Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr. 9559/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9559/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 836/2/2012*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
C. DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 9559
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.12.2014
C. CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. M.
JUDECĂTOR: M. M. P.
JUDECĂTOR: M. D.
GREFIER: R. B.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate împotriva Sentinței civile nr.247 din data de 22.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr._ de recurenta – reclamantă C. Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. G. și de recurentele – pârâte C. de C. a României și C. de C. G..
Dezbaterile în fond și susținerile verbale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când C., având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.12.2014, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 247/22.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția civilă în dosarul nr._, a fost admisă în parte contestația formulată de reclamanta C. N. ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII FLUVIALE SA G. în contradictoriu cu pârâtele C. DE C. A ROMANIEI și C. DE C. G. împotriva deciziei nr. 44/2011 emisă de pârâtă și a încheierii nr. 1/6.01.2012 emisă de C. de C. a României - Comisia de soluționare a contestațiilor.
A fost anulată în parte decizia nr. 44/2011 și Încheierea nr. 1/6.01.2012 în sensul că la pct. 3 din constatările Deciziei nr. 44/2011 valoarea cantităților de lucrări este cea aferentă cantității de 162 l vopsea nejustificată și a unui nr. de 756 ore de funcționare a schelei nejustificate.
De asemenea, a fost menținută măsura de la pct. II.1 din decizia nr. 44/2011 corespunzător prejudiciului de mai sus (162 litri vopsea și 756 ore funcționare schelă nejustificate), exclusiv.
Tribunalul a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul judiciar G. I..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 44/15.11.2011 a Camerei de C. G. pct. II.1 s-a stabilit în sarcina conducerii CN APDF SA să dispună măsuri de: stabilire a întinderii prejudiciului prin verificarea tuturor articolelor de deviz înscrise în situațiile de lucrări decontate la obiectivul ,,modernizare și reabilitare Gara Fluvială G.” din punct de vedere al realității, regularității și legalității acestora, înregistrarea în evidență contabilă și încasarea acestuia, urmărire a modului de comportare a lucrărilor executate la acest obiectiv în perioada de garanție, în vederea recepției finale a investiției, diminuare a valorii de inventar a clădirii, reglare a cheltuielilor cu amortizarea și recalculare a impozitului pe profit.
S-a constatat la pct. 3 din decizie urmare a controlului efectuat de C. de C. G. că entitatea controlată a efectuat plata unor cantități de lucrări de construcții, navale și nelegale, în sumă de 56.137,55 lei, aferente obiectivului Modernizare si reabilitare Gara Fluvială G., decontarea cantităților de lucrări executate efectuându-se la nivelul cantităților înscrise în devizul ofertă, astfel: - fără analizarea și verificarea corelației dintre cantitatea de vopsea lavabilă decontata (825 litri) și suprafața pe care s-a aplicat aceasta (1650mp de fațadă + 560mp terasele sau copertinele = 2.210 mp); - fără solicitarea justificării cu documente de către constructor, a realității celor 3.780 ore de funcționare a schelei; - fără verificarea legalității decontării unor articole de lucrări înscrise în devizul privind organizarea de șantier, în care se înscriu numai cheltuieli ce demonstrează branșamentele șantierului la energie electrică, energie termică, apă - canal, cheltuieli cu taxe și avize, salubritate.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul desemnat în cauză G. I., astfel cum a fost completat, numărul de ore aferent funcționării unei schele metalice este acela în care schela se află montată pe lucrare, fără a se lua în calcul numărul de ore necesar încărcării/descărcării de la depozit la punctul de lucru și de la punctul de lucru. Prin urmare, expertul a stabilit potrivit documentelor justificative aferente articolelor de deviz un număr de 126 de zile calendaristice în care schela a fost montată la lucrarea efectuată de reclamantă x 24 de ore, rezultă 3024 de ore. Același număr de ore l-a reținut a fi justificat și organul de control pe baza contractului, care a avut inițial o durata de 60 zile lucrătoare, majorata la 90 de zile lucrătoare prin actul adițional nr.1/18.12.2009, ceea ce reprezintă 126 zile calendaristice (90 zile lucrătoare:5=18 săptămâni; 18 săptămâni x 7 zile calendaristice). Față de numărul maxim de ore de funcționare a schelei ce se poate justifica, 3.024 ore, este corectă constatarea deciziei nr. 44/2011 referitoare la decontarea nejustificată a unui număr de 756 ore, aferente unor lucrări de organizare de șantier.
În ce privește cantitatea de vopsea, s-a reținut de către organul de control că din fisa tehnică a furnizorului referitoare la materialul (vopsea) pus în opera de constructor rezultă că se consumă 1 litru de vopsea pentru minim 10 mp, într-un strat, și că a rezultat o diferența de 162 litri decontată în plus, nejustificat, în sumă de 4.827,6 lei.
Expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții civile și industriale a constatat de asemenea că nu se justifică un consum mai ridicat decât cel prevăzut în fișa tehnică a produsului din nici un punct vedere, deoarece lucrările de vopsitorii exterioare au fost executate în luna mai conform proiectului, când temperaturile exterioare au fost peste 20 grade Celsius, și nici tipul de suprafață pe care s-a aplicat nu este unul care să fi fost avut în vedere de furnizor la stabilirea consumului de vopsea mediu. Prin urmare expertul tehnic a calculat că se justifică consumul a 663 litri vopsea, rămânând nejustificati 162 litri de vopsea decontați.
În raport de cele reținute s-a impus anularea parțială a deciziei nr. 44/2011 în sensul precizării acestor aspecte în sensul că la pct. 3 din constatările Deciziei nr. 44/2011 valoarea cantităților de lucrări nejustificat decontate este cea aferentă cantității de 162 l vopsea nejustificată și a unui nr. de 756 ore de funcționare a schelei nejustificate.
Corespunzător a fost menținută măsura de la pct. II.1 din decizia nr. 44/2011 corespunzător prejudiciului de mai sus (162 litri vopsea și 756 ore funcționare schelă nejustificate), exclusiv.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamanta C. Naționala Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA G., cât și parata C. de C. a României.
Prin recursul propriu, reclamanta a solicitat modificarea sentinței atacate, iar in consecința anularea încheierii nr. III.1 din 06.01.2012 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. si masurile dispuse la pct. II.1 din Decizia nr. 44/2011 a Camerei de C. G..
