Anulare act administrativ. Sentința nr. 2559/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2559/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 458/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2559
Ședința publică din 30.09.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta FEDERAȚIA R. DE POKER, în contradictoriu cu pârâtul G. R. și intervenientul accesoriu în interesul pârâtului O. NAȚIONAL PENTRU JOCURI DE N., având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile asupra excepțiilor invocate și fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 02.09.2014 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 16.09.2014 și data de azi, 30.09.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 27.01.2014, reclamanta FEDERAȚIA R. DE POKER a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul G. R., anularea sau modificarea H.G. nr. 644/21.08.2013, în sensul obligării pârâtului G. R. să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport. Totodată, a invocat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului în sensul că se încalcă art. 16 al. 1, art. 40 alin. 1 și art. 41 alin. 1 din Constituția R.
În motivarea acțiunii, a arătat că prin promovarea H.G. nr. 644/21.08.2013, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în M. Of. Partea I nr. 545 din 28 august 2013, a fost înlăturat caracterul sportiv al pokerului, toate formele de asociere privind pokerul fiind numite cluburi de poker, comportând regimul de Joc de noroc.
La art. II, Hotărârea Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al R. Partea I nr. 528 din 30 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
La articolul 1 alineatul (1) se completează și la alineatul (2) se introduce o nouă literă, litera k)
„Orice altă prevedere contrară dispozițiilor referitoare la autorizarea și funcționarea cluburilor de poker se abrogă de drept."
„k) activități caracteristice cluburilor de poker;"
Astfel, Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Sport si Tineret nr. 732/21.03.2011, prin care se recunoștea caracterul sportiv al pokerului si-a încetat funcția juridică.
Însă ordinul sus menționat a constituit baza legală de asociere sportiva pentru ramura poker, fiind astfel înființate asociații sportive de poker, care, ulterior s-au asociat in FEDERAȚIA SPORTIVĂ NAȚIONALĂ DE POKER, membră la rândul sau a World Poker Association.
Urmare a promovării H.G. nr. 644/21.08.2013, aceste asociații și federația sunt rămase fără obiect și, deci, sunt forțate să se dizolve, lucru de altfel imposibil de realizat într-un stat de drept, potrivit principiului neretroactivității legii.
Prin textul normei juridice pe care o critică, respectiv H.G. nr. 644/21.08.2013, au fost încălcate următoarele:
- dreptul la libera asociere, așa cum este definit de Constituția R. la art. 40 al. 1- Cetățenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. Astfel, înlăturând caracterul sportiv al pokerului, cetățenii care deja erau asociați în diferite forme de asociere cu caracter sportiv, având ca ramură principala pokerul, se vad dintr-odată în afara legii, fiind nevoiți sa renunțe la asociere, dreptul la libera asociere fiindu-le astfel îngrădit.
- dreptul la muncă, așa cum este definit de art. 41 al. 1- Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum si a locului de munca este liberă. DEX definește cuvântul PROFESIONIST, -Ă, profesioniști, -ste, s. m. și f., adj. Astfel: (Persoană) care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare. (Pr.: -si-o-) - Din germ. Professionist.
Pentru considerentul că sportivii profesioniști (jucătorii profesioniști de poker) sunt persoane care lucrează în acest domeniu, în baza unei pregătiri, în urma înlăturării caracterului sportiv al pokerului, aceștia nu mai pot profesa, dreptul la munca fiindu-le astfel îngrădit.
Pe de alta parte, norma pe care înțelege să o critice nu a fost emisă sub exigențele impuse de art. 108 din Constituția R., care dispun:
Actele Guvernului
(1) G. adopta hotărâri si ordonanțe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(4) Hotărârile si ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al R..
Astfel, prin norma criticată, G. R. nu numai că a încălcat drepturi și libertăți prevăzute de Constituție, dar nici nu a justificat necesitatea acesteia, cu atât mai mult cu cât regimul pokerului a fost reglementat prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Sport si Tineret nr. 732/21.03.2011 — singura autoritate în materie competentă a se pronunța - instituție sub autoritatea Ministerului Tineretului si Sportului - AUTORITATE CARE NU A CONTRASEMNAT HG nr. 644/21.08.2013.
