Anulare act administrativ. Sentința nr. 1494/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1494/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 278/2/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1494
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.05.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. V.
GREFIER: R. B.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Î. I. – P. V. A. M. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.05.2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal, la data de 17.01.2014 sub nr. 278/ 2/ 2014, reclamanta Î. individuala -P. v. A. M. a solicitat în contradcitoriu cu parata AGENȚIA DE PLAȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT (APDRP) anularea deciziei A.P.D.R.P. nr._/17.07.2013 si a actului administrativ fiscal subsecvent acesteia, procesul verbal nr._/22.05.2013 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare in sarcina reclamantei în suma de 83.544,50 lei.
In motivarea cererii, s-au arătat următoarele:
Prin Contractul de finanțare Nr. C_035 din 01.06.2010 încheiat in baza cererii reclamantei de finanțare, cu același număr din 27.11.2009, Agenția de Plați Pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit s-a obligat sa acorde un sprijin financiar nerambursabil sub forma de prima pentru instalarea tinerilor fermieri, de maximum 25.000 Euro, echivalentul sumei de 107.112 lei. Prima transa de plata in suma de 63.544.50 lei a fost autorizata sa fie efectuata " in urma verificărilor intreprinse de experți O.J.P.D.R.P. Călărași si ulterior, ai Serviciului Autorizare Plați din cadrul Centrului regional de Plați pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Tarqoviste ".
In ce privește Plata transei II din Contractul de finanțare, care trebuia sa fie in suma maxima de 10.000 Euro, echivalentul maxim a 42.845 lei, aceasta plata a fost refuzata potrivit motivelor A.P.D.R.P. din Adresa Nr. E_ din 14 mai 2013. Astfel se motivează următoarele considerente: "1) Nerespectarea acțiunilor prevăzute in Planul de afaceri aprobat respectiv Plănui de cultura inclusiv pentru suprafețe cultivate cu furaje, si 2) Neconcordante constatate intre suprafețele si culturile înregistrate, menționate in Baza de date IACS de la APIA, Adeverința Nr. 1187 /13.03.2013 emisa de către Primăria Comunei Mănăstirea si Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei-Formularul AP1.2.2.-M112".
Din aceste considerente, parata a emis la 15 mai 2013 Procesul Verbal de Constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, inregistrat sub Nr._/22.05.2013 prin care a stabilit ca suma de 63.544,50 lei plătită, in condițiile contractuale mai sus arătate, sa fie restituită A.P.D.R.P. cu titlu de creanța bugetara. Acest act administrativ fiscal, este motivat pe aceleași considerente arătate mai sus, in Adresa paratei Nr. E._/14.05.2013.
Împotriva acestui act administrativ, reclamanta, in temeiul art. 46 si următoarele din O.U.G. Nr. 66 /29 iunie 2011 coroborate cu cele ale art. 7(1) din Legea Contenciosului Administrativ Nr. 544 /2004 a formulat Contestație si Plângere prealabila, in care a susținut netemeinicia motivelor invocate de parata.
La 17 iulie 2013 sub Nr._, Agenția de Plați Pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a emis Decizia de soluționare a Contestației arătata mai sus si a dispus din aceleași motive arătate in Adresa Nr. E._/14.05.2013 cat si Procesul Verbal Nr._ /22.05.2013 respingerea contestației sale si menținerea ca sarcina - plata debitului de 63.544,50 lei la care se adaugă dobânzile si penalitățile de întârziere conform prevederilor legale in vigoare.
Reclamanta a arătat că acele considerente care au stat la baza actelor administrativ fiscale emise de parata sunt neîntemeiate.
I.Cu privire la considerentul A.P.D.R.P. de a nu fi respectat "structura culturilor conform -Planului de afaceri - existent in Cererea de finanțare -F._".
Potrivit Planului de Afaceri, structura suprafețelor de culturi previzionate a fost stabilita la 59.024 Ha orz, 1,0 Ha porumb, 3,515 Ha mazăre si 20 Ha grâu. Subliniază ca aceasta structura de culturi vegetale, potrivit Planului de afaceri a fost "previzionata pentru o perioada de 1 la 5 ani " fara a fi obligatorie la un an.
Faptul ca potrivit Adeverinței Primăriei Comunei Mănăstirea Nr. 1187 din 13.03.2013, in anul agricol 2011-2011 a infiintat numai culturile de porumb pe 20,46 Ha si mazăre pe 0,50 Ha din Planul de afaceri, iar in completarea celor 84,01 Ha a înființat culturile de cartofi pe 13,43 Ha, muștar 48,12 Ha, legume 0,50 Ha si livada de numai 1,00 Ha nu înseamnă ca nu a respectat planul de afaceri cat timp acest plan de întinde pe o perioada de 5 ani agricoli, perioada care nu a expirat, ci dimpotrivă se află abia la inceputul sau.