În motivare s-au învederat următoarele:
Referitor la motivul de recurs invocat conform prevederilor la art. 304 pct. 6, teza a II-a Cod procedura civila «instanța a acordat ...ceea ce nu s-a cerut», reclamanta solicitând instanței anularea masurilor dispuse prin Decizia 44/2011 la pct. 11.1, cat si încheierea nr.lll.1/06.01.2012 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C., si nu ceea ce a acordat instanța, respectiv anularea constatărilor de la pct. 3 din decizie. Măsura dispusa la punctul 11.1 din decizia nr.44/2011 reprezintă o consecința a constatării de la pct. 3 din decizie. Prin anularea acestor constatări se anulează implicit masurile dispuse la punctul 11.1 din Decizia 44/2011.
Instanța de fond, fara sa analizeze ca masurile dispuse de către parata prin acest punct 11.1, se raportau strict la constatările de la pct.3 din decizie, a pronunțat o sentința netemeinica (incompleta), deoarece nu a luat in calcul ca reclamanta a solicitat întocmai anularea măsurii dispuse la pct.11.1 din decizie, anulandu-se astfel constatările inspectorilor paratei de la pct.3 din decizie.
Se poate observa ca nici in considerentele hotarârii atacate nu se regasesc motivele de fapt si de drept, ca nu s-au analizat si evaluat probele pe baza cărora s-a stabilit existenta sau inexistenta faptelor si imprejurarilor care au generat litigiu intre părti, respectiv pentru ce au fost admise susținerile uneia din parti si inlaturate cele formulte de cealalta parte.
Din conținutul dosarului de fond rezulta ca au fost depuse ca si probe concludente o . inscrisuri, de care instanța nu a ținut cont cum ar fi:
-procesul verbal de control nr. 13/25.01.2010 al Inspectoratului de Stat in Construcții, de unde reise clar in ce perioada sau efectuat lucrării de vopsitorie a clădirii,
- obiectiunile verbale si cele scrise la raportul de expertiza si admise de altfel de către instanța la termenul din data de 14.11.2013 (fila 216), de unde se putea dovedi ca stratul de vopsea este neuniform pe intreaga suprafața vopsita a clădirii nu a fost luat in analiza de către instanța.
Toate aceste aspecte ce nu au fost analizate si nici luate in calcul la intocmirea sentinței recurate, a dus la intocmirea unei hotărâri netemeinice si nelegale.
În repetate rânduri reclamanta a solicitat completarea raportului de expertiza tehnica si chiar instanța la termenul din 06 Februarie 2014 a dispus completarea acestuia sub sancțiunea amendării expertului, asa cum se poate observa din ultimul paragraf din completarea la raport - fila 242 din dosarul de fond, desi acesta a fost informat de către instanța, a refuzat sa dea curs dispozițiilor acesteia fara a motiva temeinic refuzul.
In concluzie, instanța de fond a rezolvat un capăt de cerere ce nu a fost solicitat de către reclamantă, fara a arata argumentele ce au fost aduse pentru justificarea temeiniciei si legalității soluției pe care a dispus-o.
Pe fond:
I.- In data de 18 septembrie 2009 instituția reclamantă a încheiat 2 (doua) contracte in vederea modernizării (reparării) si reabilitări clădirii «Gara Fluviala G.», dupa cum urmează:
-prin Contractul nr. 6263/18.09.2009 executantul ., s-a obligat sa execute lucrările de modernizare si reabilitare cat si proiectare a clădirii «Gara Fluviala G.», obligațiile principale ale executantului erau conform art.10.1. din contractul de execuție (fila 117): de elaborare a listei cantităților de lucrării, devize, de a asigura materiale, forța de munca etc.;
-prin Contractul nr. 6264/18.09.2009 ., s-a obligat sa presteze servicii de supraveghere a lucrărilor de execuție conform contractului mai sus arătat, obligația principala fiind cea prevăzuta de art. 35 din Ord. nr. 956/2007 al Inspectoratului de Stat in Construcții pentru aprobarea procedurii de autorizare a dirigintilor de șantier.
1.Referitor la cantitatea de vopsea lavabila decontata:
Conform prevederilor OUG 34/2006 proiectantul nu previzioneaza cantități, ci întocmește pe baza de măsurători reale, liste de cantități care stau la baza intocmirii devizului oferta.
La baza devizului-oferta stau listele de cantități si nicidecum oferta insasi, acesta se intocmeste in baza situațiilor de lucrări acceptate la plata, conform OUG 34/2006. Situațiile de lucrării se intocmesc de personal autorizat si atestat in acest scop, pe baza devizului - oferta numai in urma verificării din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Asa cum se poate observa din conținutul Procesului verbal de control nr. 13/25.01.2010 incheiat de către Inspectoratul de Stat in Construcții (filele 226 -227 din dosar), rezulta clar si indiscutabil faptul ca: vopsirea clădiri la exterior a fost sistata din cauza timpul friguros in data de 16.12.2009 si nicidecum asa cum mentioneza expertul in raportul de expertiza ca: « lucrările de vopsitorii exterioare au fost executate in luna mai 2010 ».
In conținutul acestui proces verbal este menționat si faptul ca lucrarea se afla in proporție de 40% efectuata (asta la data constatării inspectorilor), adică in luna ianuarie 2014. Fapt susținut si de către expert prin completarea raportului de expertiza depus la termenul din data de 12.12.2013, de unde rezulta ca lucrarea privind vopsirea clădirii la exterior cu vopsea lavabila s-a efectuat in condiții improprii de temperatura si umiditate. . acesta admite ca a fost folosita o cantitate mai mare de vopsea decât cea menționata de către reprezentații paratei prin raportul de control.
Plata lucrărilor efectuate s-a realizat conform situațiilor de lucrări, vizate de constructor (. dirigintele de șantier (. limitele contractului, neexistand niciun fel de diferente intre oferta acceptata si contractata si cantitățile de lucrări decontate.
Oferta a avut la baza un proiect întocmit de un proiectant autorizat care si-a insusit cantitățile de materiale folosite, incadrarea in norme de deviz a lucrărilor si a consumurilor specifice.
Dirigintele de șantier reprezentat al firmei . a urmărit execuția întregii lucrării si implicit a vopsirii clădirii conform contractului de prestării servicii pe care firma la avut cu reclamanta.
Ca si dovada a celor mai sus arătate stau Devizele - reparații la pozițiile 15 si 16 (filele 133-137 din dosar), asumate prin semnătura si stampila de către dirigintele de șantier si de către contractant (executant).
Inca o data a subliniat recurenta reclamantă ca lucrările s-au derulat in perioada contractata cand timpul era foarte rece (asa cum am dovedit si prin inscrisurile mai sus menționate), fapt ce a deteminat folosirea unei cantități mai mari de vopsea lavabila, fata de cea prevăzuta prin fisa tehnica.