Mai mult, Ministerul Tineretului și Sportului - aceeași structură sub autoritatea căreia s-a emis Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Sport si Tineret nr. 732/21.03.2011, prin care se recunoștea caracterul sportiv al pokerului - prin adresa de răspuns nr. 1564/10.10.2013, afirma sub semnătura dlui. Ministru N. Banicioiu că nu fost inițiatorul proiectului de hotărâre de guvern, nefiind în posesia considerentelor de fapt și de drept care au stat la baza promovării și adoptării acestui act normativ.
Față de această situație, Hotărârea de Guvern nr. 644/21.08.2013 a fost dată cu încălcarea art. 108 alin. 4 din Constituția R..
În concluzie, întrucât Hotărârea de Guvern nr. 644/21.08.2013 a fost emisă cu încălcarea prevederilor constituționale, G. creând o discriminare între cetățenii salariați și sportivi, discriminare interzisă de art. 16 al. 1 din Constituția R., în raport cu dispozițiile art. 1 al. 4 din Constituție, conform căruia Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor-legislativă, executivă și judecătorească, în cadrul democrației constituționale, consideră că prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 644/21.08.2013, G. a încălcat în mod vădit principiul separației puterilor, deoarece a abuzat de un drept, acela de a edicta o normă juridică cu putere de lege, intenția sa având semnificația și valoarea schimbări regulilor jocului după bunul plac, nesocotind securitatea raporturilor juridice deja existente, solicitând anularea sau modificarea HG nr. 644/21.08.2013 în sensul obligării pârâtului G. R. să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport.
Pe fondul cauzei, a arătat că a solicitat pârâtului G. R. revocarea H.G. nr. 644/21.08.2013 și lămurirea caracterului sportiv al pokerului, așa cum a fost recunoscut prin Ordinul Președintelui Autoritarii Naționale pentru Sport si Tineret nr. 732/21.03.2011.
Urmare promovării H.G. nr. 644/21.08.2013, aceste asociații și federația, deja înființate, sunt ramase fără obiect și, deci, sunt forțate sa se dizolve, lucru de altfel imposibil de realizat . drept, potrivit principiului neretroactivității legii.
Față de această solicitare, pârâtul G. R. a înțeles să ignore existența pokerului sportiv - ca și sport profesionist, opinând că acesta este doar un joc de noroc.
Potrivit definiției dată de O.U.G. nr. 77/2009, art. 3 alin. (1) Prin joc de noroc se înțelege acea activitate comerciala care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: se atribuie câștiguri materiale, de regula bănești, ca urmare a oferirii publice de către organizator a unui potențial câștig si a acceptării ofertei de către participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, câștigurile fiind atribuite prin selecția aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora.
Federația R. de Poker a fost înființată în baza Legii nr. 26/2000 a asociațiilor, sub coordonarea tehnico-administrativă a Ministerului Tineretului și Sportului, potrivit Legii 69/2000, principalul obiect de activitate al federației fiind organizarea și controlul practicării jocului de poker de către membrii săi, la masa de joc si pe calculator, extinderea acestuia pe întreg teritoriul R., precum și aplicarea unui sistem organizat de selecție, pregătire și participare la competiții, în vederea dezvoltării activității de performanță și obținerii unor rezultate de prestigiu, pe plan național și internațional.
Așadar, nefiind înființați potrivit Legii nr. 31/1991 a societăților comerciale, înțeleg să nu facă obiectul reglementarilor HG nr. 644/21.08.2013, care în acest moment este ambiguă și nu distinge între cele două categorii de poker (sportiv și joc de noroc), situație care reclamă reglementarea cadrului de desfășurare al pokerului sportiv.
Arată că în lipsa elementului aleatoriu, pokerul sportiv nu este joc de noroc, în acest fel pronunțându-se Președintele Autoritarii Naționale pentru Sport si Tineret prin Ordinul nr. 732/21.03.2011.
De asemenea, punctul de vedere de mai sus este susținut si de Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pronunțată de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în dosarul nr._/P/2009, având ca obiect desfășurare fără licență sau autorizație de activități din domeniul jocurilor de noroc faptă prevăzută de art. 23, al. 1, din OUG 77/2009, în temeiul art. 10, lit. d din Codul de procedură penală al R..
În drept, a invocat dispozițiile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 1 și art. 9, Constituția R., art. 51, art. 40 alin. 1, art. 41 alin. 1, art. 108, art. 16 alin. 2.
