Anulare act administrativ. Sentința nr. 1702/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1702/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 1462/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1702
Ședința publică de la 29 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul I. DE C. MACROMOLECULARĂ P. P. în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE-DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 15 mai 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 29 mai 2014, când în aceeași compunere a pronunțat următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.03.2014 sub nr._, reclamantul I. de C. Macromoleculară "P. P." a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, anularea notei nr. 5118/08.01.2014 de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, înregistrată la ICMPP sub nr. 253/20.01.2014, însoțită de scrisoarea de notificare a debitului către beneficiar nr. 5318/16.01.2014, înregistrată la ICMPP sub nr. 252/20.01.2014, prin care s-a stabilit în sarcina sa o corecție financiară în valoare de 224.916,50 lei, din care a rezultat o creanță bugetară în valoare de 172.510,96 lei pentru proiectul „Centru de cercetări avansate pentru bionanoconjugate și biopolimeri"; precum și anularea deciziei nr. 6201/18.02.2014, înregistrată la ICMPP sub nr. 770/20.02.2014, prin care a fost respinsă.
În motivare, s-a arătat că Nota nr. 5118/08.01.2014 nu aduce nicio justificare temeinică referitoare la respingerea tuturor argumentelor tehnice și legislative specifice achizițiilor publice invocate de ICMPP în Punctul său de vedere, pârâtul limitându-se la a-și menține motivarea, constatările și creanța bugetară rezultată din nereguli menționate în proiectul său nr._/12.12.2013 al Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență.
Pârâtul a considerat că actul adițional nr. 4/27.07.2010 la contractul de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24. OS.2009, în valoare de 918.000 lei, a fost încheiat fără respectarea condițiilor impuse de art. 122 lit. i) în sensul nerespectării condițiilor de imprevizibilitate.
În urma derulării procedurii de licitație deschisă pentru achiziția de lucrări de construcție și de servicii de proiectare pentru proiectul Centru de cercetări avansate pentru bionanoconjugate și biopolimeri a fost declarat câștigător S.C. G. Construcții Esl S.A., în asociere cu S.C. Terramold Invesl S.R.L., și a fost semnat Contractul de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009. cu prețul total de 4.444.937,17 lei TVA inclus, al cărui obiect principal a fost executarea de Lucrări de construcție și de servicii de proiectare pentru proiectul Centru de cercetări avansate pentru bionanoconjugate și biopolimeri, Cod principal CPV -_-6 Construcție de centre de cercetare, respectiv Cod secundar CPV_-3 Servicii de integrate de inginerie.
În data de 27.07.2010, în temeiul art. 122 lit. i) din OUG 34/2006, s-a încheiat Actul adițional nr. 4/27.07.2010 la Contractul de lucrări și servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009, prin care se adaugă la obiectul și valoarea inițială a contractului următoarele Lucrări suplimentare de construcții și de servicii de proiectare și dotare cu mobilier specific de laborator chimie pentru proiectul Centru de cercetări avansate pentru bionanoconjugate și biopolimeri Cod principal CPV_-6 Construcții de centre de cercetare. Cod secundar CPV_-3 Servicii integrate de inginerie, Cod secundar CPV_-7 Mobilier de laborator, cu prețul total de 1.138.320 lei TVA inclus. Conform ofertei, lucrările sunt detaliate astfel:
*construcții rezistență - platforme metalice
*amenajare spații
*instalații electrice de forță
*instalații automatizare
*instalații tratare aer
Valoare suplimentară 585.156,34 lei, fără TVA.
*dotări și mobilier laborator chimie Valoare suplimentară 332.843,66 lei. fără TVA. Total lucrări suplimentare (fără TVA): 918.000 lei.
Reclamanta a precizat că noțiunea de
Prin urmare, la momentul întocmirii documentației de atribuire aferente contractului, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că specificațiile tehnice care fac parte din caietul de sarcini corespund necesitații autorității și condițiilor reale. Precizăm că în măsura în care aceste specificații nu mai corespund realității, se impune ca autoritatea contractantă să dispună măsurile necesare în vederea remedierii situației, o posibilă soluție putând fi inclusiv, dacă este cazul, refacerea studiului de fezabilitate pe baza datelor reale, actuale, existente la momentul anterior demarării procedurii de atribuire a contractului inițial.
Condiția particulară referitoare la "circumstanțe imprevizibile" trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă diligentă nu ar fi putut să prevadă. De exemplu, circumstanțe imprevizibile pot fi dezastre naturale; noi cerințe rezultate din adoptarea de noi reglementări legislative; condiții tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigațiilor tehnice care au stat la baza proiectului sau a avizelor care au stat la baza aprobării proiectului tehnic.
Reclamanta a considerat că au fost îndeplinite condițiile stipulate în art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, imprevizibilitatea fiind determinată de următoarele motive: au avut loc modificări ale detaliilor de execuție, situație care se datorează unor elemente neprevăzute, independente de voința autorității contractante; proiectul inițial nu era și nici nu ar fi putut fi realizat în totalitate în concordanță cu caracteristicile echipamentelor, care nu puteau fi previzionate inițial și care au fost achiziționate pe parcursul derulării proiectului de la mai mulți furnizori. Acestea aveau nevoie de surse multiple de alimentare cu apă, energie, consumabile diverse (gaze lichefiate etc.), ce puteau fi poziționate numai în anumite locații, care nu erau prevăzute în proiectul inițial.
