Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 7207/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7207/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 4249/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 7207
Ședința publică de la 09 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Judecător D. C. V.
Judecător D. G. S.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurentul-reclamant R. C. I., împotriva sentinței civile nr. 2372/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. S. HARET și intimatul-chemat în garanție M. E. NAȚIONALE.
La apelul nominal făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită iar la data de 04.08.2014 intimata pârâtă U. S. Haret a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri, în 3 exemplare.
De asemenea învederează că la data de 02.10.2014 recurentul-reclamant a depus la dosar delegația apărătorului ales și dovada achitării taxei de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar mobil de 0,15 lei iar prin cererea de recurs formulată recurentul-reclamant a solicitat judecarea în lipsă.
Reținând că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, Curtea constată îndeplinite disp. art. 150 Cod procedură civilă și reține cererea de recurs în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal la data de 01.02.2013, sub numărul_, formulată de reclamantul C. I. R. în contradictoriu cu pârâta U. „S. Haret” București, s-a solicitat obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.2372/28.03.2014 pronunțată în dosar nr._, Tribunalul București Secția a IX a C. a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată și a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta împotriva chematului în garanție M. Educației Naționale (fost MECTS) ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că:
„Reclamantul a absolvit în iulie 2009 cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din București, specializarea Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității „S. Haret”, studii universitare de licență, în sistem Bologna, conform adeverinței nr. 26/26.03.2012 (f.10).
Reclamantul a urmat forma de învățământ ID.
Ulterior promovării examenului de licență, reclamantului i s-a emis de către Universitate adeverința anterior menționată. Acest înscris este însușit exclusiv de conducerea universității și de cea a facultății absolvite. Expirând perioada de valabilitate a respectivei adeverințe, reclamantul s-a adresat Universității S. Haret, solicitând eliberarea diplomei de licență.
Pârâta a afirmat, în esență, că nu i-a eliberat diploma de licență din cauza faptului că cererea de trimitere de formulare de diplomă nu a fost onorată de reprezentanții M.E.N. decât parțial. S-a adăugat că, în ciuda demersurilor constante ale Universității cât și a întâlnirilor repetate ale reprezentanților acesteia cu structurile abilitate ale M.E.N., până la acea dată, instituția de învățământ nu a intrat în posesia unui număr suficient de formulare de diplomă de licență.
Din înscrisurile depuse la dosar de către Universitate (f.40-46) reiese faptul că, în temeiul art. 7 din Ordinul 2284/2007, M.E.N. a avizat în parte cererea Universității de aprobare a tipăririi formularelor de diplomă de licență, respectiv numai pentru facultățile și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, refuzând a da aprobările de eliberare a tipizatelor pentru specializările neacreditate.
Sub acest aspect, tribunalul constată că U. „S. Haret” a formulat cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, arătându-și disponibilitatea pentru emiterea diplomei de licență către reclamant, în condițiile eliberării de către chematul în garanție a tipizatelor necesare.
Tribunalul reține că se confundă argumentele invocate de către reclamant și de către pârâtă, problema de drept fiind în esență dacă absolvenții cursurilor Facultății de Educație Fizică și Sport din București, specializarea Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității S. Haret, forma de învățământ ID, sunt îndreptățiți la obținerea unei diplome de licență potrivit legii și, corelativ acestui drept, dacă există obligația Ministerului de a aproba tipărirea diplomelor și a le pune la dispoziția Universității în vederea completării.
În aceste condiții, tribunalul reține că soluționarea litigiului presupune analiza pe fond a tuturor capetelor de cerere, principale sau incidentale.
Tribunalul nu poate reține că M. ar fi avizat cererile Universității în totalitate, atâta timp cât din cuprinsul adreselor din dosar reiese cu claritate că necesarul propus spre aprobare a fost admis doar în parte.”
Excepția inadmisibilității a fost respinsă ca neîntemeiată, reținând că dispozițiile Ordinului nr.2284/2007 nu limitează în mod explicit sau implicit titularii dreptului la acțiune având ca obiect obligarea M.E.N. la aprobarea tipăririi unui anumit document, respectiv cel destinat reclamantului. În aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că reclamantul, având un interes legitim în solicitarea MEN de a aproba tipărirea formularului tipizat pentru propriile diplome, justifică și calitatea procesuală activă de a formula o asemenea cerere împotriva Ministerului, fără a fi necesară adresarea unei cereri prealabile direct Ministerului.