Pârâtul G. R. a formulat întâmpinare la data de 11.03.2014 prin care a invocat excepția nulității acțiunii pentru lipsa timbrajului, excepția lipsei calității procesuale active, excepția inadmisibilității cererii subsecvente pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului pe cererea subsecventă, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În ce privește excepția nulității acțiunii pentru lipsa timbrajului, a arătat că cererea de anulare a actului administrativ fiind întemeiată expres pe dispozițiile Legii nr.554/2004, devin aplicabile dispozițiile art.17 alin.2 din acest act normativ, potrivit cărora „pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr. l46/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile în bani, cu excepția celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare".
Prin urmare, având în vedere că Legea nr. 146/1997 a fost abrogată, a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art.16 și art. 33 din OUG nr.80/2013, astfel încât dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a arătat că partea reclamantă, fiind cea care a promovat acțiunea, avea obligația de a justifica nu numai calitatea procesuală pasivă a pârâtului, ci și propria calitate procesuală activă.
In materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă este indisolubil legată de existența unui drept recunoscut de lege în favoarea persoanei reclamante, care a fost vătămat printr-un act al autorității publice pârâte.
In acest sens precizează că, potrivit dispozițiilor art.52 din Constituția R., corelat cu art. l alin. l și 2 și art.8 alin. l și alin. 11 din Legea nr.554/2004, o acțiune în contencios administrativ subiectiv nu poate fi fundamentată pe orice fel de interes al părții, ci numai pe un drept recunoscut de lege (art.2 alin. l lit. o), ori pe un interes privat legitim, definit de art.2 alin. l lit. p) al aceleiași legi, prin posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.
Ori în speță, nu poate fi reținută legitimitatea interesului invocat de partea reclamantă, de vreme ce acestea se prevalează în mod exclusiv de existența Ordinului ANST nr.732/21.03.2011 care, însă, nu face nicio referire particulară la persoana juridică Federația R. de Poker, pe de o parte, și nici nu ar putea înlocui/substitui actul normativ prevăzut de art.14 alin.9 din Legea nr.69/2000 educației fizice și sportului, modificată și completată, pe de altă parte.
Potrivit prevederilor art.14 alin.9 din Legea nr.69/2000, " Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Agenția Națională pentru Sport, la propunerea federațiilor sportive naționale", iar prin alin. 10 se stabilește: ..Condițiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federațiilor sportive naționale, cu avizul Agenției Naționale pentru Sport".
Dincolo de faptul că, raportat la dispozițiile legale evocate, este evidentă absența actului subsecvent cerut de Legea nr.69/2000 pentru existența legală a acestei ramuri de sport profesionist, trebuie observat că nici măcar prevederile Ordinului ANST nr.732/21.03.2011 nu se referă la federația reclamantă, fiind generale și impersonale.
In aceste condiții, arată că partea reclamantă confundă și induce confuzie asupra temeiului legal real al drepturilor reclamate, exercitându-și, în opinia noastră, drepturile procesuale în opoziție cu buna credință.
In cauza dedusă judecății, analizând motivele acțiunii invocate de către federația reclamantă, arată că nu sunt precizate în mod clar care sunt drepturile pretins vătămate pentru a se putea verifica existența legăturii de cauzalitate cerută de lege între actul administrativ și vătămarea invocată.
De altfel, legitimitatea interesului, condiție prevăzută de art. l din Legea nr.554/2004, modificată și completată, presupune conformitatea sa cu ordinea de drept și cu regulile de conviețuire socială, condiție pe care cererea de reclamanților nu o îndeplinește în raport cu dispozițiile Legii nr. 119/2010, aplicabilă la data sesizării instanței.
Din acest punct de vedere, întrucât se urmărește doar eludarea dispozițiilor Legii nr.69/2000 și obținerea în continuare a unor avantaje patrimoniale, contrar dispozițiilor OUG nr.77/2009, modificată și completată, este evident că interesul urmărit de reclamantă nu este legitim, iar cererea dedusă judecății este ilicită.
În ce privește excepția inadmisibilității cererii subsecvente prin care se solicită obligarea „pârâtului să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport" pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, arată că în conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, cel care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ, tipic sau atipic, înainte de a promova acțiunea pe rolul instanței competente, trebuie să parcurgă procedura prealabilă față de autoritatea publică ce urmează a fi chemată în judecată, în termenele și condițiile prevăzute de lege.
