Despăgubire. Decizia nr. 8564/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8564/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 4575/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 8564
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.11.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
JUDECĂTOR - M. D.
JUDECĂTOR - A. M.
GREFIER - A. M. C.
Pe rol soluționarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind contestația în anulare formulată de contestatorul M. C. A. împotriva deciziei civile nr. 4746/04.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ *, în contradictoriu cu intimatele A. NAȚIONALĂ P. RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, C. C. P. STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, C. NAȚIONALĂ P. COMPENSAREA IMOBILELOR și DIRECȚIA P. ACORDAREA DESPĂGUBIRILOR ÎN NUMERAR, având ca obiect despăgubire - DEC. 4746/04.11.2013 DOS._ *.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul prin avocat C. A. cu delegație de reprezentare la dosar – fila 2, lipsind intimații.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că dosarul de fond nr._ * este atașat la dosarul de revizuire nr._ aflat pe rolul prezentului complet de judecată și a prezentei ședințe de judecată.
În continuare, Curtea acordă cuvântul asupra susținerii făcute de intimata A. Națională pentru Restituirea Proprietăților în sensul că Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar nu mai există în prezent, împrejurare ce ar putea fi valorificată din perspectiva excepției lipsei capacității de folosință.
Apărătorul contestatorului menționează că, în condițiile în care Curtea Constituțională a arătat că art. 4 este neconstituțional și Legea nr. 165/2013 nu se poate aplica, atunci și dispoziția care a desființat Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar devine caducă, pentru că dacă nu se pot aplica dispozițiile Legii nr. 165/2013 nu se poate aplica nicio parte din dispozițiile acestei legi, adică art. 18 care prevede că CNCI - ul a preluat CCSD - ul și DADN – ul nu mai există, astfel că prin declararea ca neconstituțională a unui text de lege care obligă instanța să nu mai aplice Legea nr. 165/2013 proceselor aflate în curs de judecată, implicit efectele ei se răsfrâng și asupra dispoziției textului de lege care prevede că DADN - ul se desființează. Este adevărat că legiuitorul nu a făcut nicio modificare până în prezent, dat fiind că era obligat prin dispozițiile Curții Constituționale să remedieze această situație în termen de 6 luni, astfel încât nefiind remediată, DADN - ul a fost revitalizat prin devenirea ca și caduc a textului de lege care desființa această instituție.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra admisibilității contestației în anulare, inclusiv prin prisma apărărilor formulate prin întâmpinările care au fost comunicate la termenul anterior și apoi pe fondul contestației în anulare.
Apărătorul contestatorului învederează că, față de dispozițiile art. 318 C.pr.civ., ambele teze menționează că a avut în vedere o greșeală materială la soluționarea fondului recursului dezvoltând pe larg ce înseamnă greșeală materială. Precizează că cel de-al doilea aspect aplicabil în prezenta speță vizează faptul că instanța a omis să se pronunțe pe tardivitatea unui motiv de recurs astfel cum l-a invocat. Menționează că în faza recursului a arătat că recursul este inadmisibil și ca prin notele scrise să se purceadă la completarea motivelor de recurs, în sensul că se solicită aplicarea dispozițiilor art. 4 și urm. din Legea nr. 165/2013. Menționează că instanța nu face niciun fel de trimitere la această tardivitate, astfel că prin aplicarea, nu la solicitarea recurentei, ci prin aplicarea în mod direct de către instanța de judecată a Legii nr. 165/2013 a existat o omisiune vădită cu privire la pronunțarea asupra excepției tardivității acestui motiv de recurs. Consideră că prezenta contestație în anulare este admisibilă, vizează o decizie de recurs pronunțată de către Curtea de Apel București, fiind înaintată instanței competente, condițiile de admisibilitate fiind mai largi și mai ușor de formulat, singura condiție impusă de textul de lege fiind ca și contestația în anulare să vizeze o hotărâre pronunțată în recurs.