Chiar si expertul recunoaște prin răspunsul la obiectiuni ca vopsirea clădirii a fost făcuta in condiții nu tocmai optime de temperatura, astfel incat consumul de vopsea sa fie optim si de calitate. Tot prin acest răspuns, expertul afirma ca nu poate efectua măsurători asupra stratului de vopsea aflat pe exteriorul cladirii, pe motiv ca acesta nu este uniform, admițând astfel ca, anumite zone ale cladirii au fost acoperite cu mai multe straturi de vopsea, tocmai pentru a corespunde condițiilor de calitate cerute de beneficiar. Fapt real ce justifica astfel un consum mai mare decât cel inscris in fisa tehnica, dar care se incadreaza in cantitatea de 825 litri, ofertată si decontata.
Echipa de control nu a avut calificarea necesara pentru efectuarea de măsurători si încadrare in normele de deviz a lucrării de modernizare a clădirii, fapt ce a dus la o măsura (decizie) eronata si abuziva asupra unității noastre, respectiv măsura dispusa la pct. 11.1 din Decizia 44/2011.
Reclamanta la fond a solicitat ca expertul sa efectueze o completare la raportul de expertiza prin care « sa stabilească grosimea stratului de vopsea aplicat si in raport de aceasta sa se stabilească cantitatea de vopsea folosita », asa cum rezulta si din incheierea instanței de la data de 06.02.2014 solicitarea reclamantei fiind refuzata de către expert fara un motiv bine justificat.
In concluzie nu a existat nicio difererenta de vopsea care a fost nefolosita si decontata, ci toata vopseaua in cantitate de 825 litri a fost decontata deoarece a fost folosita la vopsirea clădirii pe exterior in conditiile impuse de contractul de achiziție publica.
2 Referitor la decontarea orelor de folosire a schelei:
- asa cum se poate observa din Lista de cantități de lucrări - Deviz oferta GG0038 REPARAȚII (Formular F3) asumata de proiectat si de contractant prin semnătura rezulta foarte clar, programul pe zile si ore de folosire a schelei in desfășurarea lucrărilor de modernizare a clădirii aflate in reparație, înscrisuri ce se regăsesc la filele 228-232 in dosar fond.
Orele de program au fost stabilite de proiectant pe baza graficului de eșalonare a executării lucrărilor cu acordul executantului conform Formular F3, aflat la dosar.
Lista (deviz) fost întocmita de către proiectant, in vederea decontării, in conformitate cu « Indicatorul de norme de deviz pentru lucrării de construcții, industriale, agrozootehnice, locuințe si social culturale C » elaborat de Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Construcții (ÎNCERC) an de ediție 1981, inscris depus la dosar.
Nu exista niciun dubiu cu privire la aplicarea decontărilor din punct de vedere al orelor deoarece, in Indicatorul de norme de deviz pentru lucrării de construcții, industriale, agrozootehnice, locuințe si social culturale C, capitotul CQ este foarte bine definit, cum se normează schelele de către proiectant, si anume pe baza proiectului de organizare șantier (filele 141-144).
In concluzie numărul real de ore de funcționare a schelei metalice tinand cont de transportul, montarea si demontarea acesteia este de 3780 de ore, asa cum rezulta si din Lista de cantități de lucrări - Deviz oferta GG0038 REPARAȚII.
F. de cele prezentate, s-a apreciat ca echipa de control a Curții de C. a României - C. de C. G. si-a asumat — riscul de audit — acela fiind ca, auditorul public extern să exprime o opinie de audit care nu este adecvată, cat si — scepticismul profesional — care reprezintă o atitudine care include o gândire dubitativă și o evaluare critică a probelor de audit.
II. - O altă apărare formulată de către pârâta este aceea că reclamanta a formulat acțiune in instanța impotriva executantului lucrării in speța . ca fiind un prejudiciu recunoscut de către companie. Nici această apărare nu poate fi primită, având în vedere ca acțiunea fost depusa de către reclamantă pe rolul instanței din cauza presiunilor făcute asupra reprezentaților legali. Dovezi in acest sens sunt Nota cu nr. 1041/19.07.2013 privind propunerea de sesizare a organelor de urmărire penala (fila 30 si 39 din dosar), inscrisuri depuse de către parata, si nota de relații cu nr. 3990/18.06.2012 a paratei de unde reiese, presiunea la care au fost supuși reprezentanții legali ai companiei reclamante pe toata aceasta perioada. Propunerea de sesizare a organelor de urmărire penala a fost retrasa de către parata, numai dupa ce reclamanta a depus la instanța o cerere in răspundere contractuala impotriva executantului - dovada acestor afirmații fiind la fila 39, fiind . de aceasta situație sa depună o cerere in acest sens pe rolul instanțelor.
In concluzie - pentru aceste argumente, s-a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, anularea in parte a Deciziei nr. 44/2011 in ceea ce privește măsura dispusa la punctului 11.1 si totodată anularea încheierii nr. 1111/1/06._ a Curții de C., ca fiind netemeinica si nelegala.
In subsidiar s-a solicitat casarea in tot a sentinței cu rejudecare in vederea refacerii in tot a raportului de expertiza tehnica.
In drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 6, teza a II a, art. 312 si art. 3041 din Codul de procedură civilă.
Prin recursul propriu, pârâta C. de C. a României a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței civile recurate, în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată, înlăturarea din dispozitivul hotărârii, a soluției referitoare la pct.3 din constatările Deciziei nr.44/2011 emisă de C. de C. G., pentru următoarele motive de fapt si de drept:
Hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, în parte, din perspectiva soluției pronunțate referitoare la pct.3 din constatările din decizie în sensul că, "anulează în parte decizia (...) în sensul că la pct.3 din constatările deciziei nr.44/2011 valoarea cantităților de lucrări este cea aferentă cantității de 162 l vopsea nejustificată și a unui nr.de 756 ore de funcționare a schelei nejustificate"
Or, în raport de dispozițiile art. 304 pct.6 C.proc.civ. coroborat cu art.129 alin.(6)c.proc.civ., instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv asupra unui punct din decizia emisă de C. de C. G., fără ca această constatare să facă obiectul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, cu privire la această constatare nu au fost administrate probe, nu a fost dezbătută în ședință publică iar în considerentele hotărârii nu sunt reținute aspecte, argumente sau dovezi care să conducă, măcar într-un mod evaziv la soluția pronunțată, ceea ce face ca, inclusiv apărările pârâtei, sub acest aspect, să fie în primul rând, de ordin procedural.
a. Așa cum a arătat în preambulul prezentei, reclamanta a solicitat anularea măsurii de la pct.II.l din Decizia nr.44/2011 emisă de C. de C. G., criticând măsura prin cererea de chemare în judecată doar în privința sumelor - constatate, precum și în sensul angajării răspunderii dirigentelui de șantier, care avea obligația, în opinia reclamantei, de a efectua verificarea respectării reglementărilor tehnice privind consumul de materiale, perioada de funcționare a utilajelor, cât și a elementelor devizului de organizare de șantier.
b. Din considerentele hotărârii rezultă clar faptul că, apărările, în raport de cadrul procedural, au fost concentrate exclusiv asupra cuantumului prejudiciului constând în plata nelegală a unor cantități de lucrări de construcții navale, aferente obiectivului ""Modernizare si reabilitare Gara Fluvială G." respectiv cantitatea de vopsea lavabila și orele de funcționare a schelei metalice.