Întrucât în cauza dedusă judecății partea reclamantă solicită, în subsidiar, obligarea „pârâtului să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport" fără a se adresa autorității administrative în prealabil cu o asemenea cerere, în condițiile reglementate de textele de lege mai sus arătate, consideră că o asemenea pretenție este inadmisibilă.
Pentru eventualitatea în care se va aprecia, totuși, cererea subsecventă ca fiind admisibilă, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. R..
Raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Potrivit dispozițiilor art.194 lit. c) Cod proc. civ., partea reclamantă trebuie să indice obiectul cererii de chemare în judecată, iar lit. d) al aceluiași articol impune arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea.
Obiectul cererii de chemare în judecată, pretenția concretă a persoanei reclamante trebuie să îndeplinească anumite cerințe: să fie licit, să fie posibil și să fie determinat, identificat cu exactitate. De asemenea, reclamantul trebuie să arate în cerere împrejurările de fapt care l-au determinat să ceară concursul justiției, deci să arate concret în ce mod dreptul său subiectiv a fost încălcat sau nesocotit de către pârât.
Motivarea în fapt a cererii trebuie să fie însoțită și de motivarea în drept, reclamantul având obligația de a indica și cauza cererii sale, temeiul juridic al acesteia, actul sau fapta juridică care constituie fundamentul direct și imediat al dreptului reclamat.
Prin aceste elemente, reclamantul justifică îndreptățirea sa de a introduce cererea împotriva pârâtului, deci calitatea procesuală activă și pasivă.
În speță, federația reclamantă a solicitat, în subsidiar, obligarea „pârâtului să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport", fără a arăta care sunt drepturile subiective prevăzute de lege și, mai ales, în ce mod acestea au fost vătămate de către pârâtul G. R..
In acest context, se impune a fi reținut că potrivit dispozițiilor art.18 alin. l lit. n) din Legea nr.69/2000 Ministerul Tineretului și Sportului este organul de specialitate al administrației publice central care "recunoaște sau revoca, în sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportive", iar la lit. o) a aceluiași articol se stabilește că această autoritate "avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni, respectiv retrage avizul de funcționare a acestora".
În același sens sunt și dispozițiile art.5 din HG nr. 11/2013, potrivit cărora
„(1) In îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în domeniul sportului, Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 18 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pe lângă atribuțiile prevăzute la alin. (1), Ministerul Tineretului si Sportului îndeplinește și următoarele atribuții:
a) organizează activități sportive și evenimente în vederea promovării programelor de sport;
b) recunoaște existența și practicarea oficială a unei noi ramuri de sport pe teritoriul R.;
c) asigură implementarea politicilor Guvernului și ale Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea durabilă și armonioasă a copiilor și tinerilor;
d) realizează strategia națională de sport și educație fizică cu scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației R.;
e) gestionează fonduri publice și fonduri atrase (interne sau internaționale) pe care le alocă susținerii proiectelor de dezvoltare a federațiilor sportive naționale, pe ramură de sport;
f) stabilește politicile și strategiile naționale în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniul sportului, pe acțiuni, măsuri de monitorizare și evaluare a impactului proiectelor care vor fi utilizate de federațiile sportive naționale, precum și de cluburile sportive din România ".
Prin urmare, această cerere subsecventă se circumscrie exclusiv atribuțiilor și competențelor Ministerului Tineretului și Sportului, astfel încât G. R. nu poate fi obligat la realizarea pretențiilor federației reclamante.
Pe fondul cererilor, menționează că Hotărârea a cărei anulare o solicită Federația R. de Poker a fost elaborată în conformitate cu dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr.561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.
Activitatea de organizare și exploatare a jocurilor de noroc este reglementată de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2010, cu modificările și completările ulterioare, și cele ale Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare.
Aplicarea prevederilor legislației în vigoare la momentul adoptării Hotărârii de Guvern nr.644/2013 a demonstrat existența necesității modificării acesteia, pentru a răspunde cât mai bine realităților economico-sociale și situației specifice existente în acest domeniu extrem de activ.
