Obligaţia de a face. Decizia nr. 8093/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8093/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-11-2014 în dosarul nr. 4027/93/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.8093
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.11.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE M.-C. I.
JUDECĂTOR L. - G. Z.
JUDECĂTOR C. - F. P.
GREFIER D. Ș.
Pe rol se află spre soluționare cererea de recurs formulată de recurentul reclamant M. N. împotriva sentinței civile nr.710/24.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov în contradictoriu cu intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI SA- AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI C. BUCUREȘTI având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant M. N. prin avocat P. M. în baza împuternicirii avocațiale ._/2014 pe care o depune la dosar și intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI SA- AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI C. BUCUREȘTI prin avocat R. C. în baza împuternicirii avocațiale ._/2014 aflată la fila 22 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că cererea de recurs este netimbrată și că intimata pârâtă a fost citată cu un exemplar al motivelor de recurs, iar la data de 28.10.2014 a depus întâmpinare în 2 exemplare.
Apărătorul recurentului reclamant depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei, timbru judiciar de 0,50 bani și învederează că a primit întâmpinarea formulată de intimata pârâtă deoarece a fost comunicată prin fax.
Interpelate, pe rând, părțile prezente învederează că solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele existente la dosarul cauzei. Nu mai sunt alte cereri de formulat.
Curtea, după deliberare, încuviințează pentru recurentul reclamant și intimata pârâtă proba cu înscrisuri, respectiv cele existente la dosarul cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Apărătorul recurentului reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile recurate și pe cale de consecință admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată. În susținerea recursului solicită a se avea în vedere că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și a apreciat în mod netemeinic că abaterile de la normele Regulamentului pentru desfășurarea transportului de persoane în regim taxi sunt distincte de contravențiile prevăzute de Legea nr.38/2003 și nu sunt condiționate de soarta proceselor verbale încheiate în baza respectivei legi. Solicită a se observa că atât prin procesul verbal de contravenție cât și prin măsura administrativă a Companiei Naționale de Aeroporturi București SA reclamantul a fost sancționat pentru aceleași fapte, fiind vădit încălcat principiul non bis in idem. Mai arată că în baza sentinței civile nr.242/23.01.2012 pronunțată de Judecătoria B. rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, pârâta avea obligația de a restitui cele două permise încă de la data de 05.09.2011 când a fost comunicată acesteia prima adresă prin care se solicita restituirea permiselor, însă pârâta nu a înțeles să procedeze la restituirea acestora, continuând să eludeze prevederile art. 32 alin 3 din OG 2/2001 privitoare la caracterul suspensiv al plângerii contravenționale. Concluzionând solicită a se avea în vedere că recurentul reclamant nu poate fi sancționat de două ori pentru faptele sale, iar atât timp cât s-a reținut că faptele sunt nelegale reținute în sarcina recurentului este absolut obligatoriu ca pârâta să elibereze documentele reținute în mod nelegal și să le remită în original recurentului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul intimatei pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, respectiv onorariu de avocat. În combaterea recursului solicită a se avea în vedere că hotărârea pronunțată de Tribunalul Ilfov este temeinică și legală, recurentul face o confuzie între încălcarea unor norme care au fost sancționate de Poliția Transporturi față de încălcarea Regulamentului de taxi în cadrul aeroportului. Mai arată că a fost dovedit prin înscrisurile depuse că recurentul este un contravenient care nu are respect de normele de transport în regim taxi în perimetrul aeroportuar, au fost depuse dovezi cu privire la conduita acestuia, respectiv în decurs de doi ani au fost foarte multe abateri contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice, astfel cum reiese doar de pe portalul de judecată la Judecătoriei B.. În concluzie, solicită a se constat faptul că măsurile aplicate de pârâtă sunt în conformitate cu dispozițiile Regulamentului, dar și cu cele ale Legii nr.38/2003, sens în care se impune respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind legală și temeinică.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sent.civ. nr. 710/24.02.2014 pron. de Tribunalul Ilfov, secția civilă a fost respinsă cererea formulată de reclamantul M. N. în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI SA- AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI C. BUCUREȘTI, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamantul a fost sanctionat contraventional prin procesul verbal . nr._/13.08.2011 pentru savarsirea faptei prevazuta de art.24 ind.l pct.3 din Legea nr.38/2003 intrucat a fost depistat in fata terminalului sosiri internationale al aeroportului Henri Coanda in timp ce aborda diferiti pasageri in vederea trasportarii acestora in regim taxi. Reclamantul a formulat plangere care a fost admisa iar prin sent civ nr.242/23.01.2012 pronuntata de Judecatoria B. in dos nr._, fiind dispusa anularea procesului verbal si exonerarea de plata amenzii. In considerentele hotararii s-a retinut ca exista contradictii intre data si ora din inregistrarea video si data si ora retinute ca fiind ale savarsirii faptei.
