.A.Bucuresti) textul de lege este foarte clar atunci cand vorbeste de proba dreptului de proprietate, referindu-se la înscrisuri, nicidecum la înscrisuri care să emane de la anumite instituții dupa cum pretinde pârâta.
De altminteri, chiar alineatul 2 din art. 5 din Legea 9/1998 prevede implicit posibilitatea probarii cu orice fel de inscrisuri emanand de la institutiile " obligate sa elibereze celor interesati copii de pe actele solicitate", adica Arhivele Naionale, ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltarii Rurale precum și orice institutii publice care dețin astfel de acte.
Ceea ce este esențial este ca aceste acte să acopere probator dreptul de proprietate al persoanei evacuate la acest din urma moment, al evacuarii.
Or în speța, din coroborarea actelor mai sus mentionate reiese foarte clar ca autorul reclamantilor a detinut în proprietate bunurile in discutie, ele aflandu-se în proprietatea sa și la momentul evacuarii.
Instanta de recurs nu vede cum a ajuns recurenta la concluzia, total contrara prevederilor legale ca singurele înscrisuri apte a face dovada proprietatii ar fi cele emise de Ministerul Afacerilor Externe si nici de ce actele emise de Arhivele Natinale ar prezenta mai puține garanții de autenticitate și veridicitate.
Ca atare, atât pârâta cât și Comisia Judeteana Călărași în mod gresit nu au reținut aceste imobile în proprietatea autorului său în vederea stabilirii compensațiilor bănești.
Conform deciziei XXI a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit ca validarea de catre Cancelarie (ANRP) a hotărârilor Comisiei teritoriale cu depășirea termenului de 60 de zile prevazut de art.7 alin 3 din Lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a preturilor.
Pârâta A. N. pentru Restituirea Proprietatilor a formulat întâmpinare, precizând că în temeiul art. 6 alin. (7) din O.U.G. nr.25/2007 și art. 35 alin. 4 lit. c din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1277/2007, prin Decizia Vicepresedintelui Autorității Nationale pentru Restituirea Proprietăților nr. 441/14.01.2013 a fost respinsă contestația formulata de către reclamantul Durbalau M. împotriva Hotărârii nr. 4/27.09.2012 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului Călărași.
A arătat că în conformitate cu prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 9/1998 ,,dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și constructiilor pentru care se solicita compensații se face cu înscrisuri".
Prin înscris, în sensul art. 5 din Legea nr. 9/1998, se întelege orice dovadă eliberată de institutii - arhive, primarii, notariate, instanțe judecatoresti - în legatură cu fostele proprietăți, cum ar fi: chitanțe de plată a impozitelor, extrase din cărțile de imobil, planuri și autorizatii de constructie, rapoarte de expertiza, contracte de vânzare-cumpărare, hotărâri judecătorești și orice alte documente care se refera la existenta bunurilor rămase în județele cedate, inclusiv listele - anexă la Tratatul de la C. (conform art. 6 din H.G. nr. 753/1998, modificată si completata prin H.G. nr. 1277/2007 și că potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 9/1998 republicata: ”Arhivele Naponale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, precum și alte instituții publice care detin acte referitoare la situatia persoanelor evacuate din judetele Durostor și Caliacra, ca urmare a aplicarii tratatului, sunt obligate sa elibereze celor interesati copii de pe actele solicitate".
Menționează că din actele existente la dosar a rezultat că autorul reclamantului a beneficiat de prevederile art.V din Tratatul din 1940 încheiat între România – Bulgaria, fiind în dezacord, astfel că situatia de avere imobiliara, contractele de vânzare – cumpărare încheiate anterior Tratatului de la C., Tabelul nominal cu locuitorii de origine româna din orasul Turtucaia, care urmau a evacua teritoriul și de averea imobiliara ce o posedau, eliberate de Arhivele Naționale nu constituie acte doveditoare în vederea acordarii despagubirilor pentru proprietatile din mediul urban.
Autorul reclamantului fiind liber să dispună de proprietatile sale o perioada de 18 luni, ulterior aceasta prelungindu-se pana la data emiterii Decretului nr. 513/03.12.1953.
Mai menționează că pentru solutionarea dezacordului Comisia Mixta româno-bulgara a adoptat procedura următoare: după scurgerea perioadei de 18 luni de la ratificarea acordului (proprietarii își puteau lichida proprietatile - prin înstrainare cei care mai detineau proprietati în Cadrilater se puteau adresa Comisiei Mixte romano-bulgare cu dovezile autentice de proprietate.
Și că singurele documente doveditoare pentru proprietatile imobiliare urbane sunt tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia Mixta R.-Bulgara, autorul reclamantului nefigurând în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia mixta romano-bulgara pentru orasul Turtucaia.