În acest sens, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea 227/2013, a fost înființat O. Național pentru Jocuri de N., ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului R., iar prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 298 din mai 2013, privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, au fost adoptate normele metodologice de aplicare.
O. Național pentru Jocuri de N. acordă dreptul de organizare și funcționare al operatorilor de jocuri de noroc, monitorizează, supraveghează și controlează activitățile din domeniul jocurilor de noroc.
De asemenea, ținând cont că prin Legea 227/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, a fost amendat cadrul legal stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, respectiv înființarea și funcționarea cluburilor de poker, prin adoptarea Hotărârii atacate s-a modificat și s-au completat în mod corespunzător prevederile Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009.
Organizarea unor competiții ori turnee de poker trebuie să respecte prevederile legale privind obligativitatea autorizării operatorilor economici și deținerii unei licențe de organizare a unui astfel de joc, prevăzute de art. 16 alin. (4) din O.U.G. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările în vigoare, potrivit căruia „operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc și exploatează, pe bază de autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri de noroc caracteristice activității cazinourilor pot organiza turnee de poker în baza unui regulament aprobat de comitet și cu condiția plății taxei de organizare".
Așadar, în România, la momentul aprobării actului normativ contestat, funcționau în paralel două tipuri de reglementări, respectiv, jocul de poker - joc de noroc și jocul de poker - ramură sportivă. Astfel, cele două reglementări nu puteau opera în paralel, deoarece, pentru a fi un sport, la jocul de poker trebuie să se acorde premii în cupe sau medalii și să nu fie îndeplinite cerințele prevăzute de legislația în vigoare pentru jocurile de noroc respectiv: joc sau partidă, taxă de participare sau miză, fond de câștiguri sau premii, mijloace de joc, organizator și participanți.
In acest sens prezintă câteva aspecte reglementate de legislația în vigoare în domeniul jocurilor de noroc (O.U.G. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc), în principal aspecte de ordin fiscal ce trebuie respectate de organizatori:
- taxa aferentă licenței de organizare a jocurilor de noroc - 400.000 lei/an/organizator;
-taxa anuală aferentă autorizației de exploatare a jocurilor de noroc - 250.000 lei/masă/an în București, 120.000 lei/masă/an în alte locații;
- taxa de acces - 20 lei/persoană/zi;
-taxa de organizare pentru turnee de poker - 200.000 lei/an.
Privitor la Ordinul ANST nr.732/2011 de care se prevalează reclamanta Federația R. de Poker, arată că acesta are un conținut succint, fiind emis în condițiile existentei unor paralelisme legislative referitoare la competenta recunoașterii oficiale a practicării unei ramuri de sport.
Un al aspect important îl constituie posibilitatea de a participa minori la activitățile de poker sportiv, fapt ce contravine prevederilor legale în vigoare și în același timp directivelor europene care obligă statul român să protejeze minorii sau alte grupuri vulnerabile în vederea evitării dependenței de jocuri de noroc.
Totodată, pentru înființarea unei federații naționale care poate să solicite recunoașterea oficială a unei ramuri sportive, potrivit art. 28 al H.G. nr. 884/2001 trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții legale:
a. activitatea ramurii de sport se desfășoară în minimum 5 județe;
b. la data constituirii să existe minimum 10 cluburi sportive care să aibă minimum 200 de membri practicanți;
c. activitatea în ramura de sport recunoscută oficial să se desfășoare în mod organizat de cel puțin 3 ani de la recunoașterea oficială a practicării ramurii de sport în România.
În ceea ce privește Federația Sportivă Națională de Poker, precizează faptul că acordarea personalității juridice s-a făcut de către instanța de judecată competentă, în temeiul prevederilor de drept comun ale O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările si completările ulterioare, iar nu de către Ministerul Tineretului și Sportului, în condițiile normelor speciale ale Legii nr.69/2000, modificată și completată.
Delimitarea între poker - joc de noroc și poker - ramură sportivă, trebuie să țină cont de prevederile legale în vigoare privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în România.