Prin urmare, proiectul inițial a trebuit să fie modificat și adaptat cerințelor echipamentelor, astfel încât acestea să răspundă cât mai bine la cerințele impuse de activitatea de cercetare, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în contractul de finanțare.
Din fundamentarea lucrărilor suplimentare prin dispoziții de șantier și memorii rezultă condițiile tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute, în ciuda investigațiilor tehnice care au stat la baza proiectului inițial sau a avizelor care au stat la baza aprobării proiectului tehnic inițial, pentru că studiul de fezabilitate prezintă soluții generale de amenajare a clădirii și a funcțiunilor specifice; documentația tehnică elaborată în baza acestuia nu avea cum să prevadă acele lucrări până când laboratoarele nu erau organizate și dotate cu echipamente tehnologice care să permită desfășurarea activității în funcție de amplasarea echipamentelor specifice și a caracteristicilor tehnice ale acestora s-a fundamentat instalația electrică de forță.
De asemenea, s-au prevăzut spații de tip "cameră curată" pentru care, în funcție de clasa de curățenie impusă, a apărut necesitatea realizării unui sistem centralizat de automatizare pentru urmărirea, controlul și modificarea parametrilor presiune și umiditate în aceste funcțiuni, care nu a putut fi prevăzut inițial, pentru că nu puteau fi prevăzute caracteristicile tehnice concrete ale utilajelor de asigurare a condițiilor de mediu controlat, care urmau a fi achiziționate și instalate în fiecare cameră.
Studiul de fezabilitate descrie lucrările generale de amenajare a clădirii și asigurarea funcțiunilor specificate prin proiect; acesta nu tratează în detaliu modul de asigurare a rețelelor specifice utilizării echipamentelor de cercetare și nici nu prevede elemente tehnice specifice care să fie impuse în buna funcționare a activității.
Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenți proiectului pe baza necesității și oportunității realizării acestuia și care cuprinde soluțiile funcționale, tehnologice, constructive și economice ce urmează a fi supuse aprobării. Ca urmare a stabilirii indicatorilor tehnico-economici aferenți proiectului din studiul de fezabilitate s-a aprobat finanțarea proiectului și prin urmare studiul de fezabilitate nu putea fi refăcut.
În faza de elaborare a studiului de fezabilitate se întocmește o documentație intitulată Deviz general. Devizul general este documentația economică, structurată pe capitole și subcapitole de cheltuieli, prin care se stabilește valoarea totală estimativă a cheltuielilor necesare realizării proiectului, în faza de proiectare studiu de fezabilitate.
În baza valorilor estimate, în devizul general se organizează procedurile de achiziție pentru furnizare de produse, prestări de servicii și execuție de lucrări, urmărindu-se să nu se depășească valorile estimate pe pozițiile respective.
În cazul proiectului, contractele încheiate ca urmare a desfășurării procedurilor de achiziție publică nu au depășit valorile estimate în structura devizului general.
Încheierea Actului adițional nr. 4/27.07.2010 a avut la bază lucrări care nu au fost precizate în studiul de fezabilitate, în baza căruia s-a întocmit caietul de sarcini aferent procedurii de achiziție.
Modul de fundamentare a lucrărilor suplimentare s-a făcut în conformitate cu legislația din domeniu și cu respectarea H.G. nr. 28/2008, în care, la metodologia de elaborare a Devizului general - Cap. 5.3 - Cheltuieli diverse și neprevăzute, se menționează: din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluții tehnice, cantități suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiției, precum și cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuției din cauze independente de autoritatea contractantă.
Nici proiectul tehnic inițial, care s-a elaborat în baza studiului de fezabilitate, nu avea cum să prevadă realizarea acelor lucrări suplimentare până ce laboratoarele nu erau organizate și dotate cu echipamente tehnologice și dotări care să permită desfășurarea activității de cercetare.
Reclamanta a precizat că Actul adițional nr. 4/27.07.2010 la Contractul nr. 4065/24.08.2009 a avut două componente:
- Lucrări suplimentare de construcții și servicii de proiectare pentru proiectul IntelCentru, Cod principal CPV_-6 Construcție de centre de cercetare și Cod secundar CPV:_-3 Servicii integrate de inginerie, Cod secundar CPV_-7 Mobilier de laborator, în valoare de 585.156,34 lei, fără TVA, constând în platforma de ieșire de urgență, instalații electrice de forță în interiorul clădirii pe fiecare nivel până la fiecare consumator, instalație de automatizare pentru spațiile curate (presiune, temperatură, umiditate), module/pasaje de transfer între încăperile cu grad de curățenie diferit, vitraje pentru zonele clasificate, care au fost aprobate de ANCS prin Notificarea nr. 10/283/24.01.2011, înregistrată la ANCS sub nr.1079/8.02.2011, urmată de Actul adițional nr. 1/2011 la Contractul de finanțare nr. 3/01.03.2009.
În concluzie, suma de 585.156,34 lei, fără TVA, reprezintă cheltuieli suplimentare de construcții aprobate de ANCS, încadrate la categoria de cheltuieli diverse și neprevăzute pentru proiecte de infrastructură, fiind astfel cheltuieli eligibile.
