Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Sentința nr. 1634/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1634/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 7744/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
Sentința civilă nr. 1634
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.05.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. TV G. SA, în contradictoriu cu pârâtul C. NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI (C.N.A.),având ca obiect „anulare act emis de (C.N.A.)”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 16.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțare la data de 23.05.2014, pentru când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.11.2013, sub nr._ reclamanta S.C. A. TV G. S.A. a formulat contestație împotriva Deciziei nr.615/07.11.2013 a CONSILIULUI N. AL AUDIOVIZUALULUI, solicitându-se, prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispună anularea mai sus-amintitei decizii si exonerarea sa de la plata amenzii in cuantum de 10.000 lei.
În motivarea cererii s-au arătat în esență următoarele: În fapt, in cadrul ședinței din data de 07.11.2013, C. a adoptat Decizia nr.615, prin care i s-a aplicat sancțiunea amenzii in cuantum de 10.000 lei, având ca temei pretinsa incalcare a dispozițiilor:
Art.29 alin.(l), lit.a) din Legea nr.504/2002 a audiovizualului: "comunicările comerciale audiovizuale difuzate de/ furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții: a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise"
Art.40 alin.(4) din Decizia CNA. nr.220/2011, privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual (Codul audiovizual):
"Este interzisă utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale"
Art.43 alin.(l) din Decizia CNA nr.220¡2011, privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual (Codul audiovizual):
"Radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile unor cauze aflate pe rol în justiție sau în curs de cercetare, prin comentariile și luările de poziție proprii sau ale invitaților, inclusiv ale avocaților părților".
In temeiul art.10 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a fost invocată nulitatea deciziei de sancționare.
Potrivit art. 10 mai sus menționat:
(1)Dacă aceeași persoana a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplica pentru fiecare contravenție.
(2)Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai grava sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanța pentru prestarea unei activități în folosul comunității.,
Din analiza textului de lege mai sus enunțat, rezulta ca autoritatea care constata săvârșirea mai multor contravenții si aplica sancțiuni pentru acestea are obligația de a individualiza sancțiunea aplicata pentru fiecare dintre contravențiile săvârșite.
Totodată îi revine obligația de a individualiza potrivit algoritmului reglementat de lege sancțiunea finala care este aplicata.
Aceasta condiție esențiala a adoptării măsurii administrative de sancționare nu a fost respectata.
Este indubitabil ca prin decizie, paratul a stabilit in sarcina sa, săvârșirea mai multor contravenții. In acest sens sunt invocate trei articole de lege care reprezintă temei pentru contravenții diferite, sarvarsite in zile si in emisiuni diferite, si pe care insusi paratul le grupează, in cadrul deciziei, in trei categorii.
i)abateri de la obligațiile privind utilizarea comunicării comerciale audiovizuale cu conținut publicitar mascat;
ii)abateri de la obligațiile privind dreptului la propria imagine;
iii)abateri de la obligațiile privind dreptul la un proces echitabil al persoanei.
Faptul ca abaterile de la normele legale reglementate de Legea nr.504/2002 si Decizia nr.220/2011 reprezintă contravenții, reiese indubitabil din articolele din cadrul acestor acte normative, care reglementează natura faptelor (contravenții) si sancționarea lor:
Legea nr.504/2002:
Art.90, alin.(l), lit.c): "Constituie contravenții următoarele fapte:
c) Utilizarea comunicării comerciale audiovizuale cu conținut
publicitar mascat;"
Art.91
(1)"Constituie contravenție nerespectarea de către furnizorii sau distribuitorii de servicii a dispozițiilor prezentei legi prevăzute la art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și (2), art. 26 indice 1 alin. (1), art. 31 alin. (1), (3), (4) și (5), art. 39 indice 1 și art. 48, precum și ale deciziilor având caracter normativ emise de Consiliu."
(2)"Faptele prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei"
Decizia nr.220/2011:
Art.144 (1): "Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 27, 47 și 48, ale art. 90 alin. (1) și (3), ale art. 96, precum și nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică se sancționează conform dispozițiilor art. 90 alin.(2) din Legea audiovizualului".
(2) "Nerespectarea prevederilor celorlalte articole ale prezentei decizii, precum și refuzul ducerii la îndeplinire a dispozițiilor referitoare la acordarea rectificării se sancționează conform dispozițiilor art. 91 din Legea audiovizualului".
Întrucât Legea nr.504/2002 nu conține nicio norma derogatorie de la dispozițiile generale cuprinse in O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, rezulta ca obligația reglementata de art. 10 mai sus enunțat revine si paratului CNA in cadrul activității sale de sancționare.