Se mai retine ca reclamantului i-au fost ridicate si anulate permisul de acces auto taxi ._ si legitimatia de aeroport . conform Regulamentului CNAB/ AIHC pentru desfasurarea transportului de persoane in regim taxi, editia 03.11.2010 (f.13), intrucat in perioada 19.01._11 reclamantul a savarsit un numar de 8 abateri de la reglementarile aeroportuare, fapte descrise in adresa de raspuns depusa la filele 16-17.
Potrivit art.27 din Regulamentul CNAB/ AIHC (f.83) permisul de acces auto eliberate de administratia aeroportului sunt proprietate aeroportului si trebuie restituite acestuia in situatia suspendarii/ anularii/ deterioarii iar conform art.50 permisul de identificare si acces suspendati anulat se restituie in 5 zile de la data instiintarii titularului.
Art. 53 prevede ca administratia aeroportului are autoritatea de a aplica sanctiuni pentru abaterile de la regulile de acces si masurile de securitate, iar la art.54 sunt enumerate faptele ce constituie abateri.
Totodata art.56 din regulament prevede ca suspendarea sau anularea unui permis de acces auto atrage in mod direct aceeasi sanctiune si in ceea ce priveste permisul de identificare si acces al taximetristului vinovat de fapta care a atras masura respectiva.
Tribunalul a constatat ca cele 8 abateri retinute in sarcina rec1amantului se incadreaza la art.54 lit.c, d, f, h, î si j.
Sunt neintemeiate sustinerile rec1amantului intrucat abaterile de la normele Regulamentului pentru desfasurarea transportului de persoane in regim taxi sunt distincte de contraventiile prevazute de Legea nr. Legea nr.38/2003 si nu sunt conditionate de soarta proceselor verbale incheiate in baza respectivei legi.
Ca atare, masura dispusa de parat este legala si temeinica fiind dispusa cu respectarea normelor regulamentului in vigoare, iar solicitarea rec1amantului de obligare a paratului la restituire a permisului de acces auto taxi, a permisului de identificare si acces, sub sanctiunea daunelor cominatorii nu are justificare legala.
Pentru motivele expuse, raportat la dispozitiile art.18 din Legea nr.554/2004, tribunalul a apreciat actiunea rec1amantului ca fiind neintemeiata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M. N., înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 6.08.2014, prin care a reiterat situația de fapt alegată în fața primei instanțe, formulând următoarele critici:
1) Se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. și greșita statuare a Tribunalului Ilfov, în sensul că sancțiunile prevăzute de Regulamentul aeroportuar sunt distincte de contravențiile prev. de L. nr. 38/2003, arătându-se că atât prin procesul-verbal contravențional (ulterior anulat prin hotărârea Judecătoriei B., intrată în puterea lucrului judecat), cât și prin măsura administrativă dispusă de intimata-pârâtă a fost sancționat pentru aceeași faptă (abordarea clienților de către taximetriști în zona aeroportuară), fiind încălcat principiul non bis in idem;, se arată totodată că prin anularea procesului-verbal de contravenție, nu se mai putea dispune măsura anulării și ridicării permiselor auto; totodată, neaplicarea unor sancțiuni anterior datei de 13.08.2011 ar echivala cu o iertare a faptelor recurentului.
2) Se arată, pe cale de consecință, că intimata-pârâtă nu și-a adus la îndeplinire obligația de restituire a permiselor de acces auto;
3) Potrivit recurentului, care invocă Dec. nr. 20/2005 a Curții de Casație, obligarea intimatei la plata daunelor cominatorii este admisibilă.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare (f. 23 și urm.), prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs, care privește încălcarea principiului non bis in idem, respectiv al doilea motiv de recurs, care privește pretinsa obligație a intimatei-pârâte de a anula măsurile dispuse și de a restitui permisele de acces, ca urmare a admiterii plângerii contravenționale, sunt nefondate.