- Mobilier specific de laboratoare chimie pentru proiectul IntelCentru, Cod secundar CPV_-7 Mobilier de laborator, în valoare de 332.843,66 lei, fără TVA. Achiziția dotărilor și mobilierului, ce a inclus lucrări de proiectare și instalare, s-a introdus în cadrul procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare având drept justificare mai multe motive:
- mobilierul specific pentru laboratoare de chimie trebuie cuplat la utilitățile cerute pentru acest tip de mobilier (apa, canal, energie, gaze speciale, amplasarea ventilatoarelor pentru evacuare pe nișele chimice de laborator și cuplarea acestora la sistemul de evacuare general al clădirii);
- contractantul general trebuia să realizeze traseele de utilități în interiorul laboratoarelor de chimie (apă, canal, energie, gaze speciale, trasee de evacuare noxe) și cuplarea acestora la pozițiile de montai ale mobilierului (montaj care trebuie realizat tot de contractantul general), rezultate în urma proiectului tehnic pentru amplasarea pieselor de mobilier;
- contractantul general trebuia să monteze ventilatoarele de evacuare la nișele chimice și să asigure racordarea acestora la rețeaua electrică și la sistemul general de evacuare a noxelor;
- acest mobilier special, la care trebuie asigurat montajul și cuplarea la rețelele de utilități, poate fi asimilat cu echipamentele tehnologice din cadrul unui contract de antrepriză (la care, în cadrul lucrărilor de construcții-montaj, este necesar a se asigura instalarea și punerea în funcțiune).
Toate mesele de laborator și nișele chimice necesită sisteme de construcții și instalații (extindere + cuplare) la rețelele clădirii (apă, canal, energie, gaze speciale, trasee de evacuare noxe) și sisteme speciale de poziționare și fixare, în vederea realizării montajului și punerii în funcțiune.
Necesitatea achiziționării și instalării mobilierului specific pentru laboratoarele de chimie de către contractantul general este susținută și prin recomandările din 15.01.2010 ale firmei Wesemann, prin InnoChem Tech Germania și ale firmei Nitech din 01.02.2010.
Atribuirea a fost făcută contractantului inițial, respectiv S.C. G. Construcții Est S.A., în asociere cu S.C. Terramold Invest S.R.L., care a câștigat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului inițial de achiziție publică de lucrări de construcții și proiectare, deoarece lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale nu puteau fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial, fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă și au fost strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia.
De asemenea, valoarea estimată a lucrărilor suplimentare a fost determinată conform art. 29 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, în forma aflată în vigoare la data inițierii procedurii.
Referitor la observația pârâtului că „Actul adițional nr. 4 la Contractul de lucrări este semnat în data de 27.07.2010, în vreme ce aprobările ANCS ale lucrărilor neprevăzute sunt emise în 27.07.2010, 11.08.2010, 07.10.2010, deci după ce autoritatea contractantă derulase procedura de achiziție", reclamanta a subliniat că tocmai MEN-DGOIC a solicitat ICMPP să inițieze solicitările de aprobare a transferurilor de sume între categorii bugetare în vederea suplimentării lucrărilor numai după ce ICMPP aducea dovada angajării acelor cheltuieli prin contracte/acte semnate.
În plus, ICMPP a transmis către ANCS Notificarea nr. 9/2463/8.07.2010, înregistrată sub nr. 817/8.07.2010, privind solicitarea aprobării transferului de sume pentru lucrări suplimentare, așadar anterior Actului adițional nr. 4/27.07.2010 la Contractul de lucrări.
Reclamantul a mai susținut că precizările ulterioare ale pârâtului din nota de constatare nu acoperă faptul că la momentul redactării proiectului notei de constatare, acesta nu a ținut cont de Punctul de vedere al ICMPP, motiv pentru care nici nu l-a nominalizat ca și document probant.
Pe de altă parte, reclamantul a precizat că O.U.G. nr. 66/26.06.2011 a fost aplicat retroactiv în condițiile în care acest act normativ a intrat în vigoare la data de 18.09.2011 (la 3 zile de la publicarea în M.Of., conform Constituției), iar situația verificată a avut loc în iulie 2010, dată la care nu existau aceste reglementări, încălcând astfel principiul neretroactivității legii în timp prevăzut la art. 78 din Constituție și la art. 6 alin. 1-2 din Codul civil.
Pârâtul ar fi trebuit să aplice în procesul de control dispozițiile O.U.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale H.G. nr. 1306/2007 privind Normele metodologice de aplicare ale acesteia, care reprezintă actele normative aflate în vigoare la data desfășurării procedurii de achiziție care face obiectul Notei de constatare a corecțiilor. În acest act normativ nu sunt prevăzute abaterile menționate în Nota de constatare și nici corecțiile aplicabile pentru aceste situații. O.U.G. nr. 79/2003 era singurul act normativ în vigoare la data derulării concursului.
S-a mai arătat că prevederile OG nr. 14/2013 nu sunt aplicabile beneficiarului I. de C. Macromoleculară "P. P." Iași întrucât vizează Programului operațional regional 2007-2013, nu este aplicabilă Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”, iar I. de C. Macromoleculară "P. P." Iași este o instituție aflată în subordinea Academiei Române, conform H.G. 208/1990 privind trecerea unor unități de cercetare la Academia Română.
Reclamantul a precizat că, potrivit art. 21 alin. 23 din O.U.G. nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării la care se pot adăuga (dovedit prin documente probante), încă maxim 90 de zile.
ANCS a desfășurat auditul în perioada 21-25.05.2012 la I. de C. Macromoleculară „P. P." Iași o verificare în urma căruia a fost emis Raportul de control nr. 7035/11.06.2012.
De la data Raportului de control nr. 7035/11.06.2012 până la data primirii Adresei MEN-DGOIPOSCCE nr._/12.12.2013, înregistrată la ICMPP sub nr. 7227/16.12.2013, privind proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor au trecut peste 550 de zile.
