Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2004/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2004/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 367/2/2014
Dosar nr._ |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.: 2004
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.06.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: F. C. M.
GREFIER: C. P.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul P. G., având ca obiect „ constatarea calității de colaborator/lucrător ale securității”.
La apelul nominal făcut in ședință publică, se prezintă reclamantul, prin consilier juridic dna. M. J., cu delegație de reprezentare la fila 9 din dosar, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamantul depune la dosar un punct de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
Curtea interpelează partea prezentă dacă mai are alte cereri de formulat sau dacă mai solicită administrarea altor probe.
Reclamantul, prin consilier juridic, susține că nu mai are alte cereri de formulat și nici alte probe de administrat, ci dorește să i se încuviințeze proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Curtea încuviințează pentru toate părțile procesuale proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin reprezentant legal, solicită admiterea acțiunii și constatarea calității de colaborator al securității pentru pârâtul P. G..
Pentru fundamentarea susținerilor sale, reclamantul arată că pârâtul a desfășurat activități de natură a îngrădi drepturile și libertățile persoanei în sensul că a relatat despre persoane care ascultau posturi de radio străine sau care-și manifestau nemulțumirea față de situația aprovizionării cu benzină a stațiilor PECO precum și a prețului ridicat al produselor agroalimentare.
Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de nelegalitate a Legii nr. 293/2008 și a OUG nr. 24/2008, reclamantul, prin consilier juridică, susține că aceasta este admisibilă.
Curtea, în conformitate cu prevederile art. 394 Noul Cod Procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, constata:
Obiectul litigiului îl formează constatarea calității paratului de colaborator al fostei Securități.
Se arata, de catre reclamanta, urmatoarele:
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1663/27.06.2013, domnul P. G., fiind militar în termen la Grupul P.C.I. V., a fost recrutat în calitate de colaborator de Direcția 4, Grupul de Pompieri al județului G., Contrainformații pentru „prevenirea eventualelor intenții de dezertare, sustrageri de armament și muniții, precum și alte aspecte care interesează securitatea statului". După trecerea în rezervă a fost abandonat din rețea.
La data de 02.06.1975, fiind turnător - formator la întreprinderea Mecanică R. a fost reactivizat în calitate de colaborator de către Securitatea Municipiului R., pentru a „semnala aspecte negative de la locul muncă".
În anul 1978, transferându-se cu serviciul la întreprinderea „Rulmentul" B., a fost înregistrat ca informator în rețeaua Inspectoratului Județean B., Serviciul 2 fiind folosit pe linie de contrainformații economice.
În perioada de colaborare, 1973 - 1989 i s-a atribuit numele conspirativ „G.” „G. G.".
În dosar nu există Angajament semnat de pârât dar legiuitorul nu distinge după cum în astfel de cauze există sau nu există Angajament. Stabilirea calității de colaborator al Securității are în vedere exclusiv îndeplinirea condițiilor referitoare la conținutul și la posibilele efecte ale informațiilor furnizate Securității.
De asemenea, identitatea între pârât și sursa „G."/ „G. G." este dovedită fără putință de tăgadă, însă în ipoteza în care pârâtul nu confirmă că înscrisurile identificate și reținute în probațiune îi aparțin, solicită încuviințarea efectuării unei expertize grafoscopice.