Astfel, se constată că potrivit art. 241 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, (1) Prin derogare de la prevederile art. 19 și art. 20 alin. (7) și (8), transportul persoanelor în regim de taxi se poate realiza permanent între localitatea de autorizare și aeroporturile situate în afara acestora.
(2) Pentru asigurarea calității transportului în regim de taxi a clienților la și de la aeroport, administrația fiecărui aeroport va asigura o stație de debarcare a clienților transportați către aeroport, precum și locul de așteptare a taxiurilor pentru clienții transportați de la aeroport către localitățile de destinație.
(3) Locurile de așteptare vor fi special dotate și amenajate cu peron de îmbarcare pentru clienți. Preluarea clienților din aeroport, dirijarea și îmbarcarea acestora în taxiuri și accesul taxiurilor în locul de așteptare se vor realiza prin dirijare asigurată de administrația aeroportului, în ordinea așteptării taxiurilor. Este interzisă practica de abordare a clienților în interiorul aeroportului de către taximetriști sau interpuși ori îmbarcarea clienților în altă ordine decât în ordinea precizată.
(4) În locul de așteptare au acces numai taxiurile care dețin autorizații taxi emise de autoritățile de autorizare din municipiul București și județul Ilfov și au volumul spațiului destinat pentru transportul bagajelor de cel puțin 500 de litri.
(5) În stația de debarcare a clienților au acces toate autovehiculele taxi care transportă clienți dinspre localitățile de autorizare.
(6) Administrația aeroportului are obligația să afișeze la peronul de îmbarcare a clienților în taxiuri lista cu tarifele maximale, aprobate de autoritățile de autorizare prevăzute la alin. (4).
(7) Este interzisă practicarea de către taximetriști a unor tarife superioare față de tariful afișat pe portiera taxiului cu care aceștia operează în localitatea de autorizare pentru transportul clienților la și de la aeroport.
(8) În parcările aeroportului amenajate pentru autovehicule au acces, cu plata taxelor legale, toate taxiurile care dețin autorizație taxi, altele decât cele prevăzute la alin. (4), care așteaptă preluarea clienților, pe bază de contract sau pe bază de comandă realizată prin dispecerat taxi, pentru deplasarea acestora la alte destinații decât municipiul București și județul Ilfov.
Potrivit art. 55, constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează după cum urmează: 2. cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei: c) aplicabilă taximetriștilor sau interpușilor acestora care abordează clienții în interiorul aeroportului, cu încălcarea prevederilor art. 24^1 alin. (3).
Se constată că în condițiile art. 54 din Regulamentul pentru desfășurarea transportului de persoane în regim de taxi, aprobat de intimata-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI SA- AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI C. BUCUREȘTI, următoarele fapte săvârșite de către taximetriștii titulari ai permiselor de identificare și acces constituie abateri de la normele prezentului regulament: (…)
c) refuzul de a elibera la finalul cursei
d) pretinderea ca plată pentru prestația efectuată a unei sume care nu este prevăzută pe bonul fiscal; (…)
f) nerespectarea regulilor de așteptare în zona de grupare în regim dispecerizat, în funcție de algoritmul dat de tichetele de ordine;
h) ținută și manifestări necorespunzătoare calității de taximetrist autorizat (atitudine necivilizată, ținută vestimentară neadecvată desfășurării activității de taximetrie, limbaj indecent/trivial ș.a.m.d.);
î) părăsirea autovehiculului taxi pe pozițiile destinate TAXI în locul de așteptare;
j) abordarea de potențiali clienți în perimetrul aeroportuar;
În condițiile art. 55 – 56 din Regulament, în cazul constatărilor abaterilor menționate, administrația aeroportului are dreptul de a suspenda sau anula, după caz, permisul de acces auto și/sau permisul de identificare și acces, suspendarea permisului de acces auto atrăgând în mod direct (de drept) aceeași sancțiune privind pemisul de identificare și acces la taximetristului vinovat de săvârșirea abaterilor.
Din adresa emisă de intimată la data de 18.07.2012 rezultă că recurentul-reclamant se face vinovat de următoarele fapte, constatate de organele abilitate potrivit procedurii de constatare instituite de autoritățile aeroportuare în perioada 20.07.2010 – 13.08.2011:
a) abaterile prev. de art. 54 lit.h și j din Regulament (20.07.2010);
b) abaterile prev. de art. 54 lit.c și d din Regulament (2.02.2011), respectiv refuzul de a elibera bonul fiscal și pretinderea unei sume superioare celei înscrise pe acesta, conform unei sesizări scrise a pasagerului recurentului;
c) abaterile prev. de art. 54 lit.d și h din Regulament (29.04.2011);
d) abaterile prev. de art. 54 lit.î și j din Regulament (13.08.2011).