Or, măsura dispusă la pct.II.1 din decizie instituie obligația în sarcina entității verificate de stabilire a întinderii prejudiciului prin verificarea tuturor articolelor de deviz înscrise în situațiile de lucrări decontate la obiectivul Modernizare și reabilitare Gara Fluvială G. din punct de vedere al realității, regularității și legalității acestora; - înregistrarea acestuia în evidența contabilă șl luarea măsurilor de recuperare;
-urmărire a modulul de comportare a lucrărilor executate la acest obiectiv, în perioada de garanție, în vederea organizării recepției finale a Investiției: diminuare a valorii de Inventar a clădirii, reglare a cheltuielilor cu amortizarea șl recalcularea Impozitului pe profit.
Această măsură a fost dispusă întrucât, decontarea cantităților de lucrări executate a fost făcută nelegal, astfel:
-fără analizarea și verificarea corelației dintre cantitatea de vopsea lavabilă decontată (825 litri) și suprafața pe care s-a aplicat aceasta (1650mp de fațada + 560mp terasele sau copertinele = 2.210 mp);
-fără solicitarea de documente justificative privind realitatea celor 3.780 ore de funcționare a schelei;
-fără verificarea legalității decontării unor articole de lucrări înscrise în devizul privind organizarea de șantier, în care se înscriu numai cheltuieli ce demonstrează branșamentele șantierului la energie electrică, energie termică, apa - canal, cheltuieli cu taxe și avize, salubritate.
Așadar, prejudiciul estimat în actul de control în cuantum de 56.137,55 lei vizează trei aspecte privind obiectivul de investiție Modernizare și reabilitare Gara Fluvială G.:
- vopsea lavabilă decontată nejustificat;
- ore de funcționare a schelei metalice decontate nejustificat;
- lucrări de organizare de șantier privind articolele de deviz "Diferență preț material" și "Diferență preț manoperă".
Analizând actele dosarului, instanța de fond în mod corect a reținut că, entitatea verificată a decontat nelegal cantități de materiale și de lucrări nereale, reprezentând 162 litri vopsea lavabilă în sumă de 4.827,6 lei și 756 ore de funcționare a schelei, în valoare de 15.120 lei.
Însă, instanța menține, ca fiind legală și temeinică măsura de la pct.II.l din decizie corespunzătoare prejudiciului de mai sus, doar cu privire la c/val cantității de 162 litri vopsea lavabilă, nejustificat înscrisă în situațiile de plată și achitată constructorului și la valoarea aferentă unui număr de 756 ore de funcționare a schelei, decontată de către beneficiar în mod nejustificat; fără să analizeze neregula privind stabilirea cheltuielilor de organizare de șantier privind articolele de deviz "Diferență preț material" și "Diferență preț manoperă".
c. Or, din această perspectivă, critica privind soluția instanței de fond se îndreaptă, în mod corect, asupra celei de-a treia neregularități corespunzătoare prejudiciului estimat privind " lucrările de organizare șantier""" în raport de care instanța, fără să realizeze o analiză sumară a acesteia a dispus anularea ei.
c.l Referitor la această abatere, din actele de control rezultă fără putere de tăgadă, și de altfel, confirmat de către reclamantă că, prin adresa nr. 1469/28.02.2012 înregistrată la C. de C. G. sub nr. 372/29.02.2012, conducerea CN APDF SA G., a comunicat modul de ducere la îndeplinire a măsurii dispuse la cap. II din decizia nr. 44/15.11.2011, dupa cum urmează: "conducerea (...) a acționat în instanță ., în vederea recuperării prejudiciului de 56.137,55 lei, concomitent cu numirea unei comisii de analiza (...)".
In urma acestei comunicări, auditorii publici externi din cadrul Camerei de C. G. au procedat la verificarea modului în care măsura dispusă la cap. II din decizia nr. 44/15.11.2011 a fost dusă la indeplinire, și au constatat următoarele:
- nu a fost acționată in instanța ., asa cum s-a comunicat prin adresa mai sus menționata;
-s-a emis decizia nr. 2/04.01.2012 prin care s-a constituit comisia de analiză ce avea ca obligație să stabilească întinderea prejudiciului creat, înregistrarea în evidența contabilă și încasarea acestuia;
-comisia de analiză, prin adresa nr. 1160/20.02.2012, propune directorului general „reanalizarea ofertei acceptate și contractate, de către un expert tehnic neutru cu calificare corespunzătoare", fără să procedeze la verificarea tuturor articolelor de deviz înscrise în situațiile de lucrări decontate la obiectivul "Modernizare si reabilitare Gara Fluviala G.", în vederea stabilirii întinderii prejudiciului și înregistrarea în evidența contabilă, așa cum s-a dispus prin decizia nr. 2/04.01.2012, ceea ce denota faptul ca nu s-a atins scopul pentru care a fost constituita aceasta comisie.
Directorul general al CN APDF SA G., deși a fost înștiințat că acțiunile întreprinse de comisia de analiză, sunt altele decât cele dispuse prin decizia nr.2/04.01.2012, nu a procedat la luarea unor măsuri concrete în vederea urmăririi recuperării prejudiciului creat entității.
c.2 De altfel, acest aspect a fost analizat în linii minimale de către expertul judiciar, care la punctul 4 din raportul de expertiză, Referitor la stabilirea cheltuielilor de organizare de șantier, a reținut că articolele de deviz "Diferența pret material" și "Diferența preț manoperă" au fost asimilate, ca și încadrare în indicativul de norme de deviz cu cheltuieli făcute de constructor cu achiziționarea rulotei, asigurarea pazei pe șantier si cheltuieli cu utilitățile.