În ceea ce privește fondul contestației în anulare, menționează că două sunt erorile materiale existente. Arată că, în primul rând este vorba despre faptul că instanța de recurs a desființat o hotărâre de la fondul cauzei, neavându-se în vedere faptul că la momentul la care s-a pronunțat magistratul pe fondul cauzei, Legea nr. 165/2013 era inexistentă astfel că este inadmisibil ca într-un recurs să se desființeze o hotărâre de la fond pentru o lege organică care nu este de strictă și imediată aplicare astfel cum sunt dispozițiile procedurale. Precizează că cea de-a doua greșeală materială se referă la faptul că instanța de recurs nu a avut în vedere faptul că este inadmisibil a se pronunța pe un motiv pretins invocat ca fiind de ordine publică. Legea nr. 165/2013 nu poate fi pretinsă ca fiind motiv de ordine publică, motivele de ordine publică fiind strict și limitativ prevăzute de dispozițiile C.pr.civ., în niciun caz intervenirea unei legi noi nu poate constitui motiv de ordine publică prin raportare la dispozițiile Curții Europene a Drepturilor Omului. Consideră că nu este posibil ca pe parcursul desfășurării procesului civil, după formularea apărărilor, și pronunțarea de către magistratul fondului a unei hotărâri judecătorești și după expirarea termenului de recurs să se arate că apariția unei legi noi este motiv de ordine publică, fiind desființată hotărârea. În condițiile în care instanța va admite contestația în anulare, solicită rejudecarea recursului. Arată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
În temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ, Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 6958 din data de 05.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Corojan I.; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B. T. Adalbert G.; a fost admisă excepția prematurității cererii de plată a despăgubirilor invocată de pârâta A.N.R.P. – D.A.D.N., fiind respins acest petit al acțiunii ca prematur formulată; a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D. referitor la emiterea titlului de plată a despăgubirilor și a A.N.R.P. cu privire la emiterea titlului de despăgubiri, fiind respins acest petit al acțiunii ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, a fost admisă în parte acțiunea, fiind obligată pârâta C.C.S.D. să transmită dosarul reclamanților către un evaluator și să emită decizia reprezentând titlul de despăgubiri.
Prin Decizia civilă nr. 4746/04.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ *, a fost admis recursul formulat de recurenta-pârâtă C. Națională pentru Compensarea Imobilelor și modificată în parte sentința, în sensul că: a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B. T. Adalbert G., fiind respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. T. Adalbert G. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul M. C. A. ca neîntemeiată; a fost menținută sentința în ceea ce privește soluția dată excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului Corojan I..
De asemenea, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant B. T. Adalbert G..
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul-reclamant C. F., solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului.
În motivarea cererii, s-au arătat următoarele:
Decizia este nelegală, acesta fiind rezultatul unei erori materiale în sensul greșitei rețineri a aplicării dispozițiilor legii 165/201.
Prin decizia nr. 4746 Curtea de Apel București admite recursul ANRP motivat de faptul că a intervenit legea 165/2013.
Deși contestatorul a arătat faptul că o astfel de lege este total contrară Constituției aspect ce s-a și confirmat ulterior prin decizii ale Curții Constituționale și mai mult a arătat faptul că aceste dispoziții legale contravin convenției instanța de recurs analizează un motiv de recurs inexistent la data formulării recursului și anume acela al apariției legii 165/2013.
Așa cum a arătat și în fața instanței de recurs este inadmisibil si desființezi o hotărâre doar pentru faptul că a apărut o lege nouă, lege pe care judecătorul fondului nu a putut-o avea în vedere pentru că nu exista, cum de altfel la fel de inadmisibil este să permiți unei părți să-și completeze recursul cu un motiv nou inserat în notele scrise peste termenul legal de recurs. Dar și mai grav este faptul că instanța de recurs a trecut și peste faptul că acesta lege retroactivează, aspect sancționat atât de Constituție cât și de Convenție, prin acest mod de legiferare încălcându-se dreptul la un proces echitabil.
În ceea ce privește prezenta contestație în anulare, se consideră că este perfect admisibilă prin ambele ipoteze ale art. 318 c.p.c. în sensul că greșeala materială este dată de aplicarea unui text de lege în speță art. 4 din legea 165/2013 care nu era aplicabil în speță similitudine cu aplicare dispozițiilor legale privitoare la tardivitatea recursului sau a lipsei de reprezentare a părților situații în care contestațiile în anulare sunt perfect admisibile.
În ceea ce privește cea de-a doua teza a art. 318 c.p.c dat fiind că instanța de recurs a verificat un motiv de recurs inexistent la momentul formulării recursului de către pârâtele din cauză astfel că acesta apare ca fiind formulat ca tardiv, aceasta echivalează cu omisiunea de a cerceta unul din motivele de casare, această omisiune rezultând din nepronunțarea asupra excepției tardivității invocată precum și a inadmisibilității analizării unui motiv de recurs invocat prin note scrise.