Referitor la afirmația pârâtului că Raportul de control nr. 7035/11.06.2012 nu reprezintă în sensul O.U.G. nr. 66/2013 act de sesizare pentru demararea activităților de constatare a neregulilor și de creanțelor bugetare, ci suspiciunea de neregulă nr. 9977/03.10.2013, reclamantul a considerat că suspiciunea de neregulă nr. 9977 în data de 03.10.2013 a fost emisă de pârât în mod abuziv și convenabil pentru el însuși, pentru a acoperi lipsa proprie de reacție în perioada de 550 de zile, cuprinsă între data de 11.06.2012 (când a fost emis Raportul de control) și data de 3.10.2013 (când a fost emisă suspiciunea de neregulă), respectiv data de 16.12.2013 (când s-a emis proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor).
Cu privire la decizia nr. 6201/18.02.2014, prin care a fost respinsă contestația administrativă, reclamantul a arătat că formulează cererea de anulare pentru aceleași considerente.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. a, b, c, g, o, art. 7 alin. 1, art. 10 alin. 11 și 3, art. 11 alin. 1, art. 12 și art. 8 din Legea nr. 554/2004; art. 21 alin. 20, art. 27, art. 41 alin. 2, art. 43, și art. 51 alin. 2 din O.U.G. nr. 66/2011; art. 1254 alin. 2 C. civ.; art. 96 pct. 1, art. 148-151 și art. 194-195 și art. 197, art. 453 alin. 1 C.pr.civ.; art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/26.06.2013.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.
Pârâtul M. Educației Naționale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
În motivare, s-a arătat că reclamantul face o . confuzii cu privire la interpretarea legislației aplicabile referitor la noțiunea de "lucrări suplimentare" incidente în contextul executării contractului de finanțare atunci când se solicită transferul unor sume de pe diferite linii bugetare și aceeași noțiune aplicabilă atunci când se alege procedura de achiziție publică prevăzută de art. 122 lit. i) din OUG nr.34/2006 și la suspiciunea de neregulă, raportul de control, respectiv termenul de emitere a notei de constatare atunci când aceasta este rezultatul confirmării unei suspiciuni de neregulă.
Pârâtul a precizat că noțiunea de „lucrări suplimentare" incidente în contextul executării contractului de finanțare apare atunci când pe lângă lucrările menționate în Cererea de finanțare ce este parte integrantă din contractul de finanțare, mai sunt necesare și alte lucrări. Costurile cu aceste lucrări suplimentare nu ar fi eligibile întrucât nu au fost menționate în formularul Cererii de finanțare, anterior acceptării Proiectului spre finanțare din fonduri europene.
Finalitatea acestor lucrări suplimentare este de a realiza Proiectul, iar depășirea cuantumului sumelor alocate atrage declararea cheltuielilor efectuate ca fiind neeligibile.
Prin e-mailul din data de 30.04.2009 din partea Șefului de unitate monitorizare al ANCS, se atrage atenția reclamantului că sumele cheltuite cu depășirea cuantumului prevăzut pe o Linie bugetară, este o cheltuială neeligibilă și că aceste cheltuieli vor fi considerate eligibile dacă există o Notificare care însoțește Cererea de rambursare în care se justifică motivul pentru care s-a depășit suma prevăzută în contract.
Nu s-a sugerat faptul că sunt echivalente condițiile ca lucrările să fie considerate suplimentare, în sensul art. 122 lit. i) din OUG nr.34/2006, cu cele privind aprobarea mutării sumelor de bani de pe o Linie Bugetară, care să justifice cheltuielile astfel efectuate și care să determine eligibilitatea acestora.
Corespondența purtată cu subscrisul privește exclusiv întocmirea unei justificări pentru declararea cheltuielilor efectuate cu lucrările suplimentare, ca eligibile, nicidecum nu a constituit consultanță în alegerea procedurii de achiziție publică incidență.
Cu privire la determinarea termenului de emitere a notei de constatare, s-a precizat că raportul de control nr. 7035/11.06.2012 nu conține constatări cu implicații financiare și este un act administrativ ce a fost comunicat contestatorului și putea face obiectului prevederilor Legii nr. 554/2004 dacă Beneficiarul era nemulțumit de concluziile acestuia.
Sesizarea de neregulă are la bază un document valabil și necontestat în instanța, iar aspectele cuprinse în cadrul sesizărilor de neregulă sunt obligatorii a fi verificate de către pârât. Conținutul Răspunsului nr. 3370/29.06.2012 a fost avut în vedere la data derulării verificărilor aspectelor sesizate în cadrul suspiciunii de neregulă contrar celor susținute de către contestator.
Termenul de emitere a Notei de constatare contestate curge de la momentul înregistrării Suspiciunii de neregulă prin coroborarea prevederilor art.21 alin.2 și art. 18 din OUG nr.66/2011.
Art. 21 alin. 23 din OUG nr.66/_ prevede termenul de efectuare a verificărilor și de emitere a Notei de constatare care curge de la data finalizării activității de organizare a verificării.
Față de aceste prevederi legale, termenul de emitere a Notei de constatare este de 10 zile de la înregistrarea suspiciunii de neregulă plus 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificărilor, astfel susținerile reclamantului sunt nefondate .
