Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 40/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 40/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-01-2014 în dosarul nr. 4385/2/2011*
Dosar nr.:_ |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR . 40
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.01.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE: C. M. F.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: I. C. G.
GREFIER: P. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, împotriva sentinței civile nr. 2361 din data de 03.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII – a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata – reclamantă F. M. și intimata – pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței de judecată că, la data de 23.12.2013, recurenta – pârâtă depune o cerere de introducere în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și note de ședință iar, la data de 06.01.2014, intimata – reclamantă depune o cerere de amânare a judecății cauzei pentru lipsă de apărare. De asemenea, se învederează că s-a făcut rectificarea citativului in sensul înlocuirii recurentei C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR cu C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, dat fiind faptul că a fost transmisă calitatea procesuală pasivă de la C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR la C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 165/2013.
Curtea, respinge cererea de amânare formulată de intimata-reclamantă, pentru lipsă de apărare, având în vedere de la înregistrarea recursului până la termenul de judecată stabilit reclamanta a avut suficient timp să-și angajeze avocat, și nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, față de lipsa părților dar în considerarea faptului că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 150 Cod Procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2361 din 03.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANRP pe capătul de cerere avand ca obiect obligarea la desemnarea unui evaluator și a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta F. M. în contradictoriu cu pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și obligată pârâta la desemnarea unui evaluator în dosarul reclamantei nr._/CC, în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei de suspendare operata conform art.1 din OUG nr.4/2012, precum si la emiterea titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la data intocmirii raportului de evaluare.
Prin aceeași sentință a fost admisă excepția prematurității capetelor de cerere avand ca obiect obligarea la ANRP la emiterea titlului de plata si la efectuarea platii sumelor acordate cu titlu de despăgubire și au fost respinse aceste capete de cerere ca prematur formulate.
În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr. 1303/12.06.2006 emisa de Primarul Municipiului A., în calitate de entitate notificată ,s-a propus, în temeiul Legii nr. 10/2001, acordarea catre reclamanta de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren în suprafață de 668,50 mp și construcții din A., .. 86, jud. Teleorman .
Dosarul reclamantei ,precum si decizia anterior mentionata aferenta,au fost inaintate la Secretariatul CCSD ,fiind inregistrat sub nr._ /CC/14.07.2006.
Dispozițiile art.16 alin.4 5 si 7 din Legea 247/2005 stipuleaza ca:(4) Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.(7) În baza raportului de evaluare C. Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare
În cauza ,parata ,după înregistrarea dosarului reclamantei la Secretariatul CCSD ,a parcurs in anul 2011 etapa verificarii legalitatii respingererii cererii de restituire in natura,astfel cum acesta insusi a recunoscut prin intampinarea formulata ,desi dosarul a fost inregistrat la Secretariatul CCSD in anul 2006.
Este adevarat ca legiuitorul nu a prevăzut un termen de analizare a dosarelor privind propunerile motivate de acordare a despăgubirilor si nici de transmitere a acestora catre evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare,însă aceasta imprejurare nu este de natura a justifica tergiversarea solutionarii cererii de catre autoritatea pârâtă.
Intervalul de timp aproape 5 ani, scurs de la data inregistrarii dosarului la autoritatea pârâtă si până la sesizarea instantei de catre reclamanti ,nu poate fi considerat un termen rezonabil de solutionare a unei cereri ,expresie a garantiei unui proces echitabil statuat în art.6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
În aceste conditii refuzul pârâtului de a desemna un evaluator si de a emite decizia reprezentand titlu de despgubire apare ca nejustificat ,fapt ce impune admiterea acestei cererii.
Pe de alta parte ,Curtea retine ca ,potrivit articolului unic al OUG nr.4/2012 ,(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare ,reclamanta este indreptatiti la emiterea titlului de despagubire ,după efectuarea eveluarii imobilului, la data expirarii perioadei de suspendare prevazuta in textul de lege anterior mentionat .
Asa fiind ,Curtea va dispune obligarea pârâtei CCSD să emită decizie reprezentand titlu de despăgubire, în termen de 30 de zile de la data întocmirii raportului de expertiza ,dar nu mai devreme de expirarea perioadei de suspendare operata conform art.1 din OUG nr.4/2012.
Împrejurare invocata de catre pârâta relativ la necesitatea completarii dosarului de despăgubire de catre entitate investita cu solutionarea notificarii ,este irelevanta, în conditiile in care insusi demersul acesteia pentru clarificarea unor aspecte privind dosarul reclamantului a avut loc tardiv ,abia in data de 30.09.2011 .