Pârâta a mai arătat că referitor la solicitarea reclamantului de emitere unei decizii de invalidare a Hotărârii nr. 4/27.09.2012 și a unei decizii de validare a Hotărârii nr. 276/18.05.2001 emisa de catre Comisia Județeana Călărași, dosarul în care a fost emisa Hotararea nr. 276/18.05.2001 de catre Institutia Prefectului Județului Călărași a fost analizat de Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Cancelariei P.-Ministrului, fiind emis la data de 23.04.2007 Ordinul nr. 2221 prin care a fost invalidate hotararea mentionata mai sus și ca urmare a emiterii actului administrativ anterior amintit, Institutia Prefectului Judetului Calarasi a emis Hotararea nr. 4/27.09.2012 în baza aceleiași cereri, respectiv cererea nr.4206/07.09.1998.
Prin sentința civilă nr. 778/17.04.2013, tribunalul admite cererea, anulează Decizia pârâtei nr. 441/14.01.2013 și Ordinul nr. 2221/23.04.2007 emis de fosta Cancelarie a Primului Ministru și obligă pârâta să emită o nouă decizie, de invalidare a Hotărârii nr. 4/27.09.2012 emisă de Comisia Județeană Călărași pentru aplicarea legii nr. 9/1998 și de validare a Hotărârii nr. 276/18.05.2001 emisă de aceeași comisie județeană cu actualizarea compensațiilor.
Pentru aceasta, prima instanta constata si retine că prin decizia nr.441/14.01.2013 emisa de ANRP, s-a respins contestatia formulată împotriva hotărârii nr.4/27.09.2012 emisă de Comisia Judeteana Călărași pentru aplicarea Legii nr.9/1998.
Prin hotararea nr.276/1.8.05.2001 emisa de Comisia Judeteana de aplicarea a Legii nr.9/1998 au fost acordate reclamantului și celorlalte persoane îndreptatite compensații pentru imobilul casa de locuit format din parter, un etaj, pivnița și teren în suprafața de 800 mp ce au apartinut autorului Durbalau A. situat în Localitatea Turtucaia, Județul Durostor ..
Aceasta hotărâre a fost invalidată prin Ordinul nr.2221/23.04.2007 emis de Cancelaria Primului Ministru, cu motivarea ca autorul Durbalau A. nu figureaza cu bunuri deținute în Localitatea Turtucaia, Județul Durostor.
Prin hotărârea nr.4/27.09.2012 emisă de Comisia Județeana Călărași pentru aplicarea Legii nr.9/1998, a fost respinsă cererea cu aceeasi motivare, cu toate ca reclamantul a depus în completarea actelor aflate la dosar cu adresa nr.4206/12.10.2010 urmatoarele documente:
- certificat care atestă înscrierea actului de vânzare - cumpărare în registrul de transcripțiuni din anul 1928 cu nr. 5/04.01.1928 al cumparatorului A. C. Durbalau și faptul că acesta nu a vandut imobilul,
- copia actului de vânzare - cumpărare, conformă cu originalul verificată și infaptuita de V. Haralabova Popova care se ocupa cu Arhiva Româna din Tribunalul Silistra - Bulgaria,
- certificat care atesta înscrierea actului de vânzare - cumparare în registrul de transcripțiuni din anul 1932 cu nr. 132/8.12.1932 al cumparatorului A. C. Durbalau,
- copia actului de vânzare - cumparare conforma cu originalul verificată și infaptuită de V. Haralabova Popova.
Motivarea de respingere a comisiei a fost axata pe faptul ca potrivit adresei E V_ eliberata de MAE, autorul reclamantului nu figureaza cu proprietati.
Aceasta face insa o aplicare gresita a legii, interpretand eronat dispozitiile prevazute de art. 6 din HG 753/1998 atâta timp cât la dosarul cauzei au fost depuse inscrisuri prin care se atesta existenta bunurilor în patrimonial autorului reclamantului .
Dispozitiile art. IV alin 5 din Anexa X la Tratat trebuie interpretate în coroborare cu cele ale art III din Tratat conform cărora autorul a făcut parte din rândul celor care au participat la schimbul obligatoriu de populație, cu dispozitiile art. 3 din anexa B la Tratat conform careia respectivele teritorii au fost ocupate de armata bulgară până la data de 1.10.1940 și cu dispozitiile art.l din Anexa C la Tratat potrivit carora teritoriile cedate Bulgariei trebuiau părăsite de cetațenii români pâna la data de 15.12.1940.
În aceasta situatie de fapt ca autorul reclamantului și-a abandonat averea în Bulgaria până cel târziu la data de 15.12.1940, cand s-a stabilit în Romania si nu a fost despagubit sub nici o forma de statul roman, fiind prejudiciat prin aplicarea Tratatului astfel incat are dreptul la acordarea compensatiilor banesti conform dispozitiilor Legii nr.9/1998.