Pe de altă parte, s-a arătat că, în calitatea sa de autoritate contractantă, reclamantul avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții: atribuirea să fie făcută contractantului inițial; lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu depășește 20% din valoarea contractului inițial; în cazuri temeinic motivate ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de 50% din valoarea contractului inițial pe baza unei note justificative în care vor fi precizate motivele care au condus la depășirea procentului de 20% și care este parte a dosarului achiziției publice.
Reclamantul nu a arătat în Notă justificativă de alegere a procedurii de negociere fără publicare a unui anunț de participare, veritabile circumstanțe imprevizibile care să justifice alocarea unor fonduri publice fără a organiza o procedură de atribuire adecvată. Termenul de „circumstanțe imprevizibile" presupune imposibilitatea ca autoritatea contractantă să prevadă necesitatea lucrărilor suplimentare, fiindu-i peste măsură cu putință să prevadă aceste cauze care să determine noi necesități.
Din memoriu justificativ nr. 1/18.01.2010, nr. 2/10.06.2010 și nr. 3/10.06.2010 rezultă că la momentul întocmirii documentației de atribuire pentru achiziția publică ce s-a finalizat cu semnarea contractului inițial de lucrări nr.4065/24.08.2009, nu s-a ținut cont de Normele de Bună Practică de laborator GLP sau ISO 17.025 care se referă la managementul calității și nu la creșterea siguranței în exploatare. Încălcarea acestor norme au condus la necesarul de lucrări suplimentare și implicit la alegerea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Mai mult, prin Nota de fundamentare nr.2642/08.07.2010 nu sunt indicate nici inconvenientele majore pentru contestator care fac imposibilă separarea din punct de vedere tehnic și economic, a lucrărilor suplimentare de contractul inițial, iar în referatul de necesitate nr. 2538/12.07.2010 nu se arată cum sunt îndeplinite condițiile care să justifice aplicarea unei proceduri de achiziție publică care să fie excepție de la procedurile prevăzute de art. 18 din OUG nr. 34/2006.
În ceea ce privește înțelesul termenului de lucrări suplimentare în vederea aprobării transferului de sume între liniile bugetare, conceptul are o arie mai largă și se are în vedere influența acestor lucrări asupra derulării Proiectului. Chiar dacă s-a primit acordul pentru lucrările ce au făcut obiectul actului adițional nr.4/27.07.2010, și acestea au fost acceptate de către pârât ca și lucrări suplimentare, acest act nu poate fi substituit cu acordul pârâtului de a iniția procedura de achiziție aleasă de către contestator.
Competențele pârâtului nu includ și consultanța în domeniu achizițiilor publice. Aceasta se realizează de către beneficiar prin intermediul expertului în achiziții publice. Este în primul rând obligația contestatorului de a respecta legislația în domeniul achizițiilor publice, modul de executare a contractului de finanțare vizând activitățile proiectului, modul de îndeplinire, respectarea bugetului și a cheltuielilor și nu expunerea de puncte de vedere cu privire la modul de interpretare și aplicare a legislației naționale, cum greșit arată reclamantul.
Prevederile OUG nr. 66/2011 nu se aplică retroactiv așa cum susține reclamantul. Astfel, acest act normativ emis în anul 2011 se referă și reglementează activitatea de control, sub imperiul ei autoritățile cu astfel de atribuții verificând respectarea legislației în materia achizițiilor publice în vigoare la momentul încheierii contractelor de finanțare, a contractelor de achiziții publice, etc. Nu se poate vorbi de o retroactivitate a legii, având în vedere că activitatea de verificare se desfășoară ulterior anului 2011, ulterior intrării în vigoare a acestei Ordonanțe.
Activitatea de verificare a respectării prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice pentru actul adițional nr. 4 a început după data intrării în vigoare a OUG nr.66/2011, iar nu sub imperiul OG nr.79/2003. Corecția financiară a fost prevăzută ca și sancțiune pentru nerespectarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice, cum este cazul prezentei spețe, încă din 2003, astfel că era cunoscut contestatorului că nerespectarea normelor legale se sancționează cu reducerea cuantumului sumelor rambursate.
În dovedire, pârâtul a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.
Reclamantul I. de C. Macromoleculară "P. P." a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtului.
În motivare, au fost reluate în esență argumente similare celor expuse în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 223 alin. 3 C.pr.civ., solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
În fapt, prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 5118/08.01.2014, menținută prin decizia de soluționare a contestației nr. 6201/18.02.2014, s-a reținut în sarcina reclamantei încheierea actului adițional nr. 4/27.07.2010 la contractul de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009, în valoare de 918.000 lei, fără respectarea condițiilor impuse de art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006, în sensul nerespectării condițiilor de imprevizibilitate.
În consecință, în baza pct. 2.2 din Anexa la OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, s-a conchis că pentru acest tip de abatere de la regulile de achiziție publică se aplică o corecție de 25 % din valoarea finanțată din fonduri publice a actului adițional nr. 4/27.07.2010 la contractul de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009, aplicată la sumele efectiv rambursate beneficiarului, rezultând o valoarea a corecției financiare de 224.916,50 lei, din care suma de 172.510,96 lei reprezintă contribuție din fonduri UE, iar suma de 52.405,54 lei reprezintă contribuție publică națională. În raport de aceste elemente, prin nota de constatare contestată s-a stabilit în sarcina reclamantului o creanță bugetară în cuantum de 172.510,96 lei.
În drept, Curtea reține că reclamantul a invocat inaplicabilitatea prevederilor OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora la o procedură de achiziție publică ce a fost finalizată la data de 27.07.2010 prin încheierea actului adițional nr. 4 la contractul de achiziție publică de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009, în vreme ce OUG nr. 66/2011 a intrat în vigoare la data de 30.06.2011.
