Anulare act administrativ. Sentința nr. 564/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 564/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 4282/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 564
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.02.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află pronunțarea cererii de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta .. în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ.”
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 11.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 18.02.2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra cauzei civile de față, constată că, prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE solicitând anularea Notificării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. MS/FD/2390/31.10.2012, transmise prin e-mail în data de 02 noiembrie 2012, și a adresei nr. MS/FD/2655/2012, de soluționare a contestației, în raport de încălcarea dispozițiilor imperative a art. 31 din OUG nr. 77/2011 art. 7 din Legea nr. 455/2001, precum și a art. 3 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, dar și în raport de caracterul eronat al datelor cuprinse în acestea și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta arată în esență că, prin . Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății s-a prevăzut aplicarea, începând cu data de 1 octombrie 2011, a unei contribuții trimestriale datorate de anumite societăți care își desfășoară activitatea în industria farmaceutică (cunoscută sub denumirea de contribuție claw-back).
Conform dispozițiilor OUG nr. 77/2011, entitățile care au obligația de a declara și plăți contribuția clawback sunt fie deținătorii autorizațiilor de punere pe piața a medicamentelor, în cazul în care aceștia sunt persoane juridice din România, fie persoanele juridice române desemnate reprezentați legali ai Deținătorilor autorizațiilor de punere pe piața a medicamentelor, din străinătate.
În legătură cu această contribuție de clawback, petentei i s-a comunicat de către CNAS notificarea în legătură cu medicamentele suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății corespunzătoare Trimestrului I al anului 2012.
Or, în speță, pe de o parte, notificările astfel comunicate de către CNAS în legătură cu medicamentele suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății corespunzătoare Trimestrului I 2012 au fost emise și transmise către societate, cu încălcarea unor norme imperative ale legii respectiv a (i) dispozițiilor art. 31 alin.5 din OUG nr. 77/2011, iar, pe de altă parte, cuprinde date eronate.
În acest sens, notificarea contestată cuprinde date eronate în ceea ce privește produsele comercializate, respectiv, conține medicamente ale căror coduri nu sunt identificate, care nu au fost vândute în România în ultimii trei ani și care au fost retrase din CANAMED, sau care nu au mai fost vândute în România de cel puțin doi ani de zile.
În fine, se mai susține că taxa din Notificare a fost stabilită de CNAS cu încălcarea principiului predictibilității fiscale, invocând nelegalitatea Notificării din perspectiva includerii TVA în formula de calcul a contribuției de clawback.
Reclamanta a atașat, contestația administrativă înregistrată sub nr._/14.11.2012 la autoritatea pârâtă și răspunsul la plângerea prealabilă, iar la data de 23.07.2013, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
La data de 17.09.2013, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
La data de 04.11.2013 pârâta a depus la dosarul cauzei completare la întâmpinare, la care a atașat actele care au stat la baza Notificării contestate.
La data de 05.11.2013, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea a reținut următoarele:
In fapt, prin . Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli in domeniul sănătății s-a prevăzut aplicarea, începând cu data de 1 octombrie 2011, a unei contribuții trimestriale datorate de anumite societăți care își desfășoară activitatea in industria farmaceutica (cunoscuta sub denumirea de contribuție clawback).
Conform dispozițiilor OUG nr. 77/2011, entitățile care au obligația de a declara si plați contribuția clawback sunt fie deținătorii autorizațiilor de punere pe piața a medicamentelor, in cazul in care aceștia sunt persoane juridice din România, fie persoanele juridice române desemnate reprezentați legali ai Deținătorilor autorizațiilor de punere pe piața a medicamentelor, din străinătate.
In legătura cu aceasta contribuție de clawback, CNAS a comunicat reclamantei prin e-mail in data de 02.11.2012 Notificarea in legătura cu medicamentele suportate din FNUASS si bugetul Ministerului Sănătății corespunzătoare Trimestrului I 2012.
In conformitate cu dispozițiile generale ale Legii nr. 554/2004 - Legea Contenciosului Administrativ (art. 7), precum si cu dispozițiile OUG nr. 77/2011, reclamantă a contestat notificarea, solicitând revocarea acestora de către CNAS, in cadrul procedurii prealabile.