De altfel prin nepronunțarea asupra tardivității acestui motiv de recurs se revine la ipoteza erorii materiale în sensul că instanța nu a observat și nu a analizat că acest motiv era formulat prin notele scrise la circa un an de zile de la declararea recursului, ipoteza tardivității recursului fiind unanim admisă ca și motiv de contestație în anulare.
Față de toate aceste considerente, s-a solicitat admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată și anularea deciziei civile 4746/04.11.2013 a Curții de Apel București urmând a se dispune rejudecarea recursului.
Intimatele ANRP și CNCI au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă. Totodată, prin întâmpinare, intimata ANRP a arătat că Direcția pentru Acordare Despăgubirilor în Numerar nu mai există în prezent, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165 / 2013.
La termenul de azi, Curtea a pus în discuția părților susținerea făcută de intimata A. Națională pentru Restituirea Proprietăților prin întâmpinare, în sensul că Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar nu mai există în prezent, împrejurare ce ar putea fi valorificată din perspectiva excepției lipsei capacității de folosință.
Asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei DADN, Curtea constată următoarele:
Prin art. 141 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, introdus prin Ordonanța de Urgență nr. 81/2007 pentru accelerarea acordării despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, a fost înființată Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în structura ANRP. Organizarea activității sale a fost făcută prin HG nr. 361/2005, astfel cum a fost modificată prin HG nr. 1068/2007.
Ca urmare a apariției Legii nr. 165/2013, a fost abrogată prevederea legală menționată mai sus, precum și HG nr. 361/2005 (aceasta din urmă a fost abrogată prin HG nr. 572/2013 privind organizarea și funcționarea ANRP).
La momentul introducerii cererii de contestație în anulare, DADN nu mai exista, ceea ce constituie lipsa capacității procesuale de folosință a acestei instituții intimate. Or, cât timp nu s-a cerut introducerea în cauză a succesorului în atribuții a acestei instituții, iar o astfel de introducere nu se poate face din oficiu de către instanță, Curtea constată că excepția este fondată.
Nu pot fi reținute apărările contestatorului, în sensul că în condițiile în care Curtea Constituțională a arătat că art. 4 este neconstituțional și Legea nr. 165/2013 nu se poate aplica, atunci și dispoziția care a desființat Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar devine caducă, deoarece considerentele deciziei Curții Constituționale nu sunt în sensul indicat de contestator; în nici un caz, Curtea nu a reținut o neconstituționalitate de plano a întregii legi nr. 165/2013, ci a reținut neconstituționalități punctuale; or, dispoziția de abrogare a prev. art. 141 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, introdus prin Ordonanța de Urgență nr. 81/2007, nu a fost declarată neconstituțională.
Prin urmare, Curtea va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei DADN și va respinge contestația în anulare formulată împotriva intimatei Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Asupra admisibilității contestației în anulare de față, Curtea constată următoarele:
În esență, contestatorul a invocat disp. art. 318 Cod de Procedură Civilă, în ambele sale ipoteze. Prin urmare, strict sub aspectul încadrării în motivele de contestație în anulare, Curtea constată admisibilitatea cererii contestatorului, deoarece acesta a invocat în mod formal două motive de contestație în anulare reglementate de lege. Cu toate acestea, vor fi analizate numai acele critici care se încadrează efectiv în cele două motive de contestație în anulare, nu și cele care depășesc aceste motive.
Asupra temeiniciei contestației în anulare de față, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește afirmația contestatorului că instanța de recurs, deși a reținut că recursul contestatorului este întemeiat și că ar fi trebuit admis, dat fiind reținerile privitoare la Legea nr. 165/2013, urmează a fi respins și admis recursul ANRP, care în varianta inițială nu cuprindea ca motiv de recurs și această lege, Curtea constată că nu se încadrează în motivele de contestație în anulare anterior invocate și nu poate fi analizat ca atare. Contestația în anulare este o cale de atac, speciala, extraordinară și de retractare, care poate fi formulată numai pentru motivele strict reglementate de lege.
Nu se încadrează în motivele de contestație în anulare reglementate de art. 318 din codul de procedură civilă nici susținerile contestatorului referitoare la faptul că Legea nr. 165/2013 ar contraveni Constituției sau Convenției Europene a Drepturilor Omului, nici cele referitoare la o eventuală retroactivitate a legii nr. 165/2013.