Pentru a nu mai permite interpretări legislative în detrimentul statului român, prin dispozițiile Legii nr.227/2013 s-au modificat prevederile O.U.G. 20/2013, după cum urmează: „(5) Cluburile de poker sunt săli (locații) specializate, în care se desfășoară exclusiv între participanți jocuri de noroc cu cărți de joc, denumite "poker". Pentru activitatea de club de poker, organizatorii vor solicita licență și autorizație de la Oficiu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează jocurile de noroc caracteristice activității cazinourilor. (6) Organizatorii care dețin licența de organizare a cluburilor de poker pot organiza turnee de poker în afara locațiilor autorizate, cu condiția notificării Oficiului, cu cel puțin 30 de zile înainte, cu privire la locația în care urmează să se desfășoare turneul, perioada de desfășurare, taxa de participare și intervalul orar de desfășurare. (7) Numărul minim de mese exploatate de un organizator al unui club de poker este de 10 pentru locațiile din București și 5 pentru locațiile din țară. (8) Taxa aferentă licenței pentru clubul de poker este de 50.000 lei/an, iar taxa aferent autorizației este de 25.000 lei/lună/locație, pentru municipiul București, respectiv 10.000 lei/lună/locație pentru locațiile din țară ".
Jocul de poker este prin natura lui un joc inventat si reglementat ca joc de noroc, care în principal se desfășoară într-un cadru organizat în special în cazinouri.
HG nr.644/2013 a fost adoptată în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, nu vatămă reclamantei drepturi recunoscute de lege și vă solicităm respingerea cererii de anulare ca nefondată.
Referitor la capătul de cerere subsidiar, având ca obiect obligarea pârâtului G. R. „să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport", vă rugăm să observați că obligarea unei autorități publice la emiterea/adoptarea unui act administrativ poate fi dispusă în condițiile în care se constată refuzul nejustificat al acesteia de a proceda în sensul solicitat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."
În conformitate cu dispozițiile art. 18 alin.(l) din același act normativ "Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin.(l), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă."
Din interpretarea sistematică a textelor legale citate, rezultă fără echivoc că soluția constând în obligarea autorității publice de a emite un act administrativ sau de a efectua o operațiune administrativă poate fi dispusă numai dacă se constată refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri sau refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative.
Prin urmare, în cazul de față, instanței îi revine sarcina de a analiza dacă există un refuz al Executivului de a adopta o hotărâre de Guvern prin care „să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport", iar în caz afirmativ, dacă refuzul este sau nu justificat.
Dincolo de faptul că federația reclamantă nici nu probează îndeplinirea vreunei proceduri prealabile pe acest aspect cu pârâtul G. R., iar competența exclusivă în domeniu aparține Ministerului Tineretului și Sportului, se mai impune a fi reținut că în privința acestei cereri există o particularitate constând în împrejurarea că cererea are ca obiect obligarea unei autorități publice la adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.
Din această perspectivă, trebuie observat că actele administrative caracter normativ nu fac parte din categoria actelor administrative care se emit/adoptă la cererea persoanei îndreptățite.
Ori, soluțiile instanțelor de contencios administrativ de obligare a autorităților pârâte la emiterea unor acte administrative vizează, cu precădere situațiile în care este vorba despre emiterea unor acte administrative individuale, la cererea persoanelor îndreptățite, numai cu privire la acestea putându-se constata nesoluționarea sau refuzul de soluționare al unei cereri care are ca obiect chiar emiterea actului respectiv (ex: diplome, certificate, atestate, permise, adeverințe, avize etc.)
Actele administrative cu caracter normativ sunt acte care reglementează aspecte de interes general, cu aplicabilitate generală și ai căror destinatari sunt nedeterminați, astfel încât adoptarea acestora nu se realizează la cererea unei persoane sau a unui grup de persoane, ci în condițiile prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
Existența unui drept larg de apreciere a autorității emitente a unui act normativ rezultă și din procedura de adoptare a acestei categorii de acte administrative, astfel cum este reglementată de Legea nr.24/2000, republicată, fiind necesar ca, în prealabil, autoritatea competentă să elaboreze instrumente de prezentare și motivare (în cazul hotărârilor Guvernului, Note de fundamentare, studii de impact etc.), care să cuprindă impactul socio-economic, financiar, precum și, după caz, alte aspecte, în funcție de conținutul reglementării (art.31 din Legea nr. 24/2000, republicată).
O. NAȚIONAL PENTRU JOCURI DE N. a formulat la data de 22.04.2014 cerere de intervenție, calificată ca fiind accesorie în interesul pârâtului G. R., prin care a invocat excepția lipsei plângerii prealabile obligatorii reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, împotriva Hotărârii Guvernului nr.644/2013, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, pentru considerentele expuse pe larg în cerere.