Sancțiunea nerespectării art.10 din OG nr.2/2001 este in mod evident nulitatea actului administrativ de sancționare intrucat prin aceasta incalcare se elimina posibilitatea analizei individuale a fiecărei fapte, a analizei individuale a fiecarei sancțiuni aplicate si ca o consecința devine imposibila extragerea din cuantumul amenzii totale aplicate a amenzii individuale aplicate pentru o eventuala fapta despre care instanța ar constata ca nu a reprezentat in realitate o abatere contravenționala.
Totodată nulitatea se impune si din prisma caracterului imperativ al normelor cuprinse in OG nr.2/2001.
Art. 10 reglementează un drept al contravenientului cu privire la modul de individualizare a sancțiunii care ii este aplicata. Nesocotirea acestui drept nu poate fi lipsita de urmări in planul validității actului administrativ.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.93 din Legea nr.504/2002, privind audiovizualul.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate, arătând în esență următoarele:
Prin Decizia nr. 615/07.11.2013, reclamanta a fost sancționată cu amendă de 10.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit a) din Legea audiovizalului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și a articolelor 40 alin. (4) și 43 alin. (1) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții: să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise;
Conform prevederilor din Codul audiovizualului,
-art. 40 alin. (4): Este interzisă utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale.
-art. 43 alin. (1): Radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile unor cauze aflate pe rol în justiție sau în curs de cercetare, prin comentariile și luările de poziție proprii sau ale invitaților, inclusiv ale avocaților părților.
În sarcina reclamantei s-a reținut faptul că postul A. 2, care îi aparține, a difuzat în data de 10.09.2013, în intervalul orar 23.10-00.30 o ediție a emisiunii "Telefonul de la miezul nopții", încadrată cu marcajul „. art. 40 alin. (4) și 43 alin. (1) din Codul audiovizualului.
Astfel, ediția din 10 septembrie 2013 prezentată de V. Blochina și A. Duban, a avut-o ca invitată, în direct, pe R. S., fostă componentă a trupei muzicale "Trident" care a vorbit despre situația sa familială și despre procesul de custodie a fiicei sale minore, dosar ce se află încă pe rolul instanței. În cadrul emisiunii, au fost prezentate intervenții telefonice, în direct, ale unor telespectatori. Pe ecran au fost afișate 3 întrebări: Este corupt sistemul judiciar? Certurile părinților afectează minorii? în cazul divorțului cui încredințăm copiii?, precum și titlul: Cu bani a cumpărat custodia!
În urma analizării conținutului emisiunii, membrii Consiliului au apreciat că aceasta a fost difuzată cu încălcarea dispozițiilor legale care interzic utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale.
Astfel, membrii Consiliului au apreciat că, în condițiile în care tatăl fetiței, parte în proces, solicitase ca numele său să nu fie menționat, utilizarea de către coprezentatoarea V. Blochina a denumirii unui sport, denumire pronunțată într-un mod peiorativ și vulgar, pentru a identifica persoana respectivă, (eu o să-i zic lui K 1, adică C. One, pentru ca nu am voie să prezint numele lui, că așa el se bate pentru drepturile lui și pentru copil și atunci, o să-i zic lui C. One ...), reprezintă un aspect de natură să contravină dispozițiilor legale menționate.
Nici comentariile prezentatorilor emisiunii nu au fost unele obiective, ci părtinitoare, de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil, mai ales că unele dintre afirmațiile acestora erau în sensul în care deciziile judecătorilor sunt incorecte, acestea putând fi rezultatul unor presupuse acte ilegale, întrucât nu sunt în concordanță cu opinia cvasigenerală, împărtășită și de prezentatori.
Or, potrivit dispozițiilor art. 43 din Codul Audiovizualului, radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile unor cauze aflate pe rol în justiție sau în curs de cercetare, prin comentariile și luările de poziție proprii sau ale invitaților, inclusiv ale avocaților părților.
În ceea ce privește emisiunea „Agentul Vip”, difuzată de postul A. 2, în data de 26.09.2013, de la ora 21:30, membrii Consiliului au constatat că difuzarea acesteia s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale care interzic difuzarea publicității mascate.
Potrivit raportului de monitorizare, în partea a doua a emisiunii difuzată în data de 26 septembrie 2013, prezentatorul C. B. și invitatele emisiunii, N. (cântăreața care face reclamă la farmacia Catena) și medicul nutriționist A. S., au discutat despre dietele de slăbire. Pe ecran a fost afișat titlul: „VREI SĂ SLĂBEȘTI R.? N. Șl A. S. ȘTIU SECRETUL!".