Nu in ultimul rand ,Curtea constata din actele dosarului administrativ inregistrat la parata ,ca potrivit tabelului anexa la Decretul prezidential nr.264/1974 si procesului-verbal de evaluare a bunurilor imobile expropriate prin Decretul prezidential nr.264/1974, suprafata constructiei expropriate este de 115,57 mp.
Desi in dispozitia primarului suprafata constructiei imposibil de restituit in natura nu a fost mentionata ,parata CCSD avea suficiente documente pentru identificarea suprafetei corecte.
Tot astfel, sustinerea paratei in sensul că autorii reclamantei ar fi dobandit conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.923/04.12.1965 doar suprafata de 50% din constructie este contrazisa de mentiunile contractului (fila 159).
Într-adevar ,potrivit contractului anterior mentionat ,autorii reclamantei au dobandit in proprietate imobilul compus „dintr-un teren in suprafata de 668,50 mp șasesuteșaizecișiopt m.p și 50% și dintr-o casa din caramida,cu doua camere ,antreu si doua bucatarii”. C. de 50% nu priveste dreptul dobandit asupra casei ,ci clarifica dincolo de orice dubiu suprafata de teren dobandita si indicata anterior in cifre .
Așa fiind ,demersul paratei de solicitare a completarii dosarului cu inscrisuri din care sa rezulte suprafata constructiei apare ca inutil ,de natura a tergiversa in mod nejustificat solutionarea dosarului.
În aceste conditii ,Curtea retine ca nefinalizarea procedurii administrative reglementate de art.16 din Titlul VII al Legii 247/2005, prin emiterea unei decizii reprezentand titlu de despăgubiri ,ii este direct imputabila paratei ,care si-a organizat in mod defectuos activitatea ,astfel ca se impune admiterea actiunii ,astfel cum a fost formulata.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ANRP in capatul de cerere avand ca obiect obligarea acesteia la desemnnarea evaluatorului este apreciata de catre instanta ca intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.16 alin.5 din Titlul VII al Legii 247/2005,(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare
Rezulta ,in raport de dispozitiile legale anterior citate ca obligatia de desemnare a evaluatorului apartine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor ,iar nu ANRP.
Nefiind tittulara obligatiei in raportul juridic dedus judecatii ,Curtea va admite exceptia lisei calitatii procesuale pasive a paratei ANRP si va respinge cererea formulata in contradictoriu cu aceasta ca fiind indreptatat impotriva unei persoane fara calitate .
Cat priveste excepția prematurității invocata de pârâta ANRP ,Curtea constata ,de asemenea ca este fondata,în raport de argumentele ce vor fi expuse în continuare .
Potrivit art.18 ind.1 ,Titlul VII din Legea 247 /2005, (1) Titlurile de despăgubire pot fi valorificate de deținătorii acestora într-una din modalitățile prevăzute în prezenta secțiune. (2) Dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei, titularul acestuia are posibilitatea să solicite fie realizarea conversiei acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni, parte în numerar.(3) Dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă care depășește 500.000 lei, titularul acestuia are două posibilități de valorificare a titlurilor de despăgubire, în funcție de opțiunea sa:a) să solicite primirea exclusiv de acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" sau b) să solicite primirea de titluri de plată, în condițiile art. 14^1 și cu respectarea termenelor și a limitărilor prevăzute la art. 3 lit. h) din lege și, până la concurența despăgubirii totale acordate prin titlul sau titlurile de despăgubire, acțiuni emise de Fondul "Proprietatea".
Tot astfel ,art.18 ind.2 ,18 ind.3 si 18 ind.4 din acelasi act normativ ,se prevad urmatoarele:ART. 18^1 În cazul prevăzut la art. 18^1 alin. (2), titularul titlului de despăgubire va proceda astfel: a) dacă optează pentru primirea exclusiv de despăgubiri în numerar, se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la Direcție, care, după reținerea titlului de despăgubire în original, îi va transfera despăgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existenței disponibilităților financiare; b) dacă optează pentru valorificarea titlului de despăgubire exclusiv prin conversia acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, care în baza solicitării exprese a persoanei despăgubite și după reținerea titlului de despăgubire în original, dispune realizarea conversiei acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" și instructează depozitarul central al acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea" să înregistreze persoana despăgubită în registrul acționarilor Fondului "Proprietatea". c) dacă optează pentru primirea de despăgubiri în numerar și acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților care, după reținerea titlului de despăgubire în original, eliberează un titlu de plată pentru suma solicitată de persoana despăgubită și un titlu de conversie, pentru diferența dintre valoarea înscrisă în titlul de despăgubire și valoarea înscrisă în titlul de plată. Titlul de plată va fi valorificat conform lit. a), iar titlul de conversie se va valorifica conform lit. b).
ART. 18^3 În cazul prevăzut la art. 18^1 alin. (3) lit. a), se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 18^2 lit. b).