Dupa cum a subliniat din motive agrotehnice, respectiv rotația culturilor, planul de afaceri propus a trebuit sa fie previzionat pentru o cat mai mare eficienta pe mai multe culturi si Nicidecum pe o structura de cultura in monocultura. Atunci cand a schimbat structura de cultura din motivele explicate a căutat o structura cat mai avantajoasa din punct de vedere financiar, „motiv pentru care a cultivat o suprafața mai mare de muștar lot semincer asa cum se vede din Contractul de multiplicare Nr. 447/26,06.2012 anexat prezentei. In declarația APIA s-a trecut suprafața de 48,12 Ha in mod greșit la rubrica Alte plante medicinale si aromatice cand de fapt trebuia menționat lot semincer ( Dar se pare ca in nomenclatorul APIA nu este cod pentru aceasta cultura, fapt care nu este culpa reclamantei).
La art 1 pct. 1(3) din Anexa Nr. 1-Prevederi generale din Contractul de finanțare se arata foarte clar " Beneficiarul trebuie sa implementeze obiectivele prevăzute cu maxim de profesionalism, eficienta si vigilenta in conformitate cu cele mai bune practici in domeniul vizat si in concordanta cu acest contract".
Faptul de a fi cultivat toate suprafețele declarate de 84 Ha, cu o structura a culturilor care din punct de vedere tehnic agricol sa permită o rotație a lor, si faptul ca prin Contractul de multiplicare Nr. 447/26.06.2012 a cultivat lot semincer de muștar dovedește pe deplin ca reclamanta a respectat intocmai clauzele contractuale arătate mai sus in sensul ca prin profesionalism a reușit sa mărească substanțial eficienta planului de afaceri la o valoare mult mai mare aceasta insemnand ca banii folosiți din creditarea paratei au avut eficienta mult mai mare decât s-a stabilit inițial, raportandu-ne firesc numai la perioada implementării proiectului.
Pornind de la clauza contractuala a art. 1 pct. 1(3) din Anexa 1 la Contract, arătata mai sus aceasta si nu alta trebuie sa prevaleze în implementarea proiectului, care nu poate fi un proiect strict birocratic ci unul practic-agricol si de eficienta maxima, raportat la cerințele pietii in condițiile de piata ale Uniunii Europene.
II. Cu privire la considerentul A.P.D.R.P. ce face trimitere la unele neconcordante intre suprafatele si culturile înregistrate, menționate in Baza de date IACS de la A.P.I.A., Adeverinta Nr. 1187/13.03.2013 emisa de Primăria Comunei Mănăstirea si Tabelul referitor la stabilirea dimensiunii economice a fermei -Formularul AP1.2.2.-M 112, in ambele Acte administrativ fiscale se arata ca aceste neconcordante ar fi:
-Pian de afaceri-83,539 Ha
-APIA-70,56 Ha
-Tabel UDE-84,01 Ha
-Primărie-78,86 Ha
Subliniază ca aceste neconcordante nu pot fi considerate abatere sau frauda iar considerentul paratei pe aceasta tema apreciază ca nu este fundamentat realist, ci are in vedere tot aspecte strict birocratice in privința asa ziselor "nereguli" ale suprafețelor de teren cultivate deoarece:
-Prin Planul de afaceri, parte componenta a Contractului de finanțare suprafața totala previzionata dar si cultivata de reclamanta este de 83,559 Ha.
-Din Adeverința Nr. 1187/13.03.2013 suprafața cultivata este de 84,01 Ha.
-Din Tabelul UDE suprafața cultivata este aceiași de 84,01 Ha.
Din evidentele APIA insa se considera in mod abuziv si cu rea credința ca suprafața cultivata este de Numai 70,56 Ha pentru simplu motiv ca nu se ia in considerare suprafața de 5,15 Ha teren arabil aflat in folosința reclamantei in baza Contractului de folosința Nr. 529 /23.01.2012, astfel cum este ea declarata si înregistrata la Registrul Agricol al Primăriei Mănăstirea conform Adeverinței Nr. 1187/13.03.2013 eliberata de aceasta. Abuzul consta în faptul că în Contractul de finanțare nu este clauza in care APIA sa condiționeze legalitatea inscrisurilor pentru suprafețele culturilor previzionate a fi realizate prin proiectul de finanțare. Daca este sa se considere "neregulalitate" a suprafeței cultivate"atunci aceasta se reduce doar la diferența dintre suprafața efectiv cultivata de 84,01 Ha si cea din Planul de afaceri de 83,539 ha, diferența care este in plus cultivata de 0,471 ha.
Așadar pe de o parte a respectat planul de afaceri si deci Contractul de finanțare pentru cele 83,539 Ha previzionate a fi cultivate, iar pe de alta parte suprafața de 0,471 Ha este nesemnificativa fara sa afecteze in nici un fel obiectivele contractului de finanțare.
Potrivit dispozițiilor Art. 16(1) din Anexa I-Prevederi Generala la contractul de finanțare "Prin neregula" in accepțiunea prezentului contract, se intelege orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementarilor in vigoare privind asistarea financiară nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum si a prevederilor contractului de finanțare, caz in care cheltuiala este neeligibila si are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori in numele lor si a bugetului național.