În ceea ce privește susținerile că instanța de recurs a analizat un motiv de recurs inexistent la data formulării recursului, și anume acela al apariției Legii nr. 165/2013, Curtea constată că nu se încadrează, de asemenea, în niciuna din ipotezele de la art. 318 Cod de Procedură Civilă.
Contestatorul a mai susținut că instanța a admis completarea recursului cu un motiv nou inserat în notele scrise peste termenul legal de recurs, ceea ce s-ar încadra în prevederile celei de-a doua teze a art. 318 Cod de Procedură Civilă, dat fiind că instanța de recurs a verificat un motiv de recurs inexistent la data formulării recursului de către pârâtele din cauză, astfel că acesta apare ca fiind formulat tardiv; consideră contestatorul că echivalează cu omisiunea de a cerceta unul din motivele de casare, această omisiune rezultând din nepronunțarea asupra excepției tardivității invocate de contestator și a inadmisibilității analizării unui motiv de recurs invocat prin note scrise.
Din analiza Deciziei nr. 4746/04.11.2013, reiese faptul că recursul exercitat de pârâta CNCI, anterior CCSD, a fost formulat în raport de dispozițiile Legii nr. 247/2005, iar mai apoi, respectiv la data de 22.10.2013, intimata pârâtă ANRP a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca prematur formulată, invocând ca motiv de nelegalitate de ordine publică aplicabilitatea Legii nr. 165/2013.
Din aceeași decizie reiese faptul că la termenul de judecată a recursului părțile nu au fost prezente.
Din actele dosarului, Curtea constată că nu a fost invocată nicio excepție de inadmisibilitate ori de tardivitate în referire la noul motiv de recurs.
În sfârșit, din considerentele deciziei, rezultă faptul că instanța de recurs a analizat noul motiv de recurs, arătând detaliat considerentele pentru care apreciază excepția de prematuritate ca și motiv de recurs de ordine publică și pentru care se impune admiterea acestui motiv.
Prin urmare, motivul de contestație în anulare constând în nepronunțarea asupra tardivității acestui motiv de recurs este nefondat, din mai multe considerente: nepronunțarea asupra unei excepții nu echivalează cu neanalizarea unui motiv de recurs pentru a se încadra în motivul reglementat de art. 318 Cod de Procedură Civilă; în al doilea rând, nu se încadrează nici în ipoteza erorii materiale, deoarece omisiunea pronunțării asupra unei excepții ar putea reprezenta, dacă ar fi reală (ceea ce, s-a reținut deja, nu este cazul în speța de față), o eroare de judecată, exclusă de la controlul judiciar pe calea contestației în anulare speciale reglementate de art. 318 Cod de Procedură Civilă; în sfârșit, o excepție de inadmisibilitate ori de tardivitate cu privire la noul motiv de recurs nu a fost invocată.
Contestatorul mai arată că prezenta contestație este admisibilă și prin prisma faptului că greșeala materială este dată de aplicarea unui text de lege (art. 4 din Legea nr. 165/2013) care nu era aplicabil în speță, ceea ce se poate asemăna cu aplicarea dispozițiilor legale privitoare la tardivitatea recursului sau a lipsei de reprezentare a părților.
Curtea constată, fără a intra pe fondul acestui motiv, că și acest aspect reprezintă în sine invocarea unei eventuale greșeli de judecată, care tinde să ducă în esență la soluționarea unui recurs la recurs, ceea ce nu este permis de procedura strictă a contestației în anulare.
Constatând, în final, că niciunul din motivele de contestație în anulare invocate de contestator nu este întemeiat, în temeiul art. 321 Cod de Procedură Civilă, Curtea va respinge cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul C. F. în contradictoriu cu intimatele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, în rest, ca nefondată.
P. aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar.
Respinge contestația în anulare formulată împotriva intimatei Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar (citată în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1) ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul M. C. A. cu domiciliul ales la C.. Av. A. C. cu sediul în București, ..2A bis, .. A, ., sector 4, împotriva deciziei civile nr. 4746/04.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ *, în contradictoriu cu intimatele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, toate cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, în rest, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. M. P. M. D. A. M.
GREFIER
A. M. C.
Data red. 12.12.2014/2 ex/red. jud. MMP
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2616/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2424/2014.... → |
|---|