Discutând despre suplimentele alimentare care susțin o dietă, invitata A. S. a vorbit despre caracteristicile produsului OB Grass, care este un antioxidant, benefic în problemele intestinale, tranzit lent, balonare, folosit și în curele de slăbire, produs care se găsește și în farmacia CATENA.
În urma vizionării emisiunii, C. a constatat că identificarea și prezentarea detaliată a unui produs, beneficiile acestuia, și, prin modul în care s-a făcut prezentarea, chiar „recomandat", au constituit, fără echivoc o formă de promovare a suplimentului alimentar OB Grass, o publicitate care nu a fost identificată ca atare de radiodifuzor.
Prin menționarea denumirii, a substanțelor componente cât și a beneficiilor pe care le aduce consumul acestui produs, ba chiar și a farmaciei de la care poate fi achiziționat „la promoție”, s-a depășit cadrul unei informări generale a publicului cu privire la dietele de slăbire, fiind de natură să contravină dispozițiilor legale care prevăd că publicitatea trebuie să poată fi ușor identificată ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise.
Menționarea expresă a numelui farmaciei în care se găsește un astfel de produs, mai ales în contextul în care una dintre persoanele care apar în clipurile publicitare pentru respectivul lanț farmaceutic era prezentă la discuții, a constituit publicitate mascată.
Față de aceste aspecte și ținând cont de criteriile de individualizare prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului,,membrii Consiliului au propus și au votat sancționarea radiodifuzorului cu amendă în cuantum de 10.000 de lei.
În ceea ce privește invocarea excepției nulității deciziei de sancționare contestate în temeiul prevederilor art. 10 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte: reclamanta a atacat în contencios administrativ un act emis de C. Național al Audiovizualului, în regim de autoritate publică, uzând de aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 93 din Legea audiovizualului, care prevăd atât termenul înăuntrul căruia poate fi introdusă acțiunea, cât și instanța competentă să soluționeze cauza, respectiv Curtea de Apel, spre deosebire de procesele-verbale de contravenție întocmite potrivit dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, care pot fi contestate la judecătorie.
Prevederile normei invocate de reclamantă nu sunt aplicabile sancțiunilor contravenționale din domeniul audiovizualului, întrucât în materie de sancțiuni, Legea audiovizualului, lege specială, derogă de la normele de drept comun în materie de contravenții, actele emise de CNA, ca acte unilaterale cu caracter individual, fiind aplicate prin decizii adoptate de Consiliu, în cvorum, în prezența a cel puțin 8 membri și cu votul a cel puțin 6 membri.
Astfel, contrar afirmațiilor reclamantei potrivit cărora Legea nr. 504/2002 nu conține nicio normă derogatorie de la dispozițiile generale cuprinse în OG nr. 2/2001, se reține că art. 94 din această lege prevăd că numai contravențiilor constatate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, (în prezent ANCOM - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) le sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 2/2001, cu modificările ulterioare, nu și celor constatate de C.N.A., iar jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este constantă în acest sens, respingând toate acțiunile în care au fost invocate excepții similare întemeiate pe dispozițiile O.G. 2/2001.
Având în vedere că în cuprinsul Legii audiovizualului nu există nicio dispoziție care să facă trimitere la completarea prevederilor sale cu cele ale OG 2/2001, menționând în mod explicit căror acte le sunt aplicabile normele generale în materie contravențională, respectiv celor constatate de ANRC.
De altfel, contrar afirmațiilor reclamantei și sub aspectul individualizării contravenției legislația audiovizuală cuprinde dispoziții speciale, derogatorii de la normele reglementate de OG nr. 2/2001.
Astfel, potrivit art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an, criterii avute în vedere de CNA la stabilirea sancțiunii contestate, astfel încât, în raport de prevederile legale incidente în speță, C. a respectat principiul individualizării aplicării amenzii contestate, sancționând-o pe reclamantă cu amenda minimă prevăzută la art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului.
Fiind un act de sancționare, decizia contestată respectă condițiile de formă și de fond prevăzute de Legea audiovizualului, ca act administrativ emis de o autoritate publică, și, prin urmare, în concursul dintre prevederile OG nr. 2/2001 și dispozițiile Legii nr. 504/2002 în ceea ce privește materia contravențiilor, se aplică cu prioritate Legea nr. 504/2002, ca lege specială derogatorie în domeniul audiovizual.
Așadar, din acest punct de vedere, apărările reclamantei potrivit cărora decizia atacată ar fi nulă, întrucât ar fi fost emisă cu nerespectarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 10 din OG nr. 2/2001, sunt nefondate.
Dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul contravențiilor nu sunt aplicabile în cauză, astfel cum în mod greșit susține reclamanta, decizia atacată fiind aplicată cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de Legea nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205-208 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Analizându-se actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 615/07.11.2013 emisă de pârât, reclamanta a fost sancționată cu amendă de 10.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit a) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și a articolelor 40 alin. (4) și 43 alin. (1) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții: să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise;
Conform prevederilor din Codul audiovizualului,
-art. 40 alin. (4): Este interzisă utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale.
-art. 43 alin. (1): Radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile unor cauze aflate pe rol în justiție sau în curs de cercetare, prin comentariile și luările de poziție proprii sau ale invitaților, inclusiv ale avocaților părților.
În sarcina reclamantei s-a reținut faptul că postul A. 2, care îi aparține, a difuzat în data de 10.09.2013, în intervalul orar 23.10-00.30 o ediție a emisiunii "Telefonul de la miezul nopții", încadrată cu marcajul „. art. 40 alin. (4) și 43 alin. (1) din Codul audiovizualului.
Astfel, ediția din 10 septembrie 2013 prezentată de V. Blochina și A. Duban, a avut-o ca invitată, în direct, pe R. S., fostă componentă a trupei muzicale "Trident" care a vorbit despre situația sa familială și despre procesul de custodie a fiicei sale minore, dosar ce se află încă pe rolul instanței. În cadrul emisiunii, au fost prezentate intervenții telefonice, în direct, ale unor telespectatori. Pe ecran au fost afișate 3 întrebări: Este corupt sistemul judiciar? Certurile părinților afectează minorii? în cazul divorțului cui încredințăm copiii?, precum și titlul: Cu bani a cumpărat custodia!
În urma analizării conținutului emisiunii, membrii Consiliului au apreciat că aceasta a fost difuzată cu încălcarea dispozițiilor legale care interzic utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale.
Astfel, membrii Consiliului au apreciat corect că, în condițiile în care tatăl fetiței, parte în proces, solicitase ca numele său să nu fie menționat, utilizarea de către coprezentatoarea V. Blochina a denumirii unui sport, denumire pronunțată într-un mod peiorativ și vulgar, pentru a identifica persoana respectivă, (eu o să-i zic lui K 1, adică C. One, pentru ca nu am voie să prezint numele lui, că așa el se bate pentru drepturile lui și pentru copil și atunci, o să-i zic lui C. One ...), reprezintă un aspect de natură să contravină dispozițiilor legale menționate.
Nici comentariile prezentatorilor emisiunii nu au fost unele obiective, ci părtinitoare, de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil, mai ales că unele dintre afirmațiile acestora erau în sensul în care deciziile judecătorilor sunt incorecte, acestea putând fi rezultatul unor presupuse acte ilegale, întrucât nu sunt în concordanță cu opinia cvasigenerală, împărtășită și de prezentatori.
Or, potrivit dispozițiilor art. 43 din Codul Audiovizualului, radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile unor cauze aflate pe rol în justiție sau în curs de cercetare, prin comentariile și luările de poziție proprii sau ale invitaților, inclusiv ale avocaților părților.
În ceea ce privește emisiunea „Agentul Vip”, difuzată de postul A. 2, în data de 26.09.2013, de la ora 21:30, membrii Consiliului au constatat că difuzarea acesteia s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale care interzic difuzarea publicității mascate.
Potrivit raportului de monitorizare, în partea a doua a emisiunii difuzată în data de 26 septembrie 2013, prezentatorul C. B. și invitatele emisiunii, N. (cântăreața care face reclamă la farmacia Catena) și medicul nutriționist A. S., au discutat despre dietele de slăbire. Pe ecran a fost afișat titlul: „VREI SĂ SLĂBEȘTI R.? N. Șl A. S. ȘTIU SECRETUL!".
Discutând despre suplimentele alimentare care susțin o dietă, invitata A. S. a vorbit despre caracteristicile produsului OB Grass, care este un antioxidant, benefic în problemele intestinale, tranzit lent, balonare, folosit și în curele de slăbire, produs care se găsește și în farmacia CATENA.
În urma vizionării emisiunii, C. a constatat că identificarea și prezentarea detaliată a unui produs, beneficiile acestuia, și, prin modul în care s-a făcut prezentarea, chiar „recomandat”, au constituit, fără echivoc o formă de promovare a suplimentului alimentar OB Grass, o publicitate care nu a fost identificată ca atare de radiodifuzor.
