Conflict de competenţă. Decizia nr. 2342/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2342/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 41044/3/2013
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2342
Ședința din camera de consiliu din data de 10.09.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. P.
GREFIER: P. A.
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în soluționarea cererii privind pe reclamanta . SRL - sector 3, București, Splaiul Unirii, nr. 33, ., . Cam1 în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU OCUPAREA FORTEI DE munca ILFOV - sector 4, București, ., Cod postal_.
Fără citare părți.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea reține spre deliberare regulatorul de competență.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului de competență, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr._ din 09.12.2013, contestatoarea A. P. SOFT SRL, în contradictoriu cu A. J. PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ILFOV, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestațiilor, obligarea autorității contractante la eliminarea cerințelor nelegale și la refacerea documentației de atribuire, precum și anularea procedurii de atribuire în cazul în care se constată existența unor grave abateri legislative ce nu mai pot fi remediate.
Prin Decizia nr. 4478/C8/5410 din 11.12.2013, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția C. Administrativ și Fiscal.
Organul administrativ-jurisdicțional a reținut, în esență, că procedura derulată nu a urmat prescripțiile OUG nr. 34/2006 și că, în aplicarea dispozițiilor art. 19 din actul normativ, autoritate contractantă nu are obligația respectării acestor prevederi iar soluționarea contestației se face potrivit normelor dreptului comun, Legea nr. 554/2004.
Pe rolul Tribunalului București s-a constituit dosarul nr._ .
La primul termen de judecată acordat în cauză, tribunalul a invocat din oficiu excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, reținând că, potrivit art.255 alin.1 din OUG nr.34/2006, în forma în vigoare la data introducerii contestației, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Reclamanta s-a adresat C.N.S.C. cu o contestație împotriva documentației de atribuire aferente procedurii derulate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov pentru atribuirea contractului de servicii „dezvoltare de software pentru editare pagină web”, contestație întemeiată pe dispozițiile OUG nr.34/2006 prin care a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, obligarea autorității contractante în temeiul art.278 alin.2 din OUG nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare, la eliminarea cerințelor nelegale și la refacerea documentației de atribuire în conformitate cu prevederile legale în vigoare și anularea procedurii de atribuire a contractului în cazul în care se constată existența unor grave abateri legislative care nu mai pot fi remediate fără a aduce atingere principiilor de atribuire a contractelor de achiziție publică.
S-a constatat că art.255 alin.3 și 4 din Cap. IX – Soluționarea contestațiilor din OUG nr.34/2006 - prevăd cât se poate de explicit că în sensul prevederilor alin.1, prin act al autorității contractante se înțelege orice act administrativ, orice altă operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire. Orice referire, pe parcursul prezentului capitol, la aplicarea procedurii de atribuire include toate cazurile menționate la art.9, precum și orice alte contracte sau proceduri care intră în sfera de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
Așa fiind, s-a concluzionat că intră în competența C.N.S.C., iar nu a instanței de judecată, să se pronunțe cu privire la contestația reclamantei, chiar dacă aceasta nu se referă la o procedură de atribuire dintre cele enumerate de art.3 lit.ș) din OUG nr.34/2006, așa cum a motivat Consiliul, deoarece sensul art.255 în ce privește aplicarea procedurii de atribuire este mult mai larg, incluzând orice procedură care intră în sfera de aplicare a dispozițiilor ordonanței de urgență, prin urmare, achiziția directă reglementată de art.19 este tratată de dispozițiile Cap.IX din acest act normativ.
S-a reținut că este lipsit de relevanță faptul că, în aplicarea art.19 din OUG nr.34/2006, autoritatea contractantă nu avea obligația respectării prevederilor ordonanței de urgență, atâta timp cât aceasta a înțeles ca procedura organizată să fie guvernată de acest act normativ și de normele sale de aplicare aprobate prin HG nr.925/2006, așa cum o demonstrează prevederile documentației de atribuire referitoare la legislația aplicabilă.
În concluzie, tribunalul a admis excepția necompetenței generale, a trimis contestația spre competenta soluționare la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Curții de Apel București pentru soluționarea acestuia.
Analizând prevederile legale incidente și considerentele reținute în cuprinsul hotărârilor de declinare reciprocă a competenței, Curtea reține următoarele:
Domeniul de aplicare a prevederilor OUG nr. 34/2006 este stabilit la art. 1 din actul normativ care prevede: „Prezenta ordonanță de urgență reglementează regimul juridic al contractului de achiziție publică, al contractului de concesiune de lucrări publice și al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte,precum și modalitățile de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.”
Prevederile art. 3 lit.ș) din ordonanța de urgență definescprocedura de atribuire – „etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă și de către candidați/ofertanți pentru ca acordul părților privind angajarea în contractul de achiziție publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții;”
Art. 18 alin. (1) din același act normativ enumerăprocedurile de atribuire a contractului de achiziție publică:
„a) licitația deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;
b) licitația restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia. Negocierea poate fi:
- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici.”
În cazul de față, Curtea constată că autoritatea contractantă nu a inițiat o procedură de atribuire, în sensul dispozițiilor art. 3 lit. ș și art. 18 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, ci a uzat de dispozițiile art. 19 din actul normativ menționat, procedând la achiziționarea directă a serviciilor de software, această achiziție directă neconstituind o procedură de atribuire în sensul legii.
Potrivit acestor dispoziții legale „Autoritatea contractantă achiziționează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depășește echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii ori lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ.”
Nefiind vorba în speță despre o procedură de atribuire, Curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile Capitolului IX din OUG nr. 34/2006 care reglementează soluționarea de către C.N.S.C. a contestațiilor împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.
Pe cale de consecință, contestația împotriva actelor administrative emise în legătura cu procedura de achiziție directă prevăzută de dispozițiile art. 19 din OUG nr. 34/2006 se soluționează potrivit Legii nr. 554/2004.
În acest sens este și interpretarea A.N.R.M.A.P. care, la art. 7 din Instrucțiunea emisă în anul 2013 privind modalitatea de aplicare a prevederilor art. 19 din OUG nr. 34/2006 a prevăzut următoarele: „Având în vedere că achiziția directă nu reprezintă o procedură de achiziție în sensul art. 3 lit. ș) și art. 18 din OUG nr. 34/2006, în cazul acesteia nu sunt incidente dispozițiile art. IX Soluționarea contestațiilor.”
Din aceste considerente, prin raportare la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și în temeiul dispozițiilor art. 135 din Codul de procedură civilă, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta . SRL cu sediul în sector 3, București, Splaiul Unirii, nr. 33, ., . Cam1 în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ILFOV cu sediul în sector 4, București, ., Cod postal_, în favoarea Tribunalului București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. P. P. A.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2384/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 8338/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