Cererea de intervenție a fost încuviințată în principiu în ședința publică din 20.05.2014.
Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:
Excepția netimbrării nu este întemeiată.
Reclamantul a achitat taxa de timbru în cuantum de 50 de lei, conform chitanței nr._/05.02.2014 (fila 58).
Excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de intervenientul ONJN, nu este întemeiată.
Din adresa nr. 1564 din 10.10.2013 (fila 6), rezultă că reclamanta s-a adresat prealabil sesizării instanței cu cererea de revocare a HG 644/2013, emitentului acesteia. Cererea înregistrată la Secretariatul General al Guvernului la 05.09.2013 a fost transmisă Ministerului Tineretului și Sportului.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale active, pârâtul G. R. a invocat aspecte strâns legate de fondul cauzei, acestea urmând a fi analizate pe fondul cererii.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.
Existența dreptului/interesului legitim și faptul vătămării acestuia constituie obiectul analizei de fond.
Reclamanta a solicitat prin acțiune anularea Hotărârii Guvernului R. nr. 644/2013, respectiv modificarea acesteia în sensul obligării pârâtului să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport.
Deși reclamanta a arătat în petit că „invocă excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului”, nu a individualizat un astfel de act normativ.
Din motivarea acțiunii, rezultă că motivele de neconstituționalitate se referă la H.G. 644/2013.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat în ședința publică din 02.09.2014 că nu a fost investită cu o excepția de neconstituționalitate a unui act normativ.
Corespondența dispozițiilor actului administrativ cu caracter normativ (hotărârea de guvern) cu dispozițiile Constituției urmează a fi analizată de instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare.
H.G. 644/2013 privește:
-completarea HG nr. 298/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și pentru modificarea HG nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc,
-modificarea și completarea HG nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Având în vedere motivele de nelegalitate invocate prin acțiune, se rețin următoarele:
Aspectele pe care reclamanta le pune în discuție vizează, în primul rând, împrejurarea că formele de asociere privind pokerul au fost denumite „cluburi de poker” și au fost supuse regimului de joc de noroc.
Aceste aspecte au fost reglementate prin lege.
Astfel, prin Legea nr. 227 publicată în 16.07.2013, de aprobare a OUG nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și pentru modificarea și completarea OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, art. 6^2, s-a stabilit:
„La articolul 16, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5) - (8), cu următorul cuprins:
(5) Cluburile de poker sunt săli (locații) specializate, în care se desfășoară exclusiv între participanți jocuri de noroc cu cărți de joc, denumite "poker". Pentru activitatea de club de poker, organizatorii vor solicita licență și autorizație de la Oficiu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează jocurile de noroc caracteristice activității cazinourilor.
(6) Organizatorii care dețin licența de organizare a cluburilor de poker pot organiza turnee de poker în afara locațiilor autorizate, cu condiția notificării Oficiului, cu cel puțin 30 de zile înainte, cu privire la locația în care urmează să se desfășoare turneul, perioada de desfășurare, taxa de participare și intervalul orar de desfășurare.
(7) Numărul minim de mese exploatate de un organizator al unui club de poker este de 10 pentru locațiile din București și 5 pentru locațiile din țară.
(8) Taxa aferentă licenței pentru clubul de poker este de 50.000 lei/an, iar taxa aferentă autorizației este de 25.000 lei/lună/locație, pentru municipiul București, respectiv 10.000 lei/lună/locație pentru locațiile din țară”.
HG 644, publicată la 28.08.2013, completează, modifică hotărâri de guvern anterioare date în aplicarea actelor normative care au făcut obiectul Legii 227/2013 (ordonanța guvernului privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N., respectiv de modificare și completare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc).
Astfel, HG nr. 298/2013, completată prin HG 644/2013, privește organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de N. și modificarea HG nr. 870/2009, iar HG nr. 870/2009, modificată și completată prin HG 644/2013, privește aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Deci reglementarea cluburilor de poker și obligația cluburilor de poker de a respecta prevederile legale care reglementează jocurile de noroc caracteristice activității cazinourilor a fost realizată prin lege.
