Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Încheierea nr. 13/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 13/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 552/87/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 13.11. 2014
Completul constituit din:
Președinte - O. D. P.
Judecător - C.-M. C.
Judecător - G. G.
Grefier - C. I. Ș.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. 263/17.04.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. V., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, reține dosarul în pronunțare.
CU R T E A,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 Noul Cod de Procedură Civilă, urmează să amâne pronunțarea la 20.11.2014, motiv pentru care:
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 20.11.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. D. P. C.-M. C. G. G.
GREFIER,
C. I. Ș.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 20.11.2014
CURTEA
În aceeași compunere și din lipsa de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 396 Noul Cod de Procedură Civilă,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 27.11.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. D. P. C.-M. C. G. G.
GREFIER,
C. I. Ș.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 8923 R
Ședința publică din data de 27.11. 2014
Completul constituit din:
Președinte - O. D. P.
Judecător - C.-M. C.
Judecător - G. G.
Grefier - C. I. Ș.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. 263/17.04.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. V., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, a amânat pronunțarea la data 20.11.2014 și apoi la data de 27.11.2014, când a hotărât următoarele:
CU R T E A,
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 263/17.04.2014 Tribunalul Teleorman a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul P. V., a anulat dispoziția de imputare nr. 930/30.12.2013 emisă de pârât, a exonerat pe reclamantă de plata sumei de 2400 lei imputată.
De asemenea, a obligat pârâtul să restituie reclamantei sumele de bani deținute în baza dispoziției de imputare nr. 930/30.12.2013 și a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării dispoziției de imputare contestate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul-pârât PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN TELEORMAN înregistrat pe rolul Curții la data de 04.06.2014 solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii atacate.
În motivare, recurentul a arătat că pentru a arătat temeiurile pentru care Președintele C. Județean Teleorman a emis dispoziția nr. 930/2013, menționează unele considerente reținute în motivarea Deciziei nr. 3978/2013 de către judecătorii Curții de Apel București în dosarul nr._ *.
S-a reținut că "în condițiile în care Legea nr. 284/2010 a intrat in vigoare in ianuarie 2011, iar Legea nr. 84/2012 face referire la veniturile de natură salarială stabilite până la . Legii cadru nr. 284/2010, rezultă că distincția pe care instanța de fond a făcut-o cu privire la perioadele iunie 2008-decembrie 2010, respectiv ianuarie - iunie 2011 excede oricărei suspiciuni de hazard, fiind fundamentată pe relaționarea logică a celor două acte normative indicate".
În anul 2011 a fost emisă o dispoziție pe numele reclamantului, menționându-se întreaga sumă imputată acestuia pentru perioada iunie 2008 - iunie 2011, sumă în care a fost inclusă și suma de 2.400 lei care este contestată de către reclamat. Urmare a apariției Legii nr.84/2012, prin care s-a exonerat perioada iunie 2008 - decembrie 2010, s-a emis o nouă dispoziție prin care i s-a adus la cunoștință reclamantului debitul, aferentă perioadei cuprinsă între lunile ianuarie - iunie 2011.
Având în vedere argumentele si considerentele reținute de către judecătorii Curții de Apel București în Decizia nr. 3978/2013 pronunțată în dosarul nr._, Președintele C. Județean Teleorman prin intermediul dispoziției contestate nu a făcut altceva decât să pună în executare măsurile care reies din interpretarea Deciziei nr. 3978/2013 privind recuperarea drepturilor salariale acordate funcționarilor publici în perioada ianuarie-iunie 2011, în baza Acordului colectiv de muncă, așa cum au solicitat și controlorii Camerei de Conturi Teleorman prin măsurile dispuse în cuprinsul prevederilor art. 3 pct. "b" din Decizia nr. 39/9.08.2011.
Astfel, pentru a preveni consecințele juridice privind nepunerea în executare a Deciziei nr. 3978/7.10.2013, raportat la considerentele menționate in cuprinsul acesteia. Președintele C. Județean Teleorman a emis in mod temeinic și legal dispoziția nr. 930/2013 prin care s-a dispus recuperarea sumei de 2400 lei reprezentând drepturi speciale acordate reclamantei în perioada ianuarie - iunie 2011.
Potrivit art. 84 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționalilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "răspunderea civilă a funcționalului public se angajează pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit", iar recuperarea acestora se dispune conform art.85 alin.(T) din aceeași lege prin emiterea de către conducerea autorității publice a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
Art. 117 din Legea nr. 188/1999 republicată2, modificată și completată stabilește că "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice".
Dispozițiile art. 257 din Codul Muncii, republicat cu modificările și completările ulterioare, statuează că "Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă".
Sunt îndeplinite condițiile legale pentru angajarea răspunderii civile a funcționarilor publici. Președintele C. Județean Teleorman luând în considerare decizia Curții de Apel București nr. 3978/2013 pronunțată în dosarul nr._ * a emis dispoziția nr. 930/2013 pentru recuperarea prejudiciului cauzat instituției de către dl.P. V., funcționar public în cadrul C. Județean Teleorman, urmare a încasării în mod necuvenit de către aceasta a unor drepturi speciale în perioada ianuarie-iunie 20.11.