Astfel, pentru colaborarea prin furnizarea de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Reținem, astfel, notele olografe furnizate de pârât sub numele conspirativ „G. G.", referitoare la comentariile ostile la adresa regimului totalitar comunist, precum și la audierea și colportarea știrilor transmise de posturile de radio străine, ce se regăsesc atât în dosarul al cărui titular este, cât și în alte dosare:
„Informez că pe marginea decretului privind reașezarea prețurilor la Alimentare s-au purtat discuții în cadrul secției de către: P. G., strungar - circa 30 ani neîncadrat politic, C. V., reglor, de circa 47 ani, neîncadrat politic și R. V. matrițer, de circa 24 ani, neîncadrat politic /.../. C. V. aprecia că s-au mărit prețurile, dar nu ai ce cumpăra cu bani. R. V. era de aceeași părere și a mai afirmat că el este de la întorsura Buzăului, că mai crește câte o pasăre, câte un porc, dar ce fac ăia de la oraș. Nu s-au purtat discuții tendențioase." (dosar R_, voi. 2, f. 4);
>„Referitor la numitul B. A. din Secția Bile/.../Din discuțiile purtate cu G. C. a rezultat că sus-numitul ascultă zilnic posturi de radio străine, iar duminica dimineață când se transmite slujbă religioasă dă drumul tare la aparat fiind auzit de vecini. Deși nu este în schimb cu sursa va încerca să vadă la terminarea schimbului dacă face comentarii pe marginea știrilor pe care le audiază." (dosar R_, voi. 2, f. 1);
„Referitor la numitul L. R. sursa informează că este încadrat ca reglor la atelierul Pitire I.../. Sus-numitul a lucrat cu maistrul B. A. cu care este în continuare în bune relații și cu care mai face unele comentarii negative, manifestându-si nemulțumirea fată de situația aprovizionării cu benzină a stațiilor PECO si de prețul ridicat al produselor agroalimentare." (dosar 1_, f. 36);
„Informez că din discuțiile purtate cu T. C, electrician în cadrul secției Colivii din I.R.Bv., a rezultat că a ascultat postul
După cum se știe, înainte de 1989, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise constituia un act de sfidare a regimului.
Este notorie împrejurarea că emisiunile acestor posturi de radio erau bruiate de autoritățile comuniste datorită faptului că au reprezentat pentru români, dacă nu singurele, atunci principalele surse obiective de informații. Pentru aceste motive regimul comunist încerca să limiteze prin orice mijloace (bruiajul era cel mai cunoscut dintre ele) audierea emisiunilor acestor posturi.
În consecință, furnizarea unor asemenea informații se referă la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
De asemenea, este de notorietate faptul că, anii "80 au fost guvernați de o politică restrictivă în toate domeniile, inclusiv în cel alimentar.
Potrivit Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România „sfârșitul anilor 1980 a coincis cu accentuarea politicii represive, inclusiv în plan economic. Cu sprijinul unor specialiști din domeniul sănătății/.../și din alte sectoare, conducerea PCR, și în primul rând N. C. au luat decizii cu grave consecințe în planul vieții cotidiene a cetățenilor României: penuria artificială organizată statal, reducerea dramatică a consumului de electricitate pentru uzul cetățenilor, dar nu numai, justificarea pe baze fals științifice a unor politici deliberate de înfometare a populației. /.../ Obsesia lui N. C. și a camarilei sale, izvorâtă înainte de toate dintr-o filozofie autarhică, de a achita, într-un interval foarte scurt, întreaga datorie externă (de peste 8 miliarde de dolari), a dus la deteriorarea accelerată a bazei tehnologice a economiei, a industriei turistice și a condițiilor de viață. /.../
Cozile interminabile, soldate întotdeauna cu rezultate incerte, au devenit viața de zi cu zi a cetățenilor români." (Raport final - Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, 2006 București f. 424) .
Pe cale de consecință, furnizarea unor informații de această natură, se referă la activități îndreptate împotriva regimului comunist. De altfel, pe baza informației furnizate de pârât, organele de Securitate au dispus următoarele: „T. C. nu este cunoscut de organele Ml, nu a mai fost semnalat de rețea. Propunem verificarea si documentarea activității lui T. C. și avertizarea lui pentru audieri si colportări de știri transmise de posturi străine, ostile statului nostru."
Pentru argumentele expuse, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare) și, prin urmare, a vizat această consecință.
În concluzie, informațiile furnizate de domnul P. G. au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
În drept, art. 3 lit. z), art. 2 lit. b), art. 8 lit.a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2 și art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare șl funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului nr. 194 al Codului de Procedură Civilă.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și totodată a invocat excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 24/2008.
În ceea ce privește noțiunea de colaborator, paratul arata, în esența:
Textul legal privind conceptul de colaborator este neconstituțional, deoarece el este în totală contradicție cu prevederile art. 15 alin (2) din Constituția României.