In acest sens, reclamanta a depus la CNAS in termenul legal Contestația înregistrată la CNAS cu nr._ /14.11.2012, prin care a invocat datele și informațiile cuprinse în cuprinsul acestora, calificându-le ca fiind eronate, așa cum a arătat și prin cererea de chemare în judecată.
Cu privire la primul motiv de nulitate invocat, legat de nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (4) din OUG nr. 77 /2011
Potrivit art. 1 din OUG nr. 77 /2011, „deținătorii autorizațiilor de punere pe piața a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plați trimestrial [...], o contribuție trimestriala calculata conform prezentei ordonanțe de urgenta ". Contribuția datorata pentru Trimestrul II al anului 2012 se determina pe baza formulei de calcul prevăzuta de OUG nr. 77/2011, utilizând următoarele valori:
(i)valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate („FNUASS") si din bugetul Ministerului Sanatatii („Vit");
(ii)valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referința ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii („Vitr");
(iii)valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii („VTt);
(iv)valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referința suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii („VTtr").
Conform OUG nr. 77/2011, CNAS trebuie sa comunice următoarele date către plătitorii Contribuției: (i) Vitr, (ii) Vit si (iii) VTt.
Art. 31 alin. (4) din același act normativ prevede ca, Vitr „se stabilește de către C. Naționala de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție"; si „se comunica de către C. Naționala de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție”.
Cu privire la critica în sensul că datele menționate in Notificare privind medicamentele suportate din FNUASS si /sau din bugetul Ministerului Sanatatii sunt incorecte, Curtea constată că este fondată.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a reieșit că evidențele pârâtei nu coincid cu evidențele caselor județene cu privire la care pârâta a invocat cu privire la produsele comercializate, că conține medicamente ale căror coduri nu sunt identificate, care nu au fost vândute în România în ultimii trei ani și care au fost retrase din CANAMED, sau care nu au mai fost vândute în România de cel puțin doi ani.
Curtea a apreciat că nu se impune o verificare exhaustivă a tuturor caselor de sănătate județene ce au putut emite raportări cu privire la medicamentele ce au fost comercializate de reclamantă conform evidențelor pârâtelor, fiind suficient a se demonstra că aceste evidențe nu se confirmă.
Sarcina Curții în cadrul acestei acțiuni nu este aceea de a calcula cuantumul exact al taxei, acest atribut rămânând în competența exclusivă a pârâtei, ci doar de a verifica dacă criticile de nelegalitate invocate de reclamantă sunt corecte.
Or, câtă vreme pârâta a calculat taxa în raport de vânzarea unor medicamente cu privire la care s-a dovedit că au coduri neidentificate, care nu au fost vândute în România în ultimii trei ani și care au fost retrase din CANAMED, sau care nu au mai fost vândute în România de cel puțin doi ani de, Curtea consideră că reclamanta a dovedit nelegalitatea actului de calcul al taxei.
Această necorelare a informațiilor evidențiază existența, în mod cert, a unei erori de calcul a contribuției clawback datorate de reclamantă.
Or, în ceea ce privește medicamentele pe care reclamanta nu le-a comercializat niciodată în România, includerea acestora în listele cuprinse în notificările comunicate conduc, indiscutabil, la majorarea bazei de calcul a contribuției clawback și, pe cale de consecință, a contribuției, cu sume care nu au fost suportate, în mod real, din fondurile publice.
În ceea ce privește critica legată de faptul că datele menționate in Notificare au fost stabilite de CNAS cu încălcarea principiului predictibilității fiscale, Curtea, de asemenea, o apreciază ca fiind fondată.
Datele menționate in cuprinsul Notificării emise de către CNAS către reclamantă, au fost stabilite cu încălcarea principiului predictibilității in condițiile in care acestea acestea depășesc cu mult posibilitatea de predictie a contribuabilului.
Astfel, in conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, impozitele se bazează pe certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu ducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia sa poată urmări si înțelege sarcina fiscala ce le revine si sa poala determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
Pentru faptul că nu exista nicio legătura directa intre datele comunicate prevăzute in Notificări, vânzările sau veniturile reclamantei si Contribuție; datele referitoare la consum comunicate de CNAS in Notificare, care ar trebui folosite in vederea calculării Contribuției datorate pentru Trimestrul I 2012 sunt generate cu ajutorul unui sistem de raportare ce nu este accesibil altor parti interesate, in afara de CNAS, ceea ce înseamnă ca datele comunicate nu pot fi verificate, Curtea apreciază că acest principiu al predictibilității a fost grav încălcat.