Astfel, s-au respectat dispozițiile art. 84 lit. b, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată modificată și completată, respectiv a prevederilor art. 169 alin. (2) și art. 257 din Codul Muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
În mod nefondat judecătorul care a soluționat dosarul pe fond a exonerat reclamanta de la plata sumei imputate de 2400 lei, deoarece din interpretarea considerentelor Deciziei nr. 3978/2013 pronunțată în dosarul nr._ *, reiese că judecătorii Curții de Apel București au statuat că prevederile Legii nr. 84/2012, se aplică personalului din sectorul bugetar ale căror venituri de natură salarială au fost stabilite până la . Legii-cadru nr. 284/2010, respectiv (31 decembrie 2010), ci nici dec iun perioadei ianuarie - iunie 2011.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat casarea în parte a Sentinței civile nr. 263/17.04.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ să se constate că instanța de fond în mod neîntemeiat și nefondat a dispus: anularea dispoziției de imputare, exonerarea reclamantei de la plata sumei de 2400 lei, respectiv obligarea pârâtului să restituie reclamantei sumele de bani reținute în baza dispoziției de imputare, iar pe cale de consecință să se respingă acțiunea reclamantei ca neîntemeiată și nefondată și să fie menținută ca temeinică și legală dispoziția Președintelui C. Județean Teleorman nr. 930/2013.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă; prevederile Legii nr. 554/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare; prevederile Legii nr. 188/1999, republicată4, cu modificările și completările ulterioare,prevederile Deciziei Curții de Apel București nr. 3978/2013.
La data de 03.07.2014, prin Serviciul Registratură, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal.
A arătat că instanța de fond în mod corect a considerat că dispoziția nr. 930/30.12.2013 este nelegală și netemeinică și a dispus anularea acesteia, nefiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se angaja răspunderea funcționarului public în baza acesteia.
În drept au fost invocate prevederile Noului Cod de procedură civilă, prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Asupra recursului formulat în cauză, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate, reține următoarele:
Recursul este fondat.
În acest sens, Curtea reține incidența in cauză a prevederilor art. 84 lit. b) din Legea nr. 188/1999, conform cărora ,, Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează: b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;” și a prevederilor art. 85 din același act normativ, conform cărora ,,(1) Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.”
Curtea reține că emiterea dispoziției nr. 930/30.12.2013, contestată în prezenta cauză, prin care s-a imputat reclamantului suma de 2400 lei reprezentând drepturi speciale acordate în perioada ianuarie-iunie 2011, conform acordului colectiv de muncă, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale mai sus menționate.
Această dispoziție a fost emisă în baza prevederilor art.3 pct. b) din Decizia nr. 39/2011 a Camerei de Conturi Teleorman, prin care s-a constatat că s-au acordat în mod nelegal salariaților sume de bani in baza unor clauze nelegale cuprinse în acordul colectiv de muncă și s-a dispus recuperarea prejudiciului. Măsura a fost menținută prin decizia nr. 3978/07.10.2013 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._ .
În consecință, Curtea reține că suma de 2400 lei a fost acordată în mod necuvenit reclamantului, aspect ce rezultă conform celor reținute de Camera de Conturi Teleorman prin decizia mai sus-menționată.
Mai reține Curtea că textul art. 84 lit.b) din Legea nr. 188/1999 prevede restituirea sumelor acordate necuvenit, fără a condiționa această restituire de culpa funcționarului public. Prin urmare, argumentul reclamantului în sensul că a fost de bună-credință este lipsit de relevanță, cât timp a rezultat că, potrivit prevederilor legale, nu i se cuvenea suma ce i-a fost imputată.
Cât privește considerentele primei instanțe, în sensul că decizia de imputare apare ca nelegală întrucât nu a fost revocată de către autoritatea publică decizia de acordare a drepturilor salariale in sumă de 2400 lei, Curtea nu le poate reține, întrucât în prezenta cauză nu a rezultat că a fost emisă o decizie de acordare a drepturilor salariale, acestea fiind acordate în baza unor clauze din contractul colectiv de muncă. Prin urmare, nu există un act administrativ prin care s-a acordat reclamantei suma de bani in discuție, neputându-se astfel reține argumentele primei instanțe cu privire la prezumția de legalitate a unui astfel de act.
Nu poate fi reținut nici argumentul reclamantului privitor la incidenta amnistiei fiscale, în sensul că în baza Legii nr. 84/2012 a fost exonerată de la plata sumei imputate, întrucât acest aspect nu tine de legalitatea emiterii actului administrativ contestat, ci reprezintă o chestiune legată de executarea acestuia, aspect care excede obiectului prezentei cauze.
Soluțiile primei instanțe privind suspendarea executării dispoziției nr. 930/30.12.2013 și respingerea excepției tardivității emiterii dispoziției, vor fi menținute, având în vedere că acestea nu au fost recurate, intrând în puterea lucrului judecat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496, art. 498 din Noul Cod de procedură civilă, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și rejudecând, va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul-pârât PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. 263/17.04.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. V., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
Casează sentința și rejudecând în fond respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. D. P. C.-M. C. G. G.
Pt. judecător aflat în CO,
semnează președinte complet
GREFIER,
C. I. Ș.
Red./tehnored./ 4 ex./ ODP/09.01.2015.
/Tehnored. CIȘ
Tribunalul Teleorman
Judecător de fond: R. M.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2193/2014.... | Anulare act administrativ. Hotărâre din 12-11-2014, Curtea de... → |
|---|