Or, această concluzie nu se justifică deoarece nu pot fi "asimilate" sumele înscrise global în articolele de deviz neprevăzute de normativele în vigoare ("Diferența pret material" și "Diferența pret manopera") cu cheltuieli pe care constructorul, se presupune ca le-ar fi făcut, fără ca acesta să prezinte documente justificative din care să reiasă realitatea și acuratețea acestora.
În acest sens, a fost invocat actul normativ care a stat la baza constatării, respectiv HG nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, care prevede la Cap. 5 pct 5.1.1 și pct.5.1.2. următoarele:
" CAP. 5 Alte cheltuieli
5.1. Organizare de șantier
Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții-montaj.
5.1.1. Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier
Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desființare de șantier.
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier
Se cuprind cheltuielile pentru: obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulație, întreruperea temporară a rețelelor de transport sau distribuție de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulației rutiere, feroviare, navale sau aeriene, contractele de asistență cu poliția rutieră, contract temporar cu furnizorul de energie electrică, cu unități de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporară a domeniului public, costul energiei electrice și al apei consumate în incinta organizării de șantier pe durata de execuție a lucrărilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici și/sau cazarea acestora, paza șantierului, asigurarea pompierului autorizat etc. "
Pe cale de consecință, analizând situația de fapt din prisma normelor legale invocate este lesne de observat că, măsura de la pct.II.2 din decizie corespunzătoare prejudiciului produs sub aspectul decontării unor articole de lucrări înscrise în devizul privind organizarea de șantier, în care se înscriu numai cheltuieli ce demonstrează branșamentele șantierului la energie electric, energie termică, apă - canal, cheltuieli cu taxe și avize, salubritate, este legală.
De altfel, instanța nu a procedat la o analiză privind această neregulă, și pe cale de consecință a dispus menținerea măsurii doar cu privire la prejudiciul produs constând in cantitatea de vopsea lavabilă și orele de funcționare a schelei metalice.
Consideră că instanța de fond, fie nu a înțeles măsura în integralitatea ei fie, din eroare a considerat că, prejudiciul estimat în actul de control, în cuantum de 56.137,55 lei se referă doar la cantitatea de vopsea lavabilă și la orele de funcționare a schelei.
c.2. Referitor la cantitatea de vopsea lavabilă decontată nelegal, aceasta a rezultat din documentele justificative aferente articolelor de deviz puse la dispoziția echipei de control, respectiv Fisa Tehnică de la furnizor, a materialului pus în opera de constructor, conform căreia se consumă 1 litru de vopsea pentru minim 10 mp, într-un strat, iar din verificările auditorilor privind recalcularea acesteia, a rezultat o diferență de 162 litri decontată în plus, în sumă de 4.827,6 lei;
Situația a fost confirmată de expertul tehnic, prin raportul de expertiză efectuat în cauză și care a fost omologat de către instanța de judecată conform căruia, "Cu privire la stabilirea corelației între suprafața decontată și cantitatea de vopsea lavabilă prevăzută în ofertă și înscrisă în situațiile de lucrări decontate, nu se justifica plata c/valorii cantității de 162 litri vopsea, ceea ce susține constatarea auditorilor publici, în actul de control încheiat. "
c.3 Referitor la plata nelegală numărului de ore de funcționare a schelei metalice, instanța de fond a reținut că entitatea a efectuat plăți fără solicitarea justificării cu documente, de către constructor, a realității celor 3.780 ore de funcționare a schelei reținându-se că un număr de 756 ore au fost decontate în plus, în mod nejustificat, în valoare de 15.120 lei.
Situația a fost confirmată și de către expertul desemnat de instanța de judecată, prin raportul de expertiză aflat la dosar, prin care s-a reținut, cu privire la determinarea numărului de ore de funcționare a schelei metalice că, acesta este strict legat de durata contractului ( 126 zile), ceea ce este în concordanta cu constatarea auditorilor publici prezentata în actul de control.
Din această perspectivă, instanța de fond în mod corect a reținut ca fiind legale, atât constatarea cât și măsura dispusă la pct.II.l din decizia contestată corespunzătoare prejudiciului de 162 litri vopsea lavabilă și 756 ore funcționare schelă nejustificate și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
III. Critica vizează paragraful al doilea din dispozitivul sentinței, cel referitor la pct.3 din constatările decizie, în condițiile în care, nici în considerentele hotărârii nici în dispozitivul acesteia, instanța nu face vorbire de vreo constatare nelegală, motiv pentru care consideră că, instanța de fond în mod eronat s-a pronunțat asupra acestei constatări.
a.Or, pornind de la dispozițiile legale care reglementează organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, în baza cărora a fost emisă Decizia nr.44/2011 a Camerei de C. G., la punctele 1 - 6 din aceasta au fost înscrise, potrivit pct.181 din RODAS, abaterile de la legalitate și regularitate, constatate în urma acțiunilor de verificare ale Curții de C..
La punctul al doilea din decizie sunt consemnate, în mod corect, potrivit pct.181 lit. b) din RODAS măsurile pe care entitatea verificată trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării deficiențelor constatate de echipa de control, pentru stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia.
Din acțiunea introductivă, rezultă fără putere de tăgadă faptul că, reclamanta a înțeles să conteste doar măsura de la pct.II.l din decizie.
b.în privința constatărilor de la pct.3 din decizie, care nu a făcut obiectul cererii de chemare în judecată în prezenta cauză, referitoare la "cantitatea de lucrări de construcție nereale și nelegale în sumă de 56.137,55 lei, aferente obiectivului " Modernizare și reabilitare Gara Fluvială G." 2010 menționăm următoarele:
La data de 19.07.2012 o echipă de auditori din cadrul Camerei de C. G., au întocmit Raportul de control în urma verificării privind acționarea în instanță pentru recuperarea prejudiciului estimat prin Raportul de control nr. 5779/21.10.2011, întocmit în urma acțiunii „ Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului" pentru anul 2010, în care au fost consemnate următoarele;
"existența acțiunii în răspundere contractuală pentru recuperarea debitului în sumă de 56.137,55 lei, de la ., ce face obiectul dosarului nr._/236/2012, aflat pe rol la Judecătoria G., având termen de judecata data de 18.02.2013 (anexa nr. 1);
- înregistrarea în evidența contabilă, prin nota contabila nr. 07C/22.06.2012, a debitului în suma de 56.137,55 lei, datorat de . (anexa nr. 2).
c. Pe cale de consecință, abaterea consemnată la pct.3 din decizie constatarea nu a făcut obiectul prezentului dosar iar instanța de fond, prin soluția pronunțată a depășit cadrul legal cu care a fost investită, încălcând dispozițiile art.129 alin.(6) C.proc.civ. potrivit cărora: "judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
În concluzie, pentru toate aceste considerente, pârâta a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr.247/22.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. în sensul înlăturării din dispozitivul acesteia a soluției referitoare la pct.3 din constatările Deciziei nr.44/2011 emisă de C. de C. G. și menținerea în totalitate a măsurii de la pct.II.2 din decizie, ca fiind legală și temeinică.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 și 304 pct. 6 și 8 Cod de procedură civilă, precum și pe toate actele normative invocate.