Având in vedere considerentele de mai sus, rezulta ca:
1) reclamanta a respectat prevederile Contractului de finanțare atat in ce privește cheltuielile efectuate cat si in ce privește culturile infiintate pe suprafețele previzionate. Dimpotrivă fața de motivele invocate de parata rezulta ca potrivit Art. 1(3) din Anexa l-Prevederi Generale la Contractul de finanțare reclamanta a acționat cu "maximum de profesionalism, eficienta si vigilenta " in implementarea obiectivelor Planului de afaceri, dovada fiind contractul de Multiplicare in baza căruia va creste valoarea rezultatelor financiare ce urmează a fi obținute.
2.Asa zisele " nereguli " la care fac referire cele doua acte administrative emise de parata nu atesta încalcarea legalității, regularității si conformității obiectivelor Planului de afaceri si nici realitatea scopului Contractului de finanțare.
3.In Procesul Verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare Nr._/22.05.2013 emis de parata la pag. 5/8 se concluzionează: " in urma verificărilor realizate, din punct de vedere documentar a constatat ca stadiul de realizare al proiectului Instalarea, tinerei fermier P. A. M. P._-2 declarat de beneficiar in raportul de execuție nu este conform situației din teren ".
Numai ca acest act administrativ fiscal nu are la baza nici o verificare in teren a modului deț realizare a obiectivelor Proiectului de finanțare arătat mai sus concretizata . constatare la fata locului încheiat cu reclamanta, ci doaraprecieri subiective " ale funcționarilor A.P.D.R.P. asupra unor documente verificate in birou, la pag. 3/8 din Procesul Verbal se arata că verificarea DOCUMENTELOR s-a realizat la sediul OJPDRP Călărași.
4. Din cele doua Acte administrativ fiscale, a căror netemeinicie o constata, solicitând anularea lor, nu rezulta cum s-a ajuns la concluzia ca cheltuielile efectuate de reclamanta nu au adus nici un beneficiu realizării Proiectului de finanatare fiind considerate " cheltuieli neeligibile " in prejudiciul adus de reclamanta bugetului Comunității Europene si bugetului național.
În drept, au fost invocate prev. art. 46 si art. 51 din O.G. Nr. 66/20.06.2011, art. 7, art. 8(2), art. 10(1) indice 1, art. 11 lit. a, art. 12 si art. 13(1) din Legea Contenciosului Administrativ Nr. 554/2004 cu completările si modificările ulterioare, precum si art. 96 pct. 1, art. 194 si art. 223 din Codul de procedura Civila.
Reclamanta a solicitat și judecarea cauzei în lipsa sa.
Reclamanta Î. Individuala -P. V.A. M. a formulat o cerere pentru modificarea si completarea acțiunii introductive, prin care a arătat că solicită și suspendarea executării Actului Administrativ Fiscal unilateral-Procesul Verbal Nr._ /22.05.2013 de Constatare a Neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare emis de parata in sarcina reclamantei, pana la pronunțarea instanței de fond, precum și obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri in cuantum de 129.231.25 Ron pentru repararea pagubelor suferite de reclamanta prin Actul Administrativ -Procesul Verbal Nr._ /22.05.2013 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare.
In motivarea cererii completatoare, s-au arătat următoarele:
Cu privire la capătul de Cerere privind suspendarea executării actului administrativ unilateral al paratei -Procesul Verbal Nr._ /22.05.2013.
Prin capitolul 15 aliniatul 3 al acestui Act Administrativ, parata a statuat ca "in temeiul art. 43 lit. a din Ordonanța de Urgenta a Guvernului Nr. 66/2011, prezentul Proces Verbal de Constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare constituie titlu executoriu in caz de neplata in termenul prevăzut la pct. 14 din prezentul Proces Verbal.
La art. 14 din același Proces Verbal s-a prevăzut termenul scadent de plata a creanței pretinse de 63.544,50 lei este de "30 de zile de la data comunicării prezentului titlu de creanța"
Întrucât acest termen a expirat inca din 23 iunie 2013, fara ca reclamanta sa efectueze aceasta plata pentru considerentul contestării actului emitent, la aceasta data Procesul Verbal in cauza a devenit Titlu executoriu, prin efectul legii acesta putând sa fie oricând pus in executare silita, chiar daca acest lucru nu s-a întâmplat pana in prezent.
Pentru preîntampinarea si prevenirea unei pagube iminente care ar rezulta din executarea silita asupra patrimoniului reclamantei consideram ca se impune ca urgenta si cu precădere suspendarea Procesului Verbal emis de parata sub Nr._/22.05.2013, devenit titlu executoriu întrucât:
-actualmente reclamanta se afla in pregătirea si desfășurarea campaniei agricole de primăvara pentru efectuarea de lucrări de pregătire a terenurilor arabile ce le deține prin lucrări de arat, discuit si insamantari, culturi specifice acestui sezon.