Reclamantul a arătat că prin aplicarea dispozițiilor OUG nr. 66/2011 s-ar fi nesocotit principiul neretroactivității legii, considerând că nu se poate aplica o sancțiune stabilită printr-un act normativ pentru acte și pentru fapte petrecute anterior adoptării acestuia, întrucât activitatea de prevenire, constatare și sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene trebuie să vizeze doar fapte și acte juridice care au intervenit/au fost săvârșite după data intrării în vigoare a OUG nr. 66/2011.
Această susținere privind inaplicabilitatea în cauză a prevederilor OUG nr. 66/2011 este apreciată ca neîntemeiată, Curtea constatând, contrar afirmațiilor reclamantului, că nu a fost încălcat principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituția României, prin aplicarea în cauză a procedurii de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prevăzută de OUG nr. 66/2011.
Pentru a se ajunge la această concluzie este esențial a se face distincția, sub aspectul reglementării legale aplicabile, între calificarea drept nereguli a unor acte sau fapte juridice (abateri), pe de o parte, și procedura de constatare a acestor nereguli și de stabilire a creanțelor bugetare, pe de altă parte.
În ceea ce privește actele/faptele juridice ce constituie abateri de la legalitate, regularitate și conformitate, este evident că încadrarea acestora ca nereguli se face în funcție de reglementarea legală existentă la data săvârșirii lor, în baza principiului general tempus regit actum. Reclamantul a susținut pe bună dreptate că actele sau faptele juridice calificate drept nereguli au fost săvârșite înainte de . OUG nr. 66/2011, Curtea reținând, în consecință, că prevederile OG nr. 79/2003 sunt aplicabile cu privire la operațiunea juridică de calificare a abaterilor respective drept nereguli, nu însă și cu privire la procedura de constatare a neregulilor și de sancționare a acestora.
În ceea ce privește calificarea abaterilor drept nereguli, Curtea constată că definiția legală a noțiunii de „neregulă” în cele două acte normative este, în esență, aceeași, legiuitorul optând în ambele ordonanțe pentru o formulare generală și cuprinzătoare.
Astfel, potrivit art. 2 lit. a) din OG nr. 79/2003, neregula reprezintă „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită”.
O definiție similară se regăsește și la art. 2 lit. a din OUG nr. 66/2011, neregula reprezentând „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.
Prin urmare, Curtea constată că, în ambele acte normative (OG nr. 79/2003 și OUG nr. 66/2011), noțiunea de „neregulă” a fost definită de legiuitor prin raportare la aceleași elemente caracteristice, diferențele dintre cele două reglementări succesive fiind vizibile, însă în ceea ce privește constatarea și sancționarea neregulilor, respectiv procedura propriu-zisă aplicabilă după calificarea unei abateri ca neregulă și sancțiunea aplicabilă.
Potrivit art. 2 lit. f) din OG nr. 79/2003, activitatea de constatare a creanțelor bugetare rezultate din nereguli este activitatea prin care se verifică, se stabilește și se individualizează obligația de plată sub forma unui titlu de creanță.
Prin OUG nr. 66/2011, la art. 2 lit. h) și i) au fost definite atât activitatea de constatare a neregulilor, cât și cea de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din nereguli. Astfel, activitatea de constatare a neregulilor reprezintă activitatea de control/investigare desfășurată de autoritățile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, în vederea stabilirii existenței unei nereguli, iar activitatea de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din nereguli presupune activitatea prin care se stabilește și se individualizează obligația de plată rezultată din neregula constatată, prin emiterea unui titlu de creanță.
Stabilind că încadrarea abaterilor de la legalitate, regularitate și conformitate ca nereguli se face în funcție de reglementarea legală existentă la data săvârșirii lor (în speță, art. 2 lit. a din OG nr. 79/2003, care nu diferă, însă, de art. 2 lit. a din OUG nr. 66/2011), Curtea reține că, în ceea ce privește procedura propriu-zisă, art. 66 din OUG nr. 66/2011 prevede în mod expres că "activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare". Din interpretarea per a contrario a acestui text legal rezultă că activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare desfășurate după data intrării în vigoare a OUG nr. 66/2011 se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor acestei ordonanțe.
Din reglementarea cuprinsă în art. 66 mai este de observat că legiuitorul face vorbire de „activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare”, iar nu de calificarea abaterilor drept nereguli. O atare reglementare este, de altfel, firească, întrucât OUG nr. 66/2011 reglementează activitățile de prevenire, constatare și sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aplicabilitatea sau nu a acestui act normativ depinzând de data declanșării procedurii de constatare a neregulilor.
Împrejurarea că abaterile calificate drept nereguli au fost săvârșite înainte de . OUG nr. 66/2011 nu are relevanță în stabilirea actului normativ aplicabil procedurii de constatare a neregulii și de stabilire a creanțelor bugetare, întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, încadrarea abaterilor de la legalitate, regularitate și conformitate ca nereguli se face în funcție de reglementarea legală existentă la data săvârșirii lor, în timp ce activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare desfășurate după data intrării în vigoare a OUG nr. 66/2011 se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor acestei ordonanțe.