Ambele părți au formulat întâmpinări în cauză, în raport de recursul părții adverse, pârâta la data de 10.12.2014, reclamanta la data de 15.12.2014.
Nu au fost încuviințate și respectiv administrate probe noi în faza procesuală a recursului.
Analizând actele dosarului, C. constată următoarele:
1. Primul motiv de recurs întemeiat pe disp. art. 304 pct. 6 C.pr.civ., invocat de ambele recurente, respectiv ipoteza în care „instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut” este neîntemeiat.
Susțin recurentele faptul că s-ar fi solicitat anularea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 44/2011 la pct. II.1, cât și Încheierea nr. III.1/06.01.2012, iar nu ceea ce a acordat instanța, și anume anularea constatărilor de la pct. 3 din decizie.
Apreciind că măsura dispusă la punctul II.1 din Decizia nr. 44/2011 reprezintă o consecință a constatării de la pct. 3 din decizie, recurenta reclamantă consideră că prin anularea acestor constatări se anulează implicit măsurile dispuse la punctul II.1 din Decizia 44/2011. Instanța de fond, fără să analizeze că măsurile dispuse de pârâtă prin acest punct II.1 se raportau strict la constatările de la pct. 3 din decizie, a pronunțat o hotărâre netemeinică, incompletă, deoarece nu a luat în calcul ceea ce reclamanta a solicitat, respectiv anularea măsurii dispuse la pct. II.1 din decizie.
În raport de acest din urmă argument, C. constată că motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 6 are în vedere numai situațiile în care instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, nu și situația în care instanța nu s-a pronunțat asupra ceea ce s-a cerut, pentru această din urmă ipoteză partea având la dispoziție procedura completării hotărârii, conform disp. art. 2812 C.pr.civ., astfel cum acest text a fost modificat prin disp. Legii nr. 202/2010.
Cu privire la pretinsa pronunțare a instanței de fond asupra ceea ce nu s-a cerut, parcurgând actele dosarului de fond și observând pretențiile reclamantei astfel cum au fost deduse judecății, din perspectiva obiectului cererii, aserțiunea nu se confirmă.
Astfel, potrivit cererii introductive de instanță, înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr._, reclamanta a formulat contestație împotriva Încheierii nr. 1/06.01.2012 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a României referitor la contestația formulată de reclamantă la Decizia nr. 44/2011 emisă de C. de C. G. solicitând anularea acesteia.
Ulterior motivării acțiunii deduse judecății, reclamanta solicită admiterea contestației și anularea Încheierii nr. 1/06.01.2012.
Aceste pretenții globale ale reclamantei (de anulare act) nu sunt urmate de nicio precizare.
Obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie clar exprimat, iar nu dedus pe cale de interpretare, eventual prin prisma motivelor de nelegalitate sau de netemeinicie formulate de reclamantă.
Totodată, „În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății” – art. 129 alin. 6 C.pr.civ.
Prin urmare, în condițiile în care reclamanta formulează acțiune împotriva Încheierii nr. 1/06.01.2012 referitoare la contestația promovată împotriva Deciziei nr. 44/2011 emisă de C. de C. G. solicitând anularea acesteia, este neîntemeiată susținerea potrivit căreia instanța de fond, admițând în parte acțiunea, și anulând în parte actele contestate, ar fi acordat ceea ce nu s-a cerut.
2. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, respectiv criticile formulate de ambele recurente ce țin de fondul cauzei, încadrate de recurenta reclamantă în disp. art. 3041 și respectiv de recurenta pârâtă în disp. art. 304 pct. 8 C.pr.civ., C. constată următoarele:
Prin Decizia nr. 44/15.11.2011 a Camerei de C. G. s-a constatat la pct. 3 faptul că entitatea controlată a efectuat plata unor cantități de lucrări de construcții, nereale sau nelegale, în sumă de 56.137,55 lei, aferente obiectivului „Modernizare si reabilitare Gara Fluvială G.”, decontarea cantităților de lucrări executate efectuându-se la nivelul cantităților înscrise în devizul ofertă, astfel:
- fără analizarea și verificarea corelației dintre cantitatea de vopsea lavabilă decontata (825 litri) și suprafața pe care s-a aplicat aceasta (1650 mp de fațadă + 560 mp terasele sau copertinele = 2.210 mp);
- fără solicitarea justificării cu documente de către constructor, a realității celor 3.780 ore de funcționare a schelei;
- fără verificarea legalității decontării unor articole de lucrări înscrise în devizul privind organizarea de șantier, în care se înscriu numai cheltuieli ce demonstrează branșamentele șantierului la energie electrică, energie termică, apă - canal, cheltuieli cu taxe și avize, salubritate.
În consecință, s-a dispus în sarcina conducerii CN APDF SA luarea de măsuri pentru stabilirea prejudiciului și recuperarea acestuia, respectiv:
- stabilirea întinderii prejudiciului prin verificarea tuturor articolelor de deviz înscrise în situațiile de lucrări decontate la obiectivul „Modernizare și reabilitare Gara Fluvială G.” din punctul de vedere al realității, regularității și legalității acestora, înregistrarea în evidență contabilă și încasarea acestuia;
- urmărirea modului de comportare a lucrărilor executate la acest obiectiv în perioada de garanție, în vederea organizării recepției finale a investiției;
- diminuare a valorii de inventar a clădirii, reglare a cheltuielilor cu amortizarea și recalculare a impozitului pe profit.
Tribunalul, în baza probatoriului administrat în cauză, nu a ajuns la o situație de fapt diferită celei reținute de recurenta pârâtă prin actele contestate, astfel că nu exista niciun considerent care să justifice soluția de admitere fie și în parte a acțiunii recurentei reclamante.
Astfel, expertiza efectuată în cauză stabilește aceleași cantități și aceleași valori ca cele constatate de autoritatea pârâtă, iar reclamanta nu a depus niciun înscris determinant pentru reținerea unei situații de fapt diferite.