Conceptul astfel definit încalcă prevederile constituționale din următoarele considerente:
-Produce efecte juridice, condamnarea colaboratorului, pentru fapte comise în perioade de timp îndepărtate, anterioare intrării în vigoare a legi, fapte, pentru care chiar penale dacă ar fi fost, a intervenit prescripția, și în mod de neînțeles, ele vor produce efecte juridice respectiv restrângerea unor drepturi, destituiri din funcții, plata retroactive a unor indemnizații, mergând până la restituirea unor imobile, care în baza unor legi au fost primate legal;
-Efectul juridic, prevăzut de concept, respectiv atingere drepturilor si libertăților fundamentale ale omului, nu stabilește clar și fară echivoc, modalitatea de identificare a persoanelor ce au avut de suferit ca urmare a informării făcute la securitate de o anumită persoană, ce este numit colaborator al securității;
-Se încalcă, fără opreliște, principiul neretroactivității legi, legea producând efecte pentru fapte petrecute anterior, dar și drepturile și libertățile omului, respectiv dreptul la apărare, în fața CNSAS, la un proces echitabil și just, colaboratorul apărând în fața instanțelor de judecată ca pârât într - o cauză unde la data judecării în Colegiul CNSAS el nu a putut să se apere sub nicio formă, verdictul dat de acesta, în lipsa probatoriului adecvat, având toate șansele să fie validat de instanța de judecată, ceea ce în practica de până acum a Curții de Apel București s - a și realizat, un număr foarte mic de acțiuni ale CNSAS fiind respinse.
Considera că sub acest aspect se încalcă și prevederile art. 15 alin ( 1 ) din Constituția României, deoarece cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.
Procedura instituită de art. 8,9 și 10 din OUG 24/2008 și Legea nr. 293/2008, privind modalitatea de stabilire a colaboratorului este de asemenea neconstituțională, ea încălcând în mod flagrant, prevederile art. 16 din Constituția României, care prevede că "cetățenii sunt egali în fata legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege".
- Stabilirea statutului de colaborator se face în mod discriminatoriu, atât de direcția juridică cât și de Colegiul CNSAS, după metode și modalități ce nu respectă principiul egalității în drepturi stabilit prin Constituția României. Astfel sunt analizați după același principiu atât informatorii ce au prezentat informații curente, fapte antisociale și presupuse infracțiuni de drept comun, cu informatorii care, din sentimente patriotice au furnizat informații ce priveau siguranța statului, capacitatea de apărare a țării, eventualele practici teroriste, acțiunile subversive ale unor forțe, interne și externe, privind subminarea capacității de apărare a patriei și economiei naționale.
Apoi, potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 341/2004, nu beneficiază, de prevederile acestei legi, persoanele, civili sau militari, care sunt dovedite a fi fost implicate în activitățile fostei securități ca politie politică, precum și persoanele care au organizat, au acționat, au instigat și au luptat, sub orice formă, împotriva Revoluției . In acest mod la data eliberării certificatului doveditor preschimbat, conform legii sus menționate, SSPR cere beneficiarului legii o declarație pe propria răspundere că nu a făcut poliție politică și nu a acționat, a instigat și a luptat, sub orice formă, împotriva Revoluției.
In baza acestei declarații SSPR cere CNSAS să verifice dacă beneficiarul respectiv a făcut poliție politică.
In baza acestor cererii, înregistrate la CNSAS cu mult înainte de . legii nr. 293/2008, CNSAS analizează aceste cereri și stabilește în cazul unor beneficiari ai Legii 341/2004, statutul de colaborator.
Considera că în acest caz CNSAS se situează deasupra legii și a obiectului ei, din următoarele considerente:
Art. 8 din Legea nr. 341/2004 nu a suferit modificări, după . Legii nr. 293/2004. Dacă s - a cerut a se verifica dacă respectivul beneficiar al Legii nr. 341/2004 a făcut poliție politică, cererea având în mod evident doar acest obiect rezultă indubitabil că dacă CNSAS răspunde că a fost colaborator, el nu respectă legea în temeiul căreia a fost făcută cererea de instituția statului. Deci se situează deasupra legii, asumându - și răspunderi pentru care Legea nr. 341/2004 nu 1 - a abilitat.
Sub un alt aspect este încălcat și principiul constituțional prevăzut de art.30 alin ( 6 ), respectiv "libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine".