-o eventuala executare silita ar însemna poprirea si blocarea conturilor bancare, situație in care ne-ar fi suspendata vocația la creditele bancare strict necesare procurării combustibililor lichizi pentru utilajele agricole, a semințelor si îngrășămintelor chimice agricole.
Pentru aceste considerente a solicitat ca in conformitate cu prevederile art. 15 din Legea Contenciosului Administrativ Nr. 554/2004 sa fie admis acest capăt de cerere astfel cum a fost formulat.
Cu privire la obligarea paratei la plata despăgubirilor in suma de 129.231,25 lei pentru repararea pagubelor suferite de reclamanta prin Actul Administrativ -Procesul Verbal Nr._/22.05.2013 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare.
La data de 18 septembrie 2013 sub Nr._ Centrul Regional de Plați pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 3 Sud Muntenia a transmis reclamantei Notificarea privind incetarea Contractului de finantare Nr. C_035 /01.06.2010 ca urmare a emiterii de către A.P.D.R.P. a Procesului Verbal Nr._/22.05.2013 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, Act administrativ care a determinat, incetarea implementării proiectului "Instalarea tinerei fermier P. A. Maqdalena. Obiectul acestui Contract la constituit acordarea finanțării nerambursabile de către parata a sumei de 25.000 Euro in doua transe, prima de 15.000 Euro echivalentul sumei de 64.267 lei iar a doua transa in suma de 10.000 Euro, echivalentul sumei de 42.845 lei.
P. la Notificarea incetarii Contractului li s-au acordat finanțarea primei transe de 15.000 Euro, bani pe care acum parata ii solicita înapoi sub forma de creanțe bugetare in cuantum de 63.544,50 lei.
Acordarea primei transe de finantare nu s-a făcut oricum, decât " in termenii si condițiile stabilite in acest Contract, care este constituit din Contractul Cadru si Anexele acestuia, pe care beneficiarul declara cale cunoaște si le accepta" potrivit Art. 1(2) din Contractul de finantare mai sus arătat.
Aceste condiții de realizare si executare a Contractului si de implementare a proiectului l-a constituit îndeplinirea obiectivului planului de afaceri datat 20.11.2009 prin resurse proprii, precum: achizitionarea de teren in arenda pentru suprafața de 84 Ha; achiziționarea de utilaje agricole si combustibili; achiziționarea de semințe. Totalul cheltuielilor prognozate in primii doi ani au fost de 221.353 lei de fiecare an.
Reclamanta a realizat obiectivul Planului de Afaceri la capitolul Resurse proprii, astfel a cumpărat utilaje agricole in valoare de 80.937,28 lei conform Facturii Nr. 54 /09.06.2011 si respectiv Contractul de vanzare-cumparare pentru valoarea de 49.623,02 lei.
In vederea acoperirii cheltuiielilor privind realizarea Planului de
afaceri, condiție de plata nerambusabila, din partea paratei,
reclamanta a angajat doua Credite financiare, unul de 80.000
Ron prin Contractul de Credit P.10-_-N din 08.06.2011 si altul in
suma de 68.500 lei prin Contractul de Credit Nr. P.10-_-N din
28.11.2011, ambele incheiate cu CREDIT I.F.N. S.A. București.
La data de 18 septembrie 2013 cand a fost Notificați de incetarea Contractului de Finanțare datoriile reclamantei către societatea de credit erau, potrivit Graficului de rambursare a creditelor, următoarele:
-la primul Contract de credit cu termen de rambursare pana la 31 mai 2016 totalul ratelor dobânzilor si comisioanelor de plata se ridica la suma de 81.286,25 lei.
-la cel de al doilea Contract de credit cu termen de rambursare pana la 03.11.2014 totalul ratelor, dobânzilor si comisioanelor de plata se ridica la suma de 47.945 lei.
In acest moment, prin incetarea Contractului de finanțare de către parata, implementarea Proiectului pentru care acesta a fost încheiat a devenit imposibil de realizat, dar reclamanta este obligata sa ramburseze societății de credite -CREDIT IFN S.A. suma totala de 129.231,25 lei, bani care reprezintă paguba certa ce nu poate fi acoperita decât de parata A.P.D.R.P. cu titlul de despăgubiri.
Invoca pentru aceasta răspunderea civila contractuala, asumata si de parata prin Contractul de finantare unde la Art. 7(1) se arata "prezentul contract obliga partile sa respecte întocmai si cu buna credința fiecare dispoziție a acestuia in conformitate cu principiul obligativității contractului între părțile contractante in temeiul articolului 969 din Codul Civil si reglementarilor in vigoare".
Prin modul in care s-a acționat insa rezulta ca parata nu a fost de buna credința, ci dimpotrivă a determinat anularea unui Proiect si Plan de afaceri viabil, cu rezultate financiare si agricole ce puteau fi finalizate in termen de 5 ani cu mult peste cele previzionate.
În drept, au fost invocate prev. art. 969 din Codul Civil de la 1864, aplicabil in speța, art. 19 din Legea Contenciosului Administrativ Nr. 554/2004.
Pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ Șl PESCUIT a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a actelor administrative reprezentate de Decizia de soluționare a contestației nr. 22.371/17.07.2013 și de Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 15.077/22.05.2013 ca neîntemeiată.
Pentru dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, precum și obligarea pârâtei la depunerea la dosar a documentelor justificative ale controalelor din teren, iar pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri; prin încheierea de ședință de la data de 7 mai 2014, Curtea a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile deja administrate și a respins cererea reclamantei, de obligare a pârâtei la depunerea la dosar a documentelor justificative ale controalelor din teren, pentru considerentele arătate în cuprinsul acelei încheieri.
La același termen, reclamanta a renunțat la judecarea cererii de suspendare, pârâta exprimându-și acordul cu privire la această renunțare.
Asupra cererii de renunțare la judecarea cererii de suspendare, Curtea constată următoarele:
Conform prev. art. 406 din Noul Cod de Procedură Civilă, „(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.
(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.”
Curtea reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității; astfel, manifestarea de voință a reclamantei, în sensul exercitării acțiunii civile a fost de natură să învestească instanța. În mod similar, manifestarea de voință a reclamantei în sensul renunțării la judecată, este de natură să reprezinte o desistare din parte reclamantei, de care instanța nu poate decât să ia act.
Având în vedere toate argumentele de mai sus cu privire la efectele juridice ale cererii de renunțare, precum și faptul că cererea de renunțare la judecată a fost adusă la cunoștința pârâtei, care a fost de acrod cu aceasta, Curtea, în temeiul art. 406 din Noul Cod de Procedură Civilă, va lua act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii de suspendare.
Analizând cauza de față prin prisma motivelor de nulitate invocate de reclamantă, precum și a apărărilor formulate de pârâtă, în lumina ansamblului probator administrat, Curtea constată următoarele:
În fapt, între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de Autoritate Contractantă și reclamanta l.l. P. V. A. M., în calitate de Beneficiar, s-a încheiat Contractul de finanțare C_035 /01.06.2010 având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 107.112 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Instalare tânăr fermier P. A.-Magdaiena".
În baza contractului sus menționat, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 107.112,00 lei, echivalenta 100 % din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Suma decontată de reclamanta, conform cheltuielilor acceptate la plată, a fost de 63.544,50 lei, adică echivalentul a 15.000 euro, reprezentând 60% din valoarea totala prevăzută, valoare decontată în baza Dosarului Cererii de Plată pentru tranșa l, depus la OJPDRP Călărași, conform procedurilor in vigoare, la data de 04.06.2010.
Astfel, în baza suspiciunii de neregula/suspiciune de frauda IRD 0.1 nr. 744 din 08.04.2013, aprobata de Directorul General al Agenției de Plați pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, înregistrată la APDRP sub nr. 11.468/16,04.2013 s-a procedat la analizarea aspectelor privind suspiciunea de neregulă referitoare la nerespectarea Planului de afaceri de către beneficiarul P. V. A. M. l.l. Din analiza acestor documente, pârâta a constatat că în Dosarul cererii de plată transa a 2-a, există o . nereguli.
Toate aceste neregularități au fost consemnate în Procesul verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 15.077 /22.05.2013, întocmit în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 și ale HG nr. 875 /2011, prin care s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 63.544,50 iei.
Împotriva Procesului verbal de constatare nr. 15.077 /22.05.2013, reclamanta P. A. M. a formulat contestație, soluționată de APDRP prin Decizia de soluționare a contestației nr. 22.371 /17.07.2013, în sensul respingerii acesteia și menținerii actelor contestate.
Cererea ce față este formulată împotriva acestor acte administrative prezentate mai sus.
Cu privire la primul motiv de nulitate invocat de reclamantă, referitor la faptul că susținerea pârâtei în sensul că reclamanta nu ar fi respectat structura culturilor conform -Planului de afaceri - existent in Cererea de finanțare -F._, nu este reală.
Prin actele administrative contestate, s-au reținut următoarele:
- conform „Planului de afaceri", structura de culturi propusă a fost total 83,539 ha, suprafață pe care beneficiarul ar fi trebuit să o cultive astfel: orz-59,024 ha; grâu-20,00 ha; porumb-1,00 ha; mazare-3,515 ha.
- conform „print screen-ului APIA" din baza de date IACS, structura de culturi a fost de 70,56 ha, suprafață care a fost însămânțată astfel: porumb-20,44 ha; mazare-0,5 ha; legume-0,5 ha; plantații pomi-1,0 ha; plante medicinale și aromatice-48,12 ha;
- conform „tabel UDE"prezentat de beneficiar, structura de culturi este de 84,01 ha repartizate pe culturi astfel: porumb-20,46 ha;legume-1,0 ha;plantatii pomi-1,0 ha;culturi de semințe oleaginoase-48,12 ha;cartofi-13,43 ha.