Deopotrivă, recurenta reclamantă nu a oferit nicio explicație pertinentă pentru a se justifica pronunțarea altei soluții.
Referitor la cantitatea de vopsea lavabilă decontată, invocă recurenta reclamantă prevederile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, iar în raport de acest act normativ susține că proiectantul nu previzionează cantități, ci întocmește pe baza de măsurători reale, liste de cantități care stau la baza întocmirii devizului oferta.
Se mai susține că la baza devizului-oferta stau listele de cantități si nicidecum oferta însăși, acesta se întocmește in baza situațiilor de lucrări acceptate la plata, conform OUG 34/2006. Situațiile de lucrării se întocmesc de personal autorizat si atestat in acest scop, pe baza devizului - oferta numai in urma verificării din punct de vedere calitativ si cantitativ.
C. constată că recurenta pârâtă C. de C. nu a criticat devizul ofertă și nici oferta însăși, întocmită în baza situațiilor de lucrări acceptate la plată potrivit OUG nr. 34/2006, ci, admițând această documentație, în baza informațiilor din fișa tehnică, de la furnizor, a materialului pus în operă de constructor, în conformitate cu care se consumă un litru de vopsea pentru minim 10 mp într-un strat, a recalculat cantitatea de vopsea consumată, rezultând o diferență de 162 litri decontată în plus nejustificat, astfel:
825 litri - {(2210 mp: 10 mp) x 3 straturi = 162 litri, în sumă de 4827,6 lei, la care se adaugă închiderea de deviz.
Deci, nu se contestă documentația elaborată de reclamantă sau oferta acceptată de aceasta și nici clauzele contractului efectiv încheiat, ci consumul de vopsea real și consumul decontat în raport de această documentație, între cele două elemente neexistând echivalență.
De asemenea, invocă recurenta reclamantă Procesul verbal de control nr. 13/25.01.2010 încheiat de Inspectoratul de Stat în Construcții, act care ar dovedi faptul că lucrarea de vopsire a clădirii la exterior ar fi fost executată în condiții de improprii de temperatură și umiditate, ceea ce a determinat utilizarea unei cantități mai mari de vopsea decât cea menționată de reprezentanții pârâtei prin raportul de control. Altfel spus, punctul de vedere al recurentei reclamante este în sensul că întrucât lucrările de vopsire au fost executate într-o perioadă când timpul era foarte rece, cantitatea de vopsea necesară a fost mai mare decât cea prevăzută în fișa tehnică.
Astfel cum subliniază expertiza efectuată în cauză, în cadrul proiectului, conform decontărilor prezentate, lucrările de vopsitorii exterioare au fost executate în luna mai 2010, lună în care temperaturile exterioare au fost peste 20 grade C. Ca urmare, nu se justifică un consum mai ridicat decât prevăzut în Fișa tehnică a produsului din niciun punct de vedere: tipul de suprafață pe care s-a aplicat, perioada în care s-a aplicat, condițiile meteo în cazul în care suprafața este expusă umidității excesiv, curenților de aer și temperaturilor scăzute (fila 208 dos. fond).
De asemenea, mai reține prezenta instanță că perioada în care s-a realizat vopsitoria s-a stabilit de către expert (potrivit completării la raportul de expertiză) după documentele existente care au fost susținute de dl. ing. Madin N., prezent la desfășurarea expertizei (fila 219 dos. fond).
Recurenta reclamantă nu a probat că lucrările de vopsire ar fi fost efectiv executate într-o perioadă în care temperaturile erau scăzute (pe timp friguros), Procesul verbal de control nr. 13/25.01.2010 nefiind reținut de instanță ca și dovadă în acest sens.
Potrivit acestui document (fila 226 dos. fond) lucrările ce se realizează constau în:
- desfacere și refacere tencuială exterioară degradată;
- desfacere și refacere hidroizolație degradată aflată pe terasele clădirii;
- reparația colțurilor exterioare de la uși și ferestre;
- turnare șapă la terase în vederea asigurării unei pante optime pentru preluarea apelor pluviale;
- desfacere și refacere sorturi din tablă zincată;
- înlocuire sistem pluvial din tablă zincată, cu sistem pluvial din PVC (jgheaburi și burlane);
- vopsitorii lavabile de exterior.
Se mai menționează că la data întocmirii procesului verbal, 25.01.2010, stadiul fizic (al executării) era de 40%, dar și că lucrările au fost oprite din data de 16.12.2009 din cauza timpului friguros, potrivit Dispoziției de sistare nr. 8286 emisă de beneficiar.
Lucrările menționate de procesul verbal nu sunt reprezentate exclusiv din lucrări de vopsire la exterior a clădirii, ci sunt mult mai ample. Astfel, la data sistării executării și respectiv la data întocmirii procesului verbal, toată lucrarea, iar nu numai lucrarea de vopsire, era executată în proporție de 40% (fiind posibil ca la acel moment să nici nu se fi ajuns la faza vopsirii exterioare în raport de complexitatea lucrărilor de efectuat și de stadiul execuției, 40% din acestea).
Un alt argument reținut de prezenta instanță este reprezentat de faptul că recurenta reclamantă nu a depus la dosar niciun înscris din care să rezulte perioada exactă în care s-a realizat operațiunea de vopsire pentru a vedea ce temperaturi erau la momentul respectiv și prin urmare cantitatea de vopsea astfel justificată. Altfel spus, recurenta reclamantă nu face dovada caracterului necesar al întregii cantități de vopsea folosite.
În sfârșit, așa cum se arată și în completarea la raportul de expertiză (fila 219 dos. fond), operațiunea de vopsire trebuia executată în condiții optime de temperatură astfel încât consumul de vopsea să fie cel mai bun iar calitatea lucrărilor executate corespunzătoare. În măsura în care aceste lucrări s-au executat în condiții improprii de temperatură și umiditate, ar fi trebuit emisă o dispoziție de șantier în acest sens. Un astfel de act nu a fost prezentat.
Pe de altă parte, a primi apărarea în sensul că ar avea caracter justificat cheltuielile mai mari implicate de realizarea operațiunii de vopsire în condiții necorespunzătoare (de temperatură și umiditate) înseamnă a permite părții să se prevaleze de propria incorectitudine.
Referitor la susținerea potrivit căreia stratul de vopsea nu este uniform, anumite zone ale clădirii fiind acoperite cu mai multe straturi, tocmai pentru a corespunde condițiilor de calitate cerute de beneficiar, C. constată că respectiva împrejurare a fost avută în vedere de expertiza efectuată în cauză (fila 208 dos. fond).