Este cazul acelor informatori care din motive patriotice, au sesizat aspecte privind apărarea țării, subminarea economiei naționale, apărarea securității statului, în mod liber și nu forțați, iar acum sunt categorisiți drept colaboratori, cu consecințele grave, sus menționate. Este evident că Legea 293/2008 încalcă libertatea de exprimare, demnitatea și onoarea acestor oameni, care sunt supuși oprobiului public, condamnați doar pentru că la acel moment conștiința le - a dictat acțiunea de a sesiza organele statului în vederea opririi unor activități ce punea în pericol, statul, ființa națională, viața și libertatea unor persoane.
Pe fondul litigiului, paratul invocă, în esență, următoarele:
Exista și în prezent obligația prevăzută de legislația în vigoare, a oricărei persoane de a sesiza orice informație sau acțiune ce leza sau ar aduce atingere siguranței naționale și secretului de stat.
Apoi, in ceea ce privește calitatea de colaborator, paratul arata ca un înscris poate avea forța probării calității de colaborator, dacă prin acesta rezultă furnizarea unor informații concrete, ce permit examinarea lor de către instanță sub aspectul întrunirii cerinței - normei de a denunța activitățile și atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și, de asemenea, de a viza îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, așadar o calitate a informației sub aspect obiectiv, ( al conținutului concret al acesteia ) și un aspect subiectiv, factorul volitiv — volițional ( al gradului de conștientizare și urmărire a consecințelor cerute de lege de către autorul înscrisurilor către securitate, grad ce poate rezulta tocmai din natura informațiilor furnizate ) .
Deși se recunoaște atât în acțiune cât și în urma celor peste 20 note informative, scrise de ofițerul de securitate, de care nu are cunoștință paratul se relevă că activitățile informative au privit apărarea capacității de apărare a țării, evitarea unor acte teroriste, de sabotaj, de subminare a economiei naționale, de părăsire a țării ca transfug, activități desfășurate în strict neconformitate cu legile în vigoare la data desfășurării lor, iar analiza acestor note se face doar în comisii paritare, respectiv reprezentanții pârâtului cu cei ai serviciului de securitate al țării în folosul căruia au fost date informațiile respective, prin modul în care sunt rupte de contextul general al notei anumite fraze și expresii se propune instanței să constate că sunt colaborator al securității.
Reclamantul depune la dosar dovada faptului că în urma informațiilor furnizate nu s-a început urmărirea penală în cazul persoanelor nominalizate, deci este evident că aceste informații nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Analizând susținerile părților, în raport cu mijloacele de probă administrate și dispozițiile legale incidente, Curtea reține:
În conformitate cu textul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securității este nevoie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 1) persoana să fi furnizat informații, sub orice formă, organelor de Securitate, informații care să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist; 2) aceste informații furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor.
Din probele administrate, Curtea retine ca:
Nota informativa datata 30.12.1987 fila 57 arata ca BA asculta zilnic posturi de radio straine iar duminica asculta slujba religioasa la radio dand drumul tare la aparat fiind auzit de vecini;Nota de informare poarta mentiunea ca numitul BA a mai fost semnalat de sursa si ca au fost informate organele PCR iar sursa va urmari daca BA colporteaza la locul de munca stiri tendentioase.
Nota de la fila 59 arata ca DS intentioneaza sa plece la o scoala de subofiteri si face o caracterizare a acestuia. Nota contine mentiunea ca sursa nu a primit sarcini in legatura cu acesta.
Nota de la fila 61 face referire la comportamentul la locul de munca al lui MC si BI. Nota are mentiune ca BI este in atentia organelor de securitate.
Nota file 63 arata ca GV si RV indica faptul ca au crescut preturile. Aceeasi nota indica „nu s-au purtat discutii tendentioase”.
Nota file 65 relateaza un incident in blocul sursei, fara a putea indica cu nume si prenume persoana despre care se afirma ca ar fi desurubat becurile de pe scara blocului sau al sotiei lui.
Nota fila 67 relateaza ca BI e preocupat de realizarea sarcinilor de serviciu, fără a avea alte preocupari.
Nota fila 68 relateaza aspecte privind unele incidente la locul de munca
Nota fila 70 indica relatiile lui P. G. la locul de munca – indica persoanele cu care se afla in relatii de munca
Nota fila 71 indica unele aspecte de la locul de munca – situatie de fapt, ca unele masini nu functioneaza, ca este foarte frig la locul de munca etc. nota este semnata G..