Instanța reține că, prin menționarea denumirii, a substanțelor componente cât și a beneficiilor pe care le aduce consumul acestui produs, ba chiar și a farmaciei de la care poate fi achiziționat „la promoție”, s-a depășit cadrul unei informări generale a publicului cu privire la dietele de slăbire, fiind de natură să contravină dispozițiilor legale care prevăd că publicitatea trebuie să poată fi ușor identificată ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise.
Menționarea expresă a numelui farmaciei în care se găsește un astfel de produs, mai ales în contextul în care una dintre persoanele care apar în clipurile publicitare pentru respectivul lanț farmaceutic era prezentă la discuții, a constituit publicitate mascată.
Față de aceste aspecte și ținând cont de criteriile de individualizare prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, membrii Consiliului au propus și au votat sancționarea radiodifuzorului cu amendă în cuantum de 10.000 de lei.
În ceea ce privește invocarea excepției nulității deciziei de sancționare contestate în temeiul prevederilor art. 10 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte: reclamanta a atacat în contencios administrativ un act emis de C. Național al Audiovizualului, în regim de autoritate publică, uzând de aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 93 din Legea audiovizualului, care prevăd atât termenul înăuntrul căruia poate fi introdusă acțiunea, cât și instanța competentă să soluționeze cauza, respectiv Curtea de Apel, spre deosebire de procesele-verbale de contravenție întocmite potrivit dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, care pot fi contestate la judecătorie.
Prevederile normei invocate de reclamantă nu sunt aplicabile sancțiunilor contravenționale din domeniul audiovizualului, întrucât în materie de sancțiuni, Legea audiovizualului, lege specială, derogă de la normele de drept comun în materie de contravenții, actele emise de CNA, ca acte unilaterale cu caracter individual, fiind aplicate prin decizii adoptate de Consiliu, în cvorum, în prezența a cel puțin 8 membri și cu votul a cel puțin 6 membri.
Astfel, contrar afirmațiilor reclamantei potrivit cărora Legea nr. 504/2002 nu conține nicio normă derogatorie de la dispozițiile generale cuprinse în OG nr. 2/2001, se reține că art. 94 din această lege prevăd că numai contravențiilor constatate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, (în prezent ANCOM - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) le sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 2/2001, cu modificările ulterioare, nu și celor constatate de C.N.A., iar jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este constantă în acest sens, respingând toate acțiunile în care au fost invocate excepții similare întemeiate pe dispozițiile O.G. 2/2001.
Având în vedere că în cuprinsul Legii audiovizualului nu există nicio dispoziție care să facă trimitere la completarea prevederilor sale cu cele ale OG 2/2001, menționând în mod explicit căror acte le sunt aplicabile normele generale în materie contravențională, respectiv celor constatate de ANRC.
De altfel, contrar afirmațiilor reclamantei și sub aspectul individualizării contravenției legislația audiovizuală cuprinde dispoziții speciale, derogatorii de la normele reglementate de OG nr. 2/2001.
Astfel, potrivit art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an, criterii avute în vedere de CNA la stabilirea sancțiunii contestate, astfel încât, în raport de prevederile legale incidente în speță, C. a respectat principiul individualizării aplicării amenzii contestate, sancționând-o pe reclamantă cu amenda minimă prevăzută la art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului.
Fiind un act de sancționare, decizia contestată respectă condițiile de formă și de fond prevăzute de Legea audiovizualului, ca act administrativ emis de o autoritate publică, și, prin urmare, în concursul dintre prevederile OG nr. 2/2001 și dispozițiile Legii nr. 504/2002 în ceea ce privește materia contravențiilor, se aplică cu prioritate Legea nr. 504/2002, ca lege specială derogatorie în domeniul audiovizual.
Așadar, din acest punct de vedere, apărările reclamantei potrivit cărora decizia atacată ar fi nulă, întrucât ar fi fost emisă cu nerespectarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 10 din OG nr. 2/2001, sunt nefondate.
Dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul contravențiilor nu sunt aplicabile în cauză, astfel cum în mod greșit susține reclamanta, decizia atacată fiind aplicată cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de Legea nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate anterior, instanța reține că acțiunea nu este fondată, astfel că o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta A. TV G. SA, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Calea 13 Septembrie nr. 129, ., ., sector 5, în contradictoriu cupârâtul C. NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI (C.N.A.), cu sediul în București, ., sector 5, ca nefondată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare la ÎCCJ, recursul se depune la C..
Pronunțată în ședință publică, azi 23.05.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red.DV
Tehnored. CB
4 ex./04.10.2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 9270/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