Astfel, expertul a constatat că vopseaua utilizată justificat este de 663 l (2210 mp: 10 mp x 3 straturi), numai diferența de 162 l (825 l – 663 l) fiind vopsea nejustificată.
Pentru consumul de vopsea s-a luat suprafața minimă indicată de furnizor (10 mp/l) astfel încât să fie acoperit și un eventual consum dat determinat de pierderi accidentale sau modul de aplicare.
În sfârșit, sunt lipsite de relevanță în cauză, din perspectiva caracterului nejustificat al unora dintre cheltuielile decontate de reclamantă, autoritate publică, argumente precum: plata lucrărilor s-a realizat conform situației de lucrări vizate de constructor și de dirigintele de șantier ori că dirigintele de șantier ar fi urmărit execuția întregii lucrări și implicit a vopsirii clădirii, conform contractului.
Soluția se impune întrucât o astfel de viză nu conferă caracter de legalitate operațiunii de decontare a unor cheltuieli nejustificate.
Referitor la decontarea orelor de folosire a schelei, recurenta reclamantă susține, incluzând și transportul, montarea și demontarea acesteia, un total de 3780 ore, astfel cum rezultă și din Lista de cantități de lucrări – Deviz ofertă GG0038 REPARAȚII (fila 232 dos. fond).
Se invocă în acest sens ca și argument „Indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcții, industriale, agrozootehnice, locuințe și social culturale C” elaborat de Institutul Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții (INCERC) an 1981.
Consideră recurenta reclamantă că nu există niciun dubiu cu privire la aplicarea decontărilor din punctul de vedere al orelor deoarece în Indicatorul de norme de deviz, capitolul CQ este foarte bine definit, cum se normează schelele de către proiectant și anume pe baza proiectului de organizare șantier.
În raport de aceste critici ale reclamantei, C. constată situația de fapt reținută de pârâtă. Astfel, contractul are o durată de 60 zile lucrătoare, majorată la 90 zile lucrătoare prin Actul Adițional nr. 1/28.12.2009, ceea ce reprezintă 126 zile calendaristice (90 zile lucrătoare: 5 = 18 săptămâni), numărul maxim de ore de funcționare a schelei ce se poate justifica fiind de 3024 (126 zile x 24 ore).
Rezultă o diferență de 756 ore decontate în plus în mod nejustificat, în valoare de 15.120 lei, la care se adaugă închiderea de deviz.
Recurenta reclamantă nu aduce nicio critică pertinentă acestei constatări și niciun argument pentru reținerea orelor decontate în plus. Faptul că devizul a fost elaborat de proiectant cu acordul executantului nu face dovada caracterului necesar al orelor decontate în plus față de cele 3024 care se pot justifica.
În sfârșit, referitor la modalitatea de întocmire a devizului, C. reține dispozițiile, corect reținute în Încheierea nr. 1/06.01.2012 de soluționare a contestației administrative: HG nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, respectiv Anexa 4 Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții; Anexa 1 la Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea "Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții"; OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv; Anexa 1 la Ordinul nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
Din aceste norme, sub aspectul ce interesează la acest punct al discuției, rezultă că prin cheltuieli aferente consumurilor cu utilajele de construcții se înțelege valoarea rezultată din totalul orelor de funcționare a utilajelor respective și din tariful mediu orar corespunzător funcționării.
Prin urmare, este neîntemeiată susținerea recurentei reclamante în sensul calificării ca justificate a cheltuielilor generate de orele de transport, montare și demontare a schelei.
Mai mult, potrivit răspunsului la obiecțiuni formulat de expert, ca și completare la raportul de expertiză efectuat, în Instrucțiunile privind folosirea „Norme de consum pe articole de deviz pentru lucrări de construcții C” la pct. 5 – Utilaje de construcții montaj, subpunctul 5.1 se precizează „Orele de utilaj cuprinse în prezentele norme de consumuri orientative reprezintă numai timpii de funcționare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unități de lucrare” (fila 242 dos. fond).
Pe de altă parte, C. reamintește fapta reținută de intimata pârâtă C. de C. și anume decontarea cantității de lucrări executate la nivelul cantității înscrise în devizul de ofertă, fără solicitarea justificării cu documente de către constructor a realității celor 3780 de ore de funcționare a schelei.
Referitor la decontarea unor articole de lucrări înscrise în devizul privind organizarea de șantier, în care se înscriu numai cheltuieli ce demonstrează branșamentele șantierului la energie electrică, energie termică, apă - canal, cheltuieli cu taxe și avize, salubritate, se constată că reclamanta nu a formulat nicio critică de nelegalitate a actelor nici prin cererea introductivă de instanță și nici pe calea recursului.
Așadar, necontestarea de către reclamantă a măsurii privind decontarea unor articole constituie un argument suplimentar pentru a nu fi anulate actele emise de pârâtă din această perspectivă, astfel cum eronat a procedat instanța de fond.
De altfel, situația de fapt reținută de aceasta, dar și de instanța de recurs, astfel cum rezultă din probele administrate nu justifică soluția de admitere a acțiunii. Văzând prin urmare considerentele și dispozitivul sentinței civile recurate, se constată incidența disp. art. 304 pct. 8 C.pr.civ., cum corect arată recurenta pârâtă.
Nu în ultimul rând, se cuvine a se preciza că argumentele recurentei reclamante referitoare la cererea de chemare în judecată promovată de aceasta împotriva S.C. Ned Construct S.R.L. și la considerentele pentru care această acțiune a fost promovată nu vor fi valorificate în recurs întrucât nu cuprind și o critică împotriva sentinței civile recurate și a raționamentului dezvoltat de instanța de fond.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, observând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, C. va respinge recursul promovat de reclamantă ca nefondat.
Totodată, C. va admite recursul promovat de pârâtă și va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că va respinge în tot acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva Sentinței civile nr. 247 din data de 22.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr._ de recurenta – reclamantă C. Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. G. cu sediul în mun. G., ., județul G., ca nefondat.
Admite recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 247 din data de 22.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr._ de recurentele – pârâte C. de C. a României cu sediul în București, .. 22-24, sector 1 și C. de C. G. cu sediul în mun. G., Șos. București, .+B, județul G..
Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că:
Respinge în tot acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 decembrie 2014.
Președinte Judecător Judecător Grefier
A. M. M. M. P. M. D. R. B.
Red./Tehnored. M.M.P./2 ex.
Data red.: 29.01.2015
Sentința civilă nr. 247 din data de 22.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă în dosarul nr._
judecător fond: F. R.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 7523/2014. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 3179/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