- conform adeverință Primărie nr. 1187/13.03.2013, suprafața utilizată a fost de 84,01 ha din care: 78,86 ha teren arabil în arendă, conform contractelor de arendă și 5,15 ha teren arabil primit sub alte forme, conform contract de folosința, deci suprafața arendată conform legii este de 78,86 ha.
Autoritatea de control a constatat o neconcordanță clară a suprafețelor declarate, înregistrate și însămânțate efectiv: -Plan afaceri -83,539 ha; APIA -70,56 ha; Tabel UDE -84,01 ha; Primărie -78,86 ha.
Reclamanta a recunoscut că, potrivit Planului de Afaceri, structura suprafețelor de culturi previzionate a fost stabilita la 59.024 Ha orz, 1,0 Ha porumb, 3,515 Ha mazăre si 20 Ha grâu, dar a subliniatt că aceasta structura de culturi vegetale, potrivit Planului de afaceri a fost previzionata pentru o perioada de 1 la 5 ani, fara a fi obligatorie la un an. Reclamanta a susținut că faptul ca potrivit Adeverinței Primăriei Comunei Mănăstirea Nr. 1187 din 13.03.2013, in anul agricol 2011-2011 a infiintat numai culturile de porumb pe 20,46 Ha si mazăre pe 0,50 Ha din Planul de afaceri, iar in completarea celor 84,01 Ha a înființat culturile de cartofi pe 13,43 Ha, muștar 48,12 Ha, legume 0,50 Ha si livada de numai 1,00 Ha, nu înseamnă ca nu a respectat planul de afaceri cat timp acest plan se întinde pe o perioada de 5 ani agricoli, perioada care nu a expirat, ci dimpotrivă se află abia la începutul sau, motivul fiind necesitatea de rotație a culturilor.
Reclamanta a mai susținut că a căutat o structura cat mai avantajoasa din punct de vedere financiar, motiv pentru care a cultivat o suprafața mai mare de muștar lot semincer asa cum se vede din Contractul de multiplicare Nr. 447 /26.06.2012, iar în declarația APIA s-a trecut suprafața de 48,12 Ha in mod greșit la rubrica "Alte plante medicinale si aromatice" cand de fapt trebuia menționat lot semincer.
Curtea constată că, potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului- Măsura 112, "îndeplinirea obiectivelor exploatației agricole și a investițiilor propuse pentru atingerea acestora, stabilite de beneficiar în Planul de afaceri, constituie condiție de eligibilitate pentru cea de-a doua transă de plată".
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112, dispoziții preluate în art. 3 din Contractul de finanțare nr. C_035 din 01.06.2010: "Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranșe de plată:
- prima tranșă se va acorda ia data aprobării de către A.P.D.R.P. a solicitării pentru acordarea sprijinului și este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare;
- a doua tranșă, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea acțiunilor prevăzute în Planul de afaceri.
Pâna la cea de-a doua transa de plata, beneficiarii trebuie sa realizeze toate investițiile pentru modernizarea si dezvoltarea exploatației, propuse în Planul de afaceri."
Rezultă că reclamanta era obligată să respecte planul de afaceri, condiție exoresă pentru aprobarea plății tranșei a doua, aspect prevăzut atât în contract, cât și în Ghidul solicitantului, ce trebuia să îi fie cunsocut reclamantei, în egală măsură.
Cât timp contractul a fost încheiat în 2010, iar plata celei de a doua tranșe era condiționată de respectarea Planului de afaceri, reclamanta nu putea invoca rațiuni economice privind necesitatea rotației culturilor, rațiuni ce au fost avute în vedere la încheierea contractului de finanțare prin stabilirea unui Plan de afaceri supus verificării și controlului.
O modificare a culturilor se putea face numai prin modificarea Planului de afaceri care să fie aprobată de autoritatea finanțatoare, or se constată că o asemenea cerere de modificare a planului de culturi a fost depusă de reclamantă la SVCF, modificare ce a fost soluționată prin Notificarea nr. 102 /14.03.2013, prin care beneficiarul a fost înștiințat că „documentele anexate solicitării dumneavoastră nu sunt în concordanță cu declarația de suprafață depusă la APIA", iar modificarea solicitată de dumneavoastră nu poate fi aprobată".
Rezultă că reclamanta a procedat cu încălcarea directă a contractului de finanțare la schimbarea suprafețelor și cultivarea cu alte culturi decât cele din Planul de afaceri.