Dispozițiile H.G. 644/2013 (art. II) care modifică și completează HG 870/2009 prin introducerea lit. k la art. 1 alin. 2, astfel:
„La articolul 1 alineatul (2), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins: "k) activități caracteristice cluburilor de poker",
nu contravin legii sus menționate.
Art. 1 alin. 2 lit. a- j din HG 870/2009 reglementează „activitățile pentru care se poate solicita obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc”.
În continuare, la art. 2 alin. 8 din HG 870/2009, care reglementează acordarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, se introduce o nouă literă, litera j, cu următorul cuprins: "j) în cazul jocurilor de noroc caracteristice cluburilor de poker. Fiecărui organizator i se acordă o singură autorizație de exploatare a jocurilor de noroc pentru locația în care se organizează și se desfășoară aceste activități. Modelul autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc este prezentat în anexa nr. 1b)."
Secțiunea a 21-a, introdusă în cadrul capitolului II "Condiții de autorizare specifice diferitelor categorii de jocuri de noroc", privește "Jocuri de noroc caracteristice cluburilor de poker", cuprinzând articolele 44^1 - 44^20.
Actul administrativ cu caracter normativ a fost adoptat în vederea organizării executării legii, cu respectarea dispozițiilor acesteia.
Încălcarea dispozițiilor constituționale invocate prin acțiune nu poate fi analizată raportat la prevederile hotărârii de guvern contestate, ci în cadrul excepției de neconstituționalitate împotriva actului normativ, în contenciosul constituțional.
Curtea constată că nu este fondat motivul de nelegalitate invocat prin acțiune referitor la încălcarea dispozițiilor art. 108 alin. 4 teza I din Constituția R.- „Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al R.”.
Având în vedere obiectul de reglementare al hotărârii, împrejurarea că Ministerul Tineretului și Sportului nu a contrasemnat-o nu poate sta la baza anulării acesteia.
Pe de altă parte, reclamanta pune în discuție prin acțiunea formulată efectele adoptării normelor legale privind înființarea cluburilor de poker și regimul juridic aplicabil acestora asupra situației sale concrete (Federație R. de Poker, înființată în baza Legii nr. 26/2000), afirmând că „nefiind înființată potrivit Legii nr. 31/1991, înțelege să nu facă obiectul reglementărilor HG 644/2013”.
Curtea constată că elementele de fapt și de drept invocate de reclamantă nu au relevanță în analiza legalității actului administrativ care constituie obiectul acțiunii în anulare: H.G. 644/2013.
Aceste elemente vizează modul de interpretare și aplicare a actului administrativ cu caracter normativ, prin coroborarea sa cu alte acte administrative și acte normative, raportat la o situația de fapt concretă, și nu legalitatea acestuia.
În ce privește cererea formulată în subsidiar, de modificare a HG 644/2013 „în sensul obligării pârâtului să reglementeze dreptul Federației Române de Poker de a coordona activitatea de poker sportiv pe tot teritoriul R. și de a emite regulamente de desfășurare a acestui sport”, Curtea constată că nu este admisibilă.
Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ se realizează în condițiile legii, cu respectarea principiului constituțional al separației puterilor în stat.
G. R. adoptă hotărâri pentru organizarea executării legii, acestea fiind supuse controlului de legalitate în contenciosul administrativ. Instanța nu are competența de a obliga autoritatea la adoptarea unor dispoziții cu caracter normativ.
Având în vedere aceste considerente, va respinge cererea formulată în subsidiar ca inadmisibilă.
Față de această soluție, excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului invocată prin întâmpinare pe acest capăt de cerere nu va mai fi analizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile netimbrării, lipsei calității procesuale active, lipsei procedurii prealabile, ca neîntemeiate.
Respinge cererea de anulare a H.G. nr. 644/2013 formulată de reclamanta FEDERAȚIA R. DE POKER, cu sediul în București, ., ., ., sector 2, în contradictoriu cu pârâtul G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei, nr. 1, sector 1, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de obligare a pârâtului la modificarea H.G. ca inadmisibilă.
Admite cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulată de O. ROMÂN PENTRU JOCURI DE N., cu sediul în București, Calea Victoriei, nr. 9, sector 3.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel București.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.Ș./A.N
5 ex./
| ← Pretentii. Decizia nr. 6230/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 8388/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