În atare condiții, nu se poate susține retroactivitatea prevederilor OUG nr. 66/2011, întrucât abaterile ce au condus la aplicarea reducerii procentuale de 25%, chiar dacă au fost săvârșite anterior intrării în vigoare a OUG nr. 66/2011, au fost constatate de către pârât, în mod firesc, după data înregistrării cererilor de rambursare, moment la care OUG nr. 66/2011 era deja în vigoare și se aplica procedura reglementată de aceasta în ceea ce privește constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare.
În această ordine de idei, este corectă susținerea pârâtului potrivit căreia calificarea abaterii se realizează prin raportare la dispozițiile legale incidente la momentul la care faptele și actele juridice s-au produs, iar abaterile de la prevederile legislației naționale și comunitare sunt sancționate în baza legii aplicabile la data efectuării controlului, care se desfășoară ulterior.
În altă ordine de idei, Curtea reține că, dacă s-ar accepta teza reclamantului, respectiv aplicarea dispozițiilor OG nr. 79/2003, iar nu cele ale OUG nr. 66/2011, înseamnă că pârâtul ar fi îndreptățit să aplice o corecție de 100%, întrucât sancțiunea din OG nr. 79/2003, în cazul constatării unei abateri de la legalitate, era declararea ca neeligibile a tuturor cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului. Or, tocmai constatându-se că aplicarea în timp a OG nr. 79/2003 a generat stabilirea unor debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, OUG nr. 66/2011 a consacrat, prin art. 2 lit. n), principiul proporționalității, care și-a găsit exprimarea concretă în prevederile anexei 1, în care sunt stabilite procentual corecțiile fiscale pentru fiecare abatere constatată. Aplicarea unor corecții fiscale mai favorabile reglementate de OUG nr. 66/2011 unor nereguli săvârșite sub imperiul OG nr. 79/2003 și calificate ca atare în baza acestui act normativ nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii.
În ceea ce privește nerespectarea prevederilor art. 21 alin. 23 din OUG nr. 66/2011 invocată de către reclamant, Curtea reține că potrivit acestui text legal „(23) Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării, cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26).”
În cauza de față, verificarea neregulii a fost demarată ca urmare a întocmirii sesizării de neregulă nr. 9977/03.10.2013, iar în raport de această dată Curtea observă că nota de constatare 5118/08.01.2014 a fost emisă în interiorul termenului de 90 de zile.
În ceea ce privește raportul de control privind contractul de finanțare nr. 3/01.03.2009 înregistrat sub nr. 7035/11.06.2012 (f. 185-223), Curtea observă că acesta nu reprezintă un act de sesizare a unei suspiciuni de neregulă, ci a avut ca obiect verificarea eligibilității cheltuielilor solicitate a fi rambursate în executarea contractului de finanțare nr. 3/01.03.2009, motiv pentru care nu poate reprezenta un reper pentru calcularea termenului de 90 de zile reglementat de art. 21 alin. 23 din OUG nr. 66/2011. În consecință, Curtea apreciază că și această critică este neîntemeiată, urmând a fi înlăturată.
De asemenea, reclamantul a mai invocat și împrejurarea că pârâtul nu ar fi motivat respingerea apărărilor prin punctul de vedere formulat la proiectul notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență. Această susținere este contrazisă de nota de constatare nr. 5118/08.01.2014 (f. 26-47), care la pct. b) cuprinde o dezvoltare a motivelor pentru care argumentele expuse de reclamant în punctul de vedere nu au fost reținute.
Referitor la temeinicia notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 5118/08.01.2014, Curtea reține că potrivit art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006 „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri: (…) i) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:
- atribuirea să fie făcută contractantului inițial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu depășește 20% din valoarea contractului inițial; în cazuri temeinic motivate ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de 50% din valoarea contractului inițial pe baza unei note justificative în care vor fi precizate motivele care au condus la depășirea procentului de 20% și care este parte a dosarului achiziției publice;”.
Curtea observă cu titlu preliminar că prin nota de constatare nr. 5118/08.01.2014 ce face obiectul prezentului litigiu nu s-a contestat necesitatea lucrărilor ce au făcut obiectul actului adițional nr. 4/27.07.2010 la contractul de achiziție publică de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009, ci caracterul imprevizibil al acestora.
Curtea apreciază că împrejurările invocate în justificarea încheierii actului adițional nr. 4/27.07.2010, respectiv modificări ale detaliilor de execuție și faptul că proiectul inițial nu era și nu ar fi putut fi realizat în totalitate în concordanță cu caracteristicile echipamentelor ce nu au putut fi previzionate inițial și care au fost achiziționate pe parcursul derulării proiectului de la mai mulți furnizori, iar echipamentele aveau nevoie de surse multiple de alimentare cu apă, energie, consumabile diverse (gaze lichefiate, etc), ce puteau fi poziționate numai în anumite locații, care nu erau prevăzute în proiectul inițial, nu constituie motive obiective, neimputabile autorității contractante și imprevizibile.
Astfel, împrejurarea că în studiul de fezabilitate și în proiectul inițial nu au fost precizate și incluse lucrările ce fac obiectul actului adițional nr. 4/27.07.2010 nu le transformă pe acestea în lucrări imprevizibile, așa cum sugerează reclamantul, ci acesta era ținut să facă dovada că necesitatea efectuării lucrărilor a fost determinată de o cauză obiectivă și de neanticipat anterior demarării procedurii de achiziție publică ce s-a finalizat cu încheierea contractului de achiziție publică de lucrări de construcție și de servicii de proiectare nr. 4065/24.08.2009.