Este adevărat că, așa cum susține reclamanta, conform prev. art 1 pct. 1(3) din Anexa Nr. 1-Prevederi generale din Contractul de finanțare "Beneficiarul trebuie sa implementeze obiectivele prevăzute cu maxim de profesionalism, eficienta si vigilenta in conformitate cu cele mai bune practici in domeniul vizat si in concordanta cu acest contract", dar interpretarea dată de reclamantă acestui text nu este justă; astfel cultivarea terenurilor cu nerespectarea Planului de afaceri reprezintă o neregulă, așa cum este definită această noțiune de legiuitor în Ordonanța de Urgență nr. 66 /2011: "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și /sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului or a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
Cu privire la motivul de nulitate legat de faptul că pârâta face trimitere în mod greșit la unele neconcordante intre suprafatele si culturile înregistrate
În actele administrative atacate, se reține că, potrivit celor menționate in Baza de date IACS de la A.P.I.A., Adeverinta Nr. 1187 /13.03.2013 emisa de Primăria Comunei Mănăstirea si Tabelul referitor la stabilirea dimensiunii economice a fermei -Formularul AP1.2.2.-M 112, aceste neconcordante ar fi:
-Plan de afaceri -83,539 Ha
-APIA -70,56 Ha
-Tabel UDE-84,01 Ha
-Primărie-78,86 Ha
Reclamanta a arătat că din evidentele APIA insa se considera in mod abuziv si cu rea credința ca suprafața cultivata este de numai 70,56 Ha, pentru motivul ca nu se ia in considerare suprafața de 5,15 Ha teren arabil aflat in folosința reclamantei in baza Contractului de folosința Nr. 529 /23.01.2012, astfel cum este ea declarata si înregistrata la Registrul Agricol al Primăriei Mănăstirea conform Adeverinței Nr. 1187 /13.03.2013 eliberata de aceasta.
Curtea reține că, potrivit tabelului de UDE prezentat în Dosarul Cererii de Plata tranșa 2, reclamanta a invocat faptul că numărul total de UDE a crescut cu 15,694 calculat la suprafața de 84,01 ha (78,86 ha arendă și 5,15 ha contract folosință).
Pârâta nu a luat în considerare susținerea reclamantei, deoarece suprafața indicată de aceasta nu corespundea cu structura de culturi din Planul de afaceri si nici cu structura de culturi înregistrată la APIA, aspect care a fost deja constatat și de instanță prin analizara motivului de nulitate anterior.
Astfel, rezultă că pârâta a procedat în mod corect, constatând o creștere artificială a numărului de UDE - 15,766 calculată pentru suprafața de 13,43 ha însămânțată cu cartofi; 6,929 UDE calculat pentru suprafața de 48,12ha cultivată cu „Alte culturi de semințe oleaginoase", culturi ce nu se regăsesc în „Planul de afaceri" si nici înregistrate la APIA. Conform suprafețelor din „print screen-ul APIA" din baza de date IACS: porumb-20,44 ha; mazare-0,5 ha; legume-0,5 ha; plantații pomi-1,0 ha; total suprafața = 20,44 ha, nu rezulta o creștere de UDE, ci dimpotrivă rezulta o scădere de 7,990 UDE, deoarece suprafața de 48,12 ha cultivată cu alte plante medicinale și aromatice nu poate fi luata în calcu, întrucât nu se regăsește în tabelul de UDE aferent măsurii 112.
Curtea mai reține că nici prin adăugarea suprafeței de ,15 Ha teren arabil aflat in folosința reclamantei in baza Contractului de folosința Nr. 529 /23.01.2012, nu se explică neconcordanța față de suprafața ce trebuia realizată conform Planului de afaceri, de 83, 539 Ha, având în vedere suprafața de cca 70 Ha din evidențele APIA.
Astfel, nu se poate reține că există o diferență în plus de suprafețe cultivate, așa cum invocă reclamanta, ci o diferență în minus, culturile de pe suprafețele invocate de reclamantă nerespectând planul de afaceri.
Astfel, reclamanta nu a dovedti afirmația sa că a respectat prevederile Contractului de finanțare atat in ce privește cheltuielile efectuate cat si in ce privește culturile infiintate pe suprafețele previzionate și că a acționat cu "maximum de profesionalism, eficienta si vigilenta " in implementarea obiectivelor Planului de afaceri. Neregulile constatate de pârâtă atesta încalcarea legalității, regularității si conformității obiectivelor Planului de afaceri si realitatea scopului Contractului de finanțare.
Cât privește afirmația reclamantei în sensul că actele adminstrative atacate nu au la baza nici o verificare in teren a modului de realizare a obiectivelor Proiectului de finanțare arătat mai sus concretizata . constatare la fata locului încheiat cu reclamanta, ci doaraprecieri asupra unor documente, Curtea constată că este suficient, petnru probarea neregulii, ceea ce s-a reținut prin actul de control; reclamanta nu contestă aspectele de fapt reținute, ci doar le dă o altă interpretare juridică, ceea ce nu năștea necesitatea unei cercetări la fața locului.
În ceea ce privește caracterul de cheltuieli neeligibile, se constată că potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului- Măsura 112, "îndeplinirea obiectivelor exploatației agricole și a investițiilor propuse pentru atingerea acestora, stabilite de beneficiar în Planul de afaceri, constituie condiție de eligibilitate pentru cea de-a doua transă de plată".
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112, dispoziții preluate în art. 3 din Contractul de finanțare nr. C_035 din 01.06.2010: "Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranșe de plată:
- prima tranșă se va acorda la data aprobării de către A.P.D.R.P. a solicitării pentru acordarea sprijinului și este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare;
- a doua tranșă, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea acțiunilor prevăzute în Planul de afaceri.