Curtea mai reține ca fiind just și argumentul reclamantei, în sensul că dispozițiile legale care reglementează contribuția clawback nu au fost clare, si nici nu au fost clarificate ulterior prin intermediul legislației secundare, iar acest fapt a condus, in practica, la interpretări diverse cu privire la limitele efective ale obligației plătitorilor Contribuției, este evident ca principiul predictibilității fiscale a fost încălcat. Atât legiuitorul, cu ocazia redactării legii fiscale, cât si autoritatea fiscala, cu ocazia punerii in aplicare a respectivei legi pentru stabilirea obligațiilor fiscale, trebuie sa asigure o interpretare uniforma (nepermițând, astfel, interpretări arbitrare) si sa stabilească cu precizie condițiile, mijloacele si sumele ce vor fi plătite de fiecare plătitor al contribuției astfel încât acesta din urma sa poată urmări si înțelege propriile sarcini fiscale, precum si impactul hotărârilor de afaceri asupra respectivei sarcini.
În ceea ce privește motivul de nulitate legat de nelegalitatea Notificării din perspectiva includerii TVA in formula de calcul a contribuției, Curtea îl consideră fondat.
Prin Decizia nr. 39 /05.02.2013, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că dispozițiile art. 31 alin. 5 ale OUG nr. 77/2011 sunt neconstituționale, cât privește sintagma „care include și taxa pe valoare adăugată” reținând că, contribuția trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.
Se mai arată că în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile nu și asupra celorlalte impozite, astfel că aplicarea taxei claw-back la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale.
Având în vedere că includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport de care se calculează taxa de claw-back este neconstituțională, conform Deciziei Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial din data de 20.02.2013, anterior pronunțării soluției în prezenta cauză, iar potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, pe perioada celor 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept și ulterior expirării acestui termen își încetează efectele, Curtea constată că modalitatea de calcul a contribuției datorate de reclamantă nu mai are temei legal.
Așadar, reținând că modalitatea de calcul a contribuției claw-back datorată de societatea reclamantă pentru trimestrul I 2012 este viciată pornind de la includerea TVA, Curtea reține că acțiunea reclamantei este întemeiată.
În raport de raționamentul avut în vedere de Curtea Constituțională, indiferent de forma diferită a legislației clawback aplicabilă într-o anumită perioadă, calcularea contribuției prin raportare la o bază de calcul conținând și TVA echivalează cu aplicarea unui impozit la impozit.
Rezultă așadar că, în cazul reclamantei, contribuția clawback s-a calculat prin raportare la prețul medicamentelor incluzând TVA, ceea ce, în raport de argumentele prezentate, echivalează cu impozitul la impozit, interpretarea dată de pârâtă prevederilor art. 3 OUG nr. 77/2011 fiind în dezacord cu interpretarea acelorași prevederi de către Curtea Constituțională, astfel cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 1007/2012, în sensul că formula de calcul nu trebuia să includă TVA. În aceste condiții, calcularea contribuției comunicate reclamantei nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor ci și asupra TVA echivalează cu un impozit la impozit, constituind o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art. 56, alin. 2 din Constituție cât și a principiului general valabil în materie fiscală conform căruia impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va admite cererea și va anula Notificarea nr. MS/FD/2390/31.10.2012 și adresa nr. MS/FD/2655/13.12.2012, emise de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta .., cu sediul în București, sector 5, .. 1-5, Opera Center One, .> în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, sector 3, Calea Călărașilor, nr. 248, .> Anulează Notificarea nr. MS/FD/2390/31.10.2012, emisă de C.N.A.S. și adresa nr. MS/FD/2655/13.12.2012.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2014.
Președinte, Grefier,
H. P. E. S. M.
Red. și dact. jud. H.P./gref. E.S.M./4 ex.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Încheierea... | Pretentii. Decizia nr. 9512/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