Or, în condițiile în care procedura de achiziție a avut ca obiect construirea „Centrului de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate și Biopolimeri (IntelCentru)” și servicii de proiectare, este evident că încă de la momentul întocmirii documentației de atribuire, autoritatea contractantă putea și trebuia să prevadă că pentru funcționarea echipamentelor utilizate în activitatea de cercetare va fi necesară asigurarea unor multiple surse de alimentare cu apă, energie și consumabile diverse, astfel încât necesitatea activității de proiectare a surselor de alimentare, precum și resursele financiare necesare achiziționării acestora era evidentă încă de la momentul inițierii procedurii de achiziție inițială.
Curtea acceptă că poziționarea concretă a echipamentelor și, implicit, a locului în care urmau a fi plasate sursele de alimentare putea fi determinată sau schimbată pe parcursul derulării proiectului, însă prin nota de constatare contestată nu se impută topografia centrului de cercetare și amplasarea echipamentelor.
De asemenea, Curtea constată că desfășurarea activității de cercetare implică intrinsec utilizarea de echipamente de specialitate, astfel încât reclamantul avea cel puțin o proiecție a naturii echipamentelor și aparaturii necesare pentru desfășurarea activității de cercetare avansată pentru bionanoconjugate și biopolimeri.
În egală măsură, necesitatea amenajării unor spații de tip „cameră curată” nu putea fi străină de autoritatea contractantă, instituție activă în domeniul cercetării.
Mai mult, necesitatea achiziționării de mobilier specific de laborator nu reprezenta un element de noutate obiectivă pentru autoritatea contractantă astfel încât să fie justificată încheierea unui contract adițional având un astfel de obiect întrucât cunoștea destinația clădirii.
Nu în ultimul rând, necesitatea proiectării și construirii unei platforme de ieșire de urgență nu poate fi apreciată ca reprezentând un element imprevizibil.
Pe de altă parte, Curtea observă că reclamantul s-a limitat să menționeze în cuprinsul cererii de chemare în judecată doar faptul că detaliile de execuție au fost modificate datorită unor elemente neprevăzute, însă nu a indicat în concret care au fost aceste elemente și nu a depus dovezi care să le probeze.
Totodată, Curtea observă că în cuprinsul referatului de necesitate nr. 2538/12.07.2010 (f. 360) se menționează că lucrările suplimentare de construcții și proiectare și dotarea cu mobilier specific de laboratoare chimie pentru proiectul „Centrului de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate și Biopolimeri (IntelCentru)” nu au fost incluse în contractul inițial, fără a fi indicate motivele care au determinat neincluderea acestora; s-a menționat că achiziționarea lucrărilor suplimentare și a dotării cu mobilier specific a devenit necesară pentru îndeplinirea contractului în cauză, dar nu a fost indicat momentul la care a apărut necesitatea achiziționării acestora, și nici nu s-au precizat care ar fi inconvenientele majore pentru autoritatea contractantă dacă aceste achiziții ar fi separate de contractul inițial. Astfel de informații nu sunt cuprinse nici în nota de fundamentare nr. 2539/12.07.2010 și în notele justificative nr. 2541/12.07.2010, nr. 2542/12.07.2010 și nr. 2543/13.07.2013 (f. 361, f. 362-366).
Or, toate aceste elemente erau esențiale și definitorii pentru stabilirea caracterului imprevizibil al necesității achiziționării lucrărilor și a bunurilor și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006 pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și încheierea unui act adițional cu executantul inițial.
În același context, Curtea remarcă natura lucrărilor suplimentare ce au făcut obiectul actului adițional nr. 4/27.07.2010, așa cum aceasta rezultă din centralizatorul ce constituie parte integrantă a documentației descriptive pentru atribuirea lucrărilor suplimentare de construcții și servicii suplimentare de proiectare și dotate cu mobilier specific de laboratoare chimie (f. 389-401), prin care se confirmă faptul că necesitatea efectuării acestora nu era imprevizibilă.
Mai mult, Curtea constată că între contractul de achiziție publică inițial și lucrările și serviciile suplimentare și dotarea cu mobilier specific de laboratoare chimie nu există o anumită interdependență în sensul că, fără acestea din urmă, obiectul contractului inițial nu ar putea fi realizat.
Reținând aceste aspecte, Curtea observă că nu este îndeplinită condiția textului de lege ca lucrările să nu poată fi separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniențe majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia.
În ceea ce privește susținerea reclamantului conform căreia anterior încheierii actului adițional nr. 4/27.07.2010 a purtat corespondență cu angajați ai pârâtului care au confirmat caracterul de lucrări neprevăzute pentru instalațiile electrice de forță pe traseul cablurilor din tablourile de pe fiecare nivel până la fiecare consumator, pentru instalația de automatizare, pentru modulele/pasajele de transfer pentru camerele clasificate în zonele de acces în încăperile cu atmosferă controlată (f. 234-235; f. 311-312), pentru instalațiile termice de tratare aer (f. 239-240), Curtea constată că aceasta nu este de natură a determina nelegalitatea și netemeinicia actelor administrative contestate.
În acest sens, Curtea reține că o lucrarea neprevăzută nu reprezintă o lucrare imprevizibilă care să confere dreptul autorității contractante să aplice prevederile art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea apreciază că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul I. DE C. MACROMOLECULARĂ P. P., cu sediul în Iași, . nr. 41 A, județ Iași, în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE-DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE, cu sediul în București, .-25, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 mai 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. D. E. S.
Red./thred. MD
4 ex./ 11.12.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 340/2014. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 1963/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