Pâna la cea de-a doua transa de plata, beneficiarii trebuie sa realizeze toate investițiile pentru modernizarea si dezvoltarea exploatației, propuse în Planul de afaceri."
Rezultă că existența unei nereguli duce la carcaterul neeligibil al cheltuielilor și la obligația reclamantei de restituire a tranșei deja încasate, cu titlu de prejudiciu cauzat. Nu poate exista beneficiu în condițiile săvârșirii unei nereguli referitoare la finanțarea din fondurile europene, ca urmare a nerespectării prevederilor contractului de finanțare.
Cu privire la obligarea paratei la plata despăgubirilor in suma de 129.231,25 lei pentru repararea pagubelor suferite de reclamanta prin Procesul Verbal Nr._ /22.05.2013 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare.
Prin acest capăt de cerere, reclamanta a invocat faptul că a realizat obiectivul Planului de Afaceri la capitolul Resurse proprii, astfel a cumpărat utilaje agricole in valoare de 80.937,28 lei conform Facturii Nr. 54 /09.06.2011 si respectiv Contractul de vanzare-cumparare pentru valoarea de 49.623,02 lei, iar în vederea acoperirii cheltuiielilor privind realizarea Planului de afaceri, condiție de plata nerambusabila, din partea paratei,
reclamanta a angajat doua Credite financiare, unul de 80.000
Ron prin Contractul de Credit P.10-_-N din 08.06.2011 si altul in
suma de 68.500 lei prin Contractul de Credit Nr. P.10-_-N din
28.11.2011, ambele incheiate cu CREDIT I.F.N. S.A. București.
La data de 18 septembrie 2013 cand a fost Notificați de incetarea Contractului de Finanțare datoriile reclamantei către societatea de credit erau, potrivit Graficului de rambursare a creditelor, următoarele: la primul Contract de credit cu termen de rambursare pana la 31 mai 2016 totalul ratelor dobânzilor si comisioanelor de plata se ridica la suma de 81.286,25 lei; la cel de al doilea Contract de credit cu termen de rambursare pana la 03.11.2014 totalul ratelor, dobânzilor si comisioanelor de plata se ridica la suma de 47.945 lei.
In acest moment, prin incetarea Contractului de finanțare de către parata, implementarea Proiectului pentru care acesta a fost încheiat a devenit imposibil de realizat, dar reclamanta este obligata sa ramburseze societății de credite -CREDIT IFN S.A. suma totala de 129.231,25 lei, bani care reprezintă paguba certa ce nu poate fi acoperita decât de parata A.P.D.R.P. cu titlul de despăgubiri.
Așa cum s-a reținut mai sus, emiterea procesului verbal de constatare nr. 15.077/22.05.2013, ce constituie titlu de creanță executoriu, potrivit OUG nr. 66 /2011 si Normelor Metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 875 /2011 este rezultatul conduitei defectuoase a Reclamantei în derularea Contractului de finanțare nr. C_035 din 01.06.2010, care nu a respectat obligațiile pe care și le-a asumat prin semnarea acestui contract.
În plus, reclamanta cunoștea sau trebuia să cunoască dispozițiile art. 11(3) „încetarea contractului" din Anexa I la Contractul de finanțare, potrivit cărora: „11(3) In cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura insolvenței, precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevarate /false /incomplete /expirate Anexate nu corespund realității, Autoritatea ontractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă. împreună cu dobânzi si penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale in vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."
în cazul de față, este evident faptul că emiterea actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat este doar consecința nerespectării de către reclamantă a dispozițiilor leqale și contractuale asumate, beneficiarul fiind singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului.
Astfel, reclamanta va suporta inclusiv consecințele altor contracte încheiate cu terți, cât timp nu a dovedit nelegalitatea actului de sancționare, netemeinicia acestui capăt de cerere având ca obiect pretenții decurgând din netemeinicia cererii în anularea actelor administrative contestate.
Nu se poate reține ca fiind dovedită nici afirmația reclamantei, în sensul că parata nu a fost de buna credința, ci a determinat anularea unui Proiect si Plan de afaceri viabil, cu rezultate financiare si agricole ce puteau fi finalizate in termen de 5 ani cu mult peste cele previzionate; dimpotrivă, reclamanta este cea care nu a respectat planul de afaceri, determinând prin conduita proprie rezilierea contractului.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 406 NCPC, va lua act de renunțarea la judecarea cererii de suspendare; în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/ 2004, Curtea va respinge în rest cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 406 NCPC, ia act de renunțarea la judecarea cererii de suspendare.
Respinge în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Î. I. – P. V. A. M., cu sediul în Satul Mănăstirea, județul Călărași, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în sector 1, București, .. 43, astfel cum a fost completată, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședința publică, azi, 14 mai 2014.
Președinte Grefier
A. V. R. B.
Red./Tehnored. A.V. 4 ex./l. 2 .>
| ← Pretentii. Decizia nr. 1904/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 344/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