Dovada dreptului de proprietate, asupra terenurilor si constructiilor pentru care se solicita compensatii se face cu înscrisuri, potrivit art.5 din legea 9/1998 iar potrivit art.6din Normele metodologice de aplicare a legii, prin inscris se întelege orice dovada eliberata de institutii, arhive, primarii, notariate, instanțe judecatorești, în legătură cu fostele proprietăți, cum ar fi: chitanțe de plata a impozitului, extras din cărțile de imobil, planuri, autorizații de construcții, rapoarte de expertiza, contracte de vânzare - cumparare, hotărâri judecatorești și orice documente care se referă la existența bunurilor rămase în județele cedate, inclusiv listele anexa la tratat.
Mijloacele de proba a dreptului de proprietate nu sunt limitate la tabelel mentionat în hotărârea comisiei, oricare din documentele enumerate cu titlu exemplificativ putand servi ca proba în acest scop.
Nu exista nici o dovada ca aceste bunuri care au apartinut autorului reclamantului Durbalau A. au fost instrainate, sau demolate de acesta .
Față de aceste considerente, atât pârâta cât și Comisia Judeteana Călărași pentru aplicarea legii nr.9/198 în mod gresit nu au reținut aceste imobile în proprietatea autorului reclamantului în vederea stabilirii compensațiilor bănești.
Conform deciziei XXI a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit ca validarea de catre Cancelarie (ANRP) a hotărârilor Comisiei teritoriale cu depășirea termenului de 60 de zile prevazut de art.7 alin 3 din Lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a preturilor.
Pentru aceste motive, urmeaza a admite cererea reclamantului, a anula Decizia pârâtei nr. 441/14.01.2013 și Ordinul nr. 2221/23.04.2007 emis de fosta Cancelarie a Primului Ministru .
Urmeaza a obligă pârâta să emită o nouă decizie, de invalidare a Hotărârii nr. 4/27.09.2012 emisă de Comisia Județeană Călărași pentru aplicarea legii nr. 9/1998 și de validare a Hotărârii nr. 276/18.05.2001 emisă de aceeași comisie județeană cu actualizarea compensațiilor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, care reia argumentația din fața primei instanțe și invocă art. V din Tratatul din 1940 încheiat între România și Bulgaria și faptul că autorul reclamantului nu figurează în tabelele eliberate de MAE și verificate de Comisia Mixtă româno-bulgară pentru orașul Turtucaia.
Se mai invocă art. 1 alin. 4 din OUG 10/2013 în privința dispoziției referitoare la actualizarea despăgubirilor.
Prin întâmpinare, intimatul a invocat nulitatea recursului, considerând că, fiind aplicabil noul cod de procedură civilă, motivele invocate de recurentă nu au legătură cu cauza și nu se încadrează în dispozițiile art. 488 N.C.pr.civ; se solicită și respingerea recursului ca nefondat.
Excepția nulității este neîntemeiată și va fi respinsă, întrucât cererea de recurs este motivată, cuprinde argumentele recurentei și criticile aduse sentinței primei instanțe, ce se încadrează în dispozițiile art. 488 pct. 8 N.C.pr.civ.
Recursul este fondat.
Într-adevăr, în condițiile în care autorul reclamantului a beneficiat de prevederile art. V din Tratatul încheiat în 1940 între România și Bulgaria, actele invocate de acesta, din 1928 și 1932, de dobândire în proprietate a unor bunuri imobile urbane în Turtucaia sau tabelul cu persoanele de origine română din orașul Turtucaia care urmau a fi evacuate nu probează faptul că aceste bunuri nu au fost înstrăinate de autor după 1940, așa cum permitea tratatul, caz în care nu moștenitorului nu i se mai cuvin despăgubiri; proprietarii români aflați în dezacord, beneficiari ai art. V al Tratatului aveau posibilitatea de a-și înstrăina liber bunurile într-un termen de 18 luni, prelungit apoi până la decretul 513/1953 prin care se definitiva situația juridică a imobilelor care nu fuseseră înstrăinate, iar abia după aceea autoritățile bulgare puteau trece la expropriere.
Proprietarii români care nu își înstrăinaseră în termen proprietățile imobiliare urbane au fost cuprinse în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia Mixtă Româno-Bulgară; autorul reclamantului neaflându-se pe aceste tabele, se poate prezuma că și-a înstrăinat bunurile imobile în termenul prevăzut de tratat, simpla dovedire a existenței bunurilor în patrimoniu anterior tratatului neavând puterea de a se opune prezumției amintite, astfel că nu beneficiază de dispozițiile art. 1 din Legea 9/1998.
În baza art. 496 N:C.pr.civ. va fi admis recursul, casată sentința și respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului ca neîntemeiată.
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței civile nr.778/17.04.2013 pronunțate de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M..
Casează sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.05.2014.
Președinte Judecător Judecător Grefier
G. D. A. Ș. L. E. F. C. A.
Red. LE F.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2604/2014. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 8233/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