Faptele anterioare datei de 13.08.2011 nu au fost contestate de recurent, care nu a administrat probe în sens contrar, fiind în mod legal avute în vedere de instanța de fond, atunci când a apreciat legalitatea sancțiunii aplicate de intimată; fără temei susține recurentul că neaplicarea pe loc a unor sancțiuni ar constitui o ,,iertareˮ care ar duce la imposibilitatea aplicării ulterioare a unei sancțiuni, o atare afirmație fiind lipsită de temei juridic; faptul că intimata a manifestat temporar clemență nu o lipsește de dreptul de a avea în vedere ansamblul activității ilicite desfășurate de recurent, atunci când a decis, finalmente, să retragă permisul de acces auto și permisul de identificare și acces.
Nu poate fi primită nici susținerea că din sent.civ. nr. 242/23.01.2012 a Judecătoriei B., prin care a fost anulat irevocabil procesul-verbal contravențional referitor la fapta din data de 13.08.2011 (abordarea diferiților pasageri în vederea oferirii serviciilor de transport în regim de taxi) ar impune ipso facto și anularea măsurii dispuse de intimată, câtă vreme motivul avut în vedere de Judecătoria B. (neconcordanța datei filmării cu data reținută în procesul-verbal) a dus la anularea procesului-verbal pe temeiuri specifice legislației contravenționale, fără a constitui o dovadă peremptorie că recurentul nu ar fi săvârșit fapta imputată.
În tot cazul, abaterile săvârșite anterior datei de 13.08.2011 sunt prin ele însele, ca și prin caracterul lor repetitiv suficiente pentru a justifica, în fapt și în drept, măsura contestată, respectiv retragerea permisului de acces auto și permisului de identificare și acces.
În ce privește susținerea referitoare la pretinsa încălcare a principiul non bis in idem, aceasta este vădit nefondată, întrucât acest principiu înseamnă că o faptă ilicită nu poate fi urmărită și sancționată, de două ori, în mod succesiv (separat), în temeiul aceleiași norme legale, nicidecum că aceeași faptă nu poate fi sancționată concomitent în temeiul unor norme juridice diferite, care urmăresc protejarea unor valori sociale diferite și au rațiuni diferite.
Ori, în temeiul Legii nr. 38/2003 s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale, o sancțiune pecuniară, în vreme ce în temeiul Regulamentului aeroportuar s-a aplicat o sancțiune în virtutea dreptului autorităților aeroportuare de a reglementa transportul în regim de taxi într-o manieră civilizată și eficientă, conformă cu standardele unui aeroport civilizat, având ca scop prevenirea săvârșirii pe viitor a unor abateri similare, motiv pentru care, în mod evident, cele două sancțiuni pot fi cumulate fără a putea fi vorba despre încălcarea principiului non bis in idem (așa cum răspunderea contravențională nu o exclude pe cea civilă, spre exemplu), după cum anularea procesului-verbal contravențional nu impune în nici un fel redarea permisului de acces în perimetrul aeroportuar.
De vreme ce măsurile contestate sunt corecte, sunt lipsite de temei și celelalte motive de recurs, neimpunându-se restituirea permiselor, iar daunele cominatorii nu mai există în dreptul comun de la data modificării vechiului Cod de procedură civilă prin Legea nr. 459/2006, decizia invocată fiind căzută în desuetudine. Totodată, o eventuală executare silită a hotărârii ce ar fi fost pronunțată în ipoteza admiterii cererii recurentului-reclamant (ceea ce nu este cazul) ar urma dispozițiile procedurale ale art. 24 și urm. din Legea nr. 554/2004, în vigoare în prezent, coroborate cu prevederile NCPC.
Față de considerentele ce preced, potrivit art. 312 alin.1 C.pr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant M. N. împotriva sentinței civile nr.710/24.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov în contradictoriu cu intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI SA- AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI C. BUCUREȘTI, ca nefondat. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.- C. I. L.-G. Z. C.-F. P.
GREFIER
D. Ș.
Jud fond Tribunalul Ilfov
A. D.
Red.L.G.Z/2 ex
| ← Pretentii. Decizia nr. 8388/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 5834/2014.... → |
|---|
