Obligaţia de a face. Decizia nr. 6075/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6075/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 2322/116/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 6075
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.09.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE I. M. C.
JUDECĂTOR S. O.
JUDECĂTOR Ș. A.
GREFIER D. G.-D.
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta-pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, împotriva Sentinței civile nr. 1777/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant V. M., având ca obiect „obligația de a face – actualizare despăgubire”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere solicitarea intimatului-reclamant de judecare a cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare asupra fondului recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași – Secția Civilă, la data de 15.10.2013, înregistrată sub nr._, reclamantul V. M., domiciliat în . a chemat în judecată pe pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, sect. 1, Calea Floreasca, nr. 202 A pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei rezultată din actualizarea sumei de 127.405,74 lei reprezentând tranșa a II-a din despăgubirile stabilite prin decizia nr. 979/6.06.2008 emisă de pârâtă, începând cu data de 1.07.2008 și până la data de 01.05.2013, cum și să fie obligată la plata dobânzii legale aferente pentru perioada de timp mai sus indicată, reprezentând daune moratorii pentru neexecutarea în termen legal a obligației de plată.
Prin sentința civilă nr. 1777/12.12.2013, Tribunalul Călărași a admis în parte acțiunea; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma rezultată din actualizarea celei de-a doua tranșe din despăgubirile stabilite prin decizia nr. 979/06.06.2008 emisă de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, începând cu data de 1.07.2008 și până la data de 01.05.2013, în condițiile și termenele prevăzute de OUG nr. 10/2013; a respins celelalte capete de cerere ale acțiunii reclamantului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin hotărârea nr. 23/22.03.2002 a Comisiei Județene Călărași pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 validată prin decizia nr. 979/6.06.2008 emisă de pârâta ANRP, reclamantului i-au fost acordate despăgubiri în sumă de 212.342,91 lei.
Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit în anul 2002, conform hotărârii comisiei județene și a fost validat în anul 2008 prin decizia emisă de pârâtă.
Din procesul-verbal de eliberare și distribuire a sumei rezultată din executarea silită prin poprire, întocmit de B. C. R. M., depus în copie la dosar, s-a reținut că plata despăgubirilor s-a făcut la data de 13.05.2013, însă actualizarea nu a fost calculată.
Deși art. 1 alin. 4 din OUG nr. 10/2013 stabilește că „sumele acordate cu titlu de despăgubiri în temeiul prezentei ordonanțe de urgență se actualizează prin aplicarea indicelui prețurilor de consum aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de plată și sfârșitul lunii anterioare datei plății efective a fiecărei tranșe”, actualizarea nu a fost calculată, cauzând un prejudiciu reclamantului prin devalorizarea sumei.
În raport de situația de fapt constatată, văzând și dispozițiile legale enunțate, tribunalul a obligat pârâta la plata sumei rezultată din actualizarea celei de-a doua tranșe din despăgubirile stabilite prin decizia nr. 979/06.06.2008 emisă de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, începând cu data de 1.07.2008 și până la data de 01.05.2013, în condițiile și termenele prevăzute de OUG nr. 10/2013.
Plata sumei rezultată din actualizarea tranșei a II-a urmează a se plăti de către pârâtă în condițiile și termenele prevăzute de art. 1 alin. 1 și 2 din OUG nr. 10/2013, în vigoare la data executării silite.
Referitor la dobânda legală solicitată de reclamant, tribunalul urmează a respinge acest capăt de cerere pentru faptul că Legea nr. 9/1998 și Normele Metodologice de aplicare a legii, prevăd calea de urmat în ceea ce privește actualizarea compensațiilor bănești, aplicarea indicelui de prețurilor de consum, neexistând nicio dispoziție legală în această materie prin care să se arate că obligația de plată este purtătoare de dobânzi.
Pentru considerentele arătate și dispozițiile legale mai sus enunțate, tribunalul a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul V. M. în contradictoriu cu pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma rezultată din actualizarea celei de-a doua tranșe din despăgubirile stabilite prin decizia nr. 979/06.06.2008 emisă de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, începând cu data de 1.07.2008 și până la data de 01.05.2013, în condițiile și termenele prevăzute de OUG nr. 10/2013.
A respins în rest acțiunea reclamantului.
Împotriva sentinței civile nr.1777/12.12.2013 a formulat recurs pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, prin care a solicitat admiterea recursului formulat și modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii promovate de către reclamantul V. M..
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că, referitor la obligarea recurentei-pârâte de a plăti reclamantului suma rezultată din actualizarea celei de-a doua tranșe din despăgubirile stabilite prin Decizia nr. 979/06.06.2008 emisă de A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, începând cu data de 01.07.2008 și până la data de 01.05.2013, în condițiile și termenele prevăzute de O.U.G. nr. 10/2013, aceasta a menționat dispozițiile art. 1 alin. (1), alin. (2), art.1 alin. (4) din OUG nr. 10/2013, aprobată, cu modificări și completări prin Legea nr. 287/2013. Având în vedere că reclamantul a încasat integral despăgubirile acordate prin Decizia nr. 979/06.06.2008, hotărârea instanței de fond privind actualizarea este neîntemeiată.
A mai arătat recurenta-pârâtă că, în reprezentarea intereselor Statului Român și pentru gestionarea eficientă, corectă și responsabilă a banului public, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților trebuie să prevină eventualele prejudicii, care ar putea fi aduse bugetului său și implicit al Statului Român.
La data de 26.02.2014, intimatul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
In fapt, prin hotărârea nr. 23/22.03.2002 a Comisiei Județene Călărași pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 validată prin decizia nr. 979/6.06.2008 emisă de pârâta ANRP, reclamantului i-au fost acordate despăgubiri în sumă de 212.342,91 lei. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit în anul 2002, conform hotărârii comisiei județene și a fost validat în anul 2008 prin decizia emisă de pârâtă. Din procesul-verbal de eliberare și distribuire a sumei rezultată din executarea silită prin poprire, întocmit de B. C. R. M., depus în copie la dosar, s-a reținut că plata despăgubirilor s-a făcut la data de 13.05.2013, însă actualizarea nu a fost calculată.
In speta, recursul va fi respins, deoarece instanta de fond a obligat la plata, in conditiile OUG nr. 10/2013, adica tinand cont de limitarile temporale si constrangerile prezentate de aceasta ordonanta. A obligat pârâta să plătească reclamantului suma rezultată din actualizarea celei de-a doua tranșe din despăgubirile stabilite prin decizia nr. 979/06.06.2008 emisă de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, începând cu data de 1.07.2008 și până la data de 01.05.2013, în condițiile și termenele prevăzute de OUG nr. 10/2013.
Recurenta nu poate avea pretentia admiterii recursului si modificarea sentintei, atata timp cat este exact ce si aceasta isi doreste, anume respectarea termenelor suspensive ale OUG nr. 10/2013 si ale actelor care fac trimitere la aceasta, pentru asigurarea dezideratelor din preambulul acestui act normativ (plata eșalonată a despăgubirilor).
Pentru aceste motive, văzând disp. art. 496 NCPC, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca nr. 202, împotriva Sentinței civile nr. 1777/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant V. M., cu domiciliul în ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. M. C. S. O. Ș. A.
GREFIER
D. G.-D.
Jud.fond Tribunalul Călărași-Secția Civilă
C. I.
Red.I.M.C./Tehnodact. I.M.C./D.G.D./2 ex
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4194/2014.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 6614/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