Nota fila 74 semnata G. G. indica comentariile lui LP care discuta cu maistrul BA despre pretul benzinei si al produselor agroalimentare. Nota este datata 27.06.1985. nota poarta mentiunea organului de securitate in sensul ca LR a fost avertizat anterior in anul 1979. Prin urmare, nicio legatura de cauzalitate nu se poate stabili intre informatiile furnizate de G. si incalcarea sau restrangerea vreunui drept fundamental al lui LR.
Nota fila 77 semnata G. arata ca din discutiile purtate de sursa cu CT a rezultat ca acesta din urma a ascultat cu doua saptamani in urma postul de radio Europe Libera si comenta ca statul roman nu-i da pasaport lui H Werner.
In ceea ce-l priveste pe H. Werner, a indicat organul de securitate faptul ca acesta este in atentia organelor MI, iar despre TC s-a propus verificarea si avertizarea lui.
Curtea subliniaza faptul ca notele anterior indicate au fost semnate cu numele G. Ghe.
Curtea trebuie sa remarce un aspect important. Desi reclamanta formuleza actiune in constatarea calitatii paratului P. G. de colaborator, nu se poate stabili nicio legatura intre numele conspirativ G. G. si parat intrucat nu exista un angajament semnat in acest sens. Mai mult decat atat din cercetarea atenta a notelor de informare de la filele 63, 68, 70 dosar rezulta cu putere de evidenta ca persoane care a semnat cu numele G. G. a furnizat informatii despre o persoana cu acelasi numai ca si al paratului, respectiv P. G., strungar transferat de la sectia bile. Se mai indica in nota datata 23.02.1982 semnata G. G. ca P. G. este strungar si are circa 30 de ani. Or in conditiile in care paratul cu același nume P. G. este nascut in 1953, la data notei informative el avea 29 de ani. Curtea nu poate acrediteze ideea ca P. G., cel mentionat in notele de informare ar fi una si aceeasi persoana cu paratul, nici ca era o persona cu nume si prenume si varsta identica cu acelea ale paratului. Acest dubiu nu poate decat sa profite paratului. Este vadit eronata sustinerea reclamantului ca paratul sa fie cel care sa conteste scrisul sau semnatura, reclamantul omitand sa aminteasca de un principiu esential al procesului civil, respectiv acela conform caruia reclamantul trebuie sa probeze pretentiile sale, inclusiv identitatea persoanei paratului cu presupusul colaborator indicat in actiune.
Apoi, cu privire la conținutul concret al notelor informative, Curtea mai reține:
Notiunea de „atitudine impotriva regimului comunist” in lumina OUG nr. 24/2008 trebuie interpretata mult mai nuantat.
In primul rând, în privința acesteia se remarca lipsa unei definitii legale. In atare conditii, instanta apeleaza la definirea notiunii in limbajul comun. Conform DEX, atitudinea reprezintă felul de a fi sau de a se comporta; comportare. Că aceasta este interpretarea ce se impune și in spiritul art. 2 lit b) din lege o demonstreaza si faptul ca legiuitorul a inteles sa alature noțiunea de „activitate” aceleia de „atitudine”, ambele vizand, așadar, un mod de comportare specific, concret iar nu abstract, cu intenția subiectului activ de a se împotrivi regimului comunist.
Curtea remarcă generalitatea afirmației reclamantei că respectivele comentarii privind situatia economica (cresterea preturilor, audierea de emisiuni radio straine, sau a slujbei religioase, lipsa benzinei, interventia unei persoane pentru ca HW sa obtina viza de plecare) ar fi vizat „atitudinea impotriva regimului comunist”.
Curtea constata ca simplele referiri generice ale sursei la aspectele de fapt anterior enumerate, nu sunt de natura a fi produs repercusiuni asupra persoanelor despre care s-au furnizat notele. Aceasta întrucât, din cuprinsul notelor sursei G. nu rezulta faptul ca respectivele comentarii ar fi fost impotriva regimului politic de atunci, paratul nedetaliind despre ce anume știri era vorba, nici care erau in concret comentariile la care achiesau persoanele despre care s-au emis notele de informare. In atare conditii, nu se poate sustine cu temei faptul ca informatiile furnizate s-au referit la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar si ca ar fi vizat ingradirea drepturilor fundamentale ale omului, neputându-se prezuma de plano ca respectivul continut al emisiunii radio era in contra regimului, pentru simplul motiv ca profilul postului radio respectiv era generic impotriva regimului de la acea vreme. Atare presupuneri sunt lipsite de substanta cata vreme din inscrisuri nu rezulta continutul concret al emisiunii radio și, respectiv al comentariilor. Apoi, din nota de la fila 63 dosar in care se mentioneaza faptul ca CV si RV discuta despre preturile ridicate s-a entionat expres ca nu s-au purtat discutii tendentioase, aspect care infirma sustinerile reclamantei, nefiind vorba despre o atitudine impotriva regimului comunist.