ART. 18^4 (1) În cazul prevăzut la art. 18^1 alin. (3) lit. b), se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 18^2 lit. c).
În raport de dispozitiile legale anterior mentionate ,Curtea constata ca titlurile de plata și /sau de conversie se emit în urma optiunii beneficiarilor titlului de despăgubire ,optiuni materializate in cuprinsul unor cereri autorității competente ,însotite de documentele prevazute in normele de aplicare a legii .
În speță, o atare optiune nu a fost facuta de catre reclamanta, astfel că cererile de obligare a paratei ANRP la emiterea titlului de plata si/ sau conversie, precum si la plata despăgubirilor sunt prematur formulate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor solicitând modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii, ca nefondată, arătând că în mod greșit instanța de fond a reținut că autoritatea pârâtă a nesocotit termenul rezonabil reglementat de art. 6 din CEDO.
La data de 23.12.2013, recurenta-pârâtă a depus note de ședință prin care a invocat prematuritatea acțiunii față de dispozițiile Legii 165/2013.
Recurenta-pârâtă susține că prin art. 34 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 s-a stabilit un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi în care CNCI are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire și că potrivit art. 35 alin. 2 din aceeași lege persoana care se consideră vătămată poate sesiza instanța de judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii sale.
A mai arătat că orice cerere de chemare în judecată formulată anterior împlinirii termenului prohibitiv de 60 de luni trebuie respinsă ca prematur formulată.
Având în vedere dispozițiile Legii 165/2013, în cauză a fost citată în calitatea de recurentă-pârâtă C. Națională pentru Compensarea Imobilelor în locul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca urmare a transmiterii calității procesuale.
Legal citată, intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin notele de ședință depuse de recurenta-pârâtă la data de 23.12.2013 s-a invocat prematuritatea acțiunii întemeiată pe dispozițiile Legii 165/2013, intrate în vigoare după formularea recursului de față.
Analizând motivarea excepției prematurității invocată de recurenta-pârâtă, Curtea apreciază că această excepție reprezintă de fapt un nou motiv de recurs, întrucât . unei noi legi după promovarea acțiunii nu poate duce la respingerea acesteia ca prematură, ci este un aspect ce ține de fondul cauzei.
În ceea ce privește aplicabilitatea Legii 165/2013 în cazul litigiului de față, Curtea reține că acest aspect este reglementat expres de dispozițiile art. 4 din Legea 165/2013 potrivit cărora „dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Prin urmare, prin voința legiuitorului s-a stabilit că dispozițiile Legii 165/2013 sunt aplicabile și cazul litigiilor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor judecătorești, cum este cazul litigiului de față.
Curtea mai reține că prin dispozițiile noii legi s-a modificat substanțial procedura privind stabilirea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist reglementată anterior prin dispozițiile Cap. VII din legea 247/2005, noua lege prevăzând în art. 21 alin. 9 că validarea deciziei entității învestite de lege se face de către C. Națională prin emiterea unei decizii de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv. De asemenea, în art. 21 este reglementată o procedură de verificare a dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii de către Secretariatul CNCI și de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii.
Rezultă din cele de mai sus, faptul că, în prezent, temeiurile reținute de instanța de fond în cuprinsul sentinței recurate, nu mai subzistă, și că executarea obligațiilor stabilite în sarcina pârâtei de desemnare a unui evaluator și de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire, nu mai pot fi aduse la îndeplinire întrucât noua lege nu mai prevede nici procedura evaluării prin întocmirea unui raport de evaluare de către un evaluator și nici emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubire.
De asemenea, Curtea mai reține că prin dispozițiile art. 34 alin. 1 s-a prevăzut și termenul în care se soluționează dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cum este și cazul dosarului reclamantei, acesta fiind de 60 de luni de la data intrării în vigoare a Legii 165/2013.
Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că nu se poate reține în sarcina recurentei-pârâte un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri sau o nesoluționare a cererii în termenul legal, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1-3 coroborat cu art. 3041 din Codul de procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor) și va modifica sentința recurată în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta F. M. în contradictoriu cu pârâta CNCI (fosta CCSD).
Se vor menține în rest, celelalte dispoziții ale sentinței recurate, și care nu au fost criticate prin prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta – pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, împotriva sentinței civile nr. 2361 din data de 03.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII – a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata – reclamantă F. M. și intimata – pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Modifică, în parte, sentința recurată în sensul că:
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta CNCI (fostă CCSD).
Menține, în rest, celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, C. M. F. P. C. G. I. C.
GREFIER,
P. C.
Red. / Tehnored. G.I.C. – 2 ex. Jud. fond –P.B.L. |
| ← Pretentii. Decizia nr. 9194/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 2176/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