In ceea ce priveste nota de la fila 74 dosar in care se retine ca LP si BA comenteaza despre preturi si statiile PECO, organele de securitate au mentionat deja ca LR se afla in atentia organelor de securitate si ca in anul 1979 a fost avertizat, ceea ce implica concluzia ca nu exista raport direct de cauzalitate intre nota de informare a sursei G. si vizarea de către acesta a ingradirii unor drepturi. In plus, se mentioneaza ca sursa a primit sarcini de a urmari comentariile, însă aceasta nu reprezintă o atingere adusă vieții private, in conditiile în care, de regula, discuțiile purtate intre membrii întreprinderii nu vizau aspecte de viața privata, ci aspecte generice privind viața publică, privind societatea si economia: preturi, benzina etc. In plus, la dosar nu exista dovada ca după instruirea sursei de a urmari comentariile s-ar mai fi facut comentarii de catre persoanele care purtasera dialogul si ca acestea s-ar fi concretizat in atitudini impotriva regimului comunist.
Nota fila 77 semnata G. arata ca din discutiile purtate de sursa cu CT a rezultat ca acesta din urma a ascultat cu doua saptamani in urma postul de radio Europe Libera si comenta ca statul roman nu-i da pasaport lui H W.
Astfel dupa cum instanta a motivat deja, simpla informare despre audierea postului Europa Libera nu reprezintă o atitudine impotriva regimului comunist, cata vreme nu s-a indicat in nota despre ce anume știri era vorba, nici care erau in concret comentariile la care achiesau persoanele despre care s-au emis notele de informare. In atare conditii, nu se poate sustine cu temei faptul ca informatiile furnizate s-au referit la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar si ca ar fi vizat ingradirea drepturilor fundamentale ale omului, neputându-se prezuma de plano ca respectivul continut al emisiunii radio era in contra regimului, pentru simplul motiv ca profilul postului radio respectiv era generic impotriva regimului de la acea vreme. Atare presupuneri sunt lipsite de substanta cata vreme din inscrisuri nu rezulta continutul concret al emisiunii radio și, respectiv al comentariilor.
In fine, in ceea ce priveste celelate note de informare enumerate anterior de instanta, acestea vizeaza diverse relatari cu privire la sarcinile de serviciu, anumite situații de fapt in legatura cu serviciul, informarile respective nevizand atitudini sau actiuni impotriva regimului comunist.
Pentru toate aceste motive, acțiunea urmează a fi respinsă ca nefondata.
Deliberand asupra cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, Curtea retine:
Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, (1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Avand in vedere exceptia de neconstitutionalitate invocata, precum si faptul ca sunt indeplinite conditiile legale citate in cele ce preced cu privire la sesizarea Curtii Constitutionale, Curtea urmeaza sa sesizeze Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 24/2008, în ansamblu. De subliniat faptul că paratul a indicat și, in concret, incălcarea urmatoarelor articole din Constitutie: art. 15 alin 1,2, art. 16 art. 30 alin. 6.
Curtea apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
In acest sens, Curtea are in vedere jurisprudența anterioară a Curții Constituționale: deciziile nr. 267/2009, 1477/2009, 1475/2009, 530/2009, 815/2009, 1502/2009, 980/2009, 1194/2009.
Prin urmare, Curtea va sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate invocată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul P. G., cu domiciliul în ., localitatea Volintirești, J. Iași, ca neîntemeiată.
Sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 24/2008, în ansamblu.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 23.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. C. M. C. P.
Redactat / Tehnoredactat 4 ex. F.C.M. |
| ← Pretentii. Decizia nr. 5096/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