Pe fondul cererii, tribunalul a respins-o, reținând că pârâta USH nu era autorizată să organizeze pentru specializarea urmată de reclamant cursuri de învățământ la distanță așa încât refuzul de eliberare a actelor solicitate nu poate fi apreciat ca fiind nejustificat.
Cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca nefondată, în esență, chematul în garanție MEN neputând fi obligat să recunoască studiile dacă acestea nu au fost organizate și absolvite conform prevederilor legale. De asemenea, s-a avut în vedere și soluția de respingere a acțiunii principale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. I. R., în baza art. 301 C., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea intimatei U. S. Haret la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă în termen de 30 zile de la pronunțarea deciziei și de asemenea obligarea Ministerului Educației Naționale (fost M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului), la recunoașterea diplomelor de licență și a suplimentelor de diplomă, aprobând tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru recurentul-reclamant, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea plății de 2000 lei penalități pe zi de întârziere de la data pronunțării deciziei și obligarea intimaților pârâți la plată cheltuielilor de judecată ( onorariu de avocat, taxă timbru și timbru judiciar).
Primul motiv de recurs invocat se referă la netemeinicia hotărârii de fond prin contradicția ei cu faptele stabilite, motiv de recurs prevăzut de art.304 teza I C..
Recurentul consideră că este îndreptățit la eliberarea diplomei de licența si a suplimentului de diploma dat fiind faptul că a absolvit cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport, formă de Învățământ ID, număr de credite 180 ECTS, promoția 2009, a susținut și promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2009 astfel cum rezultă din adeverința eliberată de intimata U. S. Haret cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit art.38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul Ministrului Educației, Naționale (fost MECTS) nr. 2284/2007.
Intimata U. S. Haret avea obligația de a efectua demersurile necesare ca în acest interval de 12 luni să obțină avizele necesare și să completeze actele de studii care să ateste absolvirea de către recurent a studiilor, respectiv diplomei de licență și suplimentul de diplomă, având obligația legală de a completa și elibera actele de studii absolvenților.
Specializarea urmata de recurent la forma de învățământ, a fost confirmată de MEN (fost MECTS) prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009.
Este relevantă împrejurarea că recurentului i-a fost eliberată adeverința care atestă faptul că a obținut titlul de licențiat, adeverință care a intrat în circuitul civil nefiind revocate sau anulată de o instanță de judecată sau de o autoritate administrativă.
Pe de altă parte, este de reținut faptul că și în ipoteza în care specializarea recurentului nu ar fi fost recunoscuta, recurentul a fost de bună credință, necunoscând acest aspect, iar eroarea comună în care s-au aflat absolvenții produce efecte juridice, în virtutea principiului de drept „error communis facit jus”, în sensul validității adeverinței de licență care atestă promovarea studiilor și a examenului de licență.
Motivul II de recurs: Nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C.p.c. și anume când „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
Adeverința de licența a recurentului-reclamant a fost eliberată la timp de parata-intimata U. S. Haret, ea există, este în ființă și constituie act administrativ nerevocat sau anulat în vreun mod, de către instanțele de judecată.
De asemenea, este un act premergător diplomei finale, este actul ce atestă licențierea reclamantului și obținerea Titlului de Licențiat.
Menționează că atât M. Educației Naționale cât și U. S. Haret, trebuia să respecte principiile de drept, dreptul la instruire conform art.2 Protocol 1 la CEDO, precum și dreptul la educație potrivit Constituției Românie.
Instanța de fond a considerat în mod greșit faptul ca M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului nu are în sfera de competențe recunoașterea diplomelor de licență, având în vedere ca în cadrul acestei instituții este constituită Direcția Generală de Învățământ Superior care are în sfera de competența formularea de răspunsuri cu privire la legalitatea actelor de studii și a conținutului de formare respectiv legalitatea formelor de Învățământ, specializărilor și statutul facultăților și instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu Hotărârile de guvern în vigoare.
A înțeles să cheme în judecată M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului, în prezent Ministerului Educației Naționale, tocmai în considerarea faptului ca această instituție prin Direcția Generală de Învățământ Superior, este în măsura să se pronunțe cu privire la legalitatea formei de Învățământ și a specializării urmate de recurentul reclamant fără a fi necesara existența vreunui contract încheiat între părți.
Chemarea în garanție a M. Educației Naționale se justifica și prin prisma faptului ca între U. S. Haret și acesta există un raport juridic derivând din faptul ca M. Educației Naționale în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele tipizate cu regim special, necesare pentru a elibera diploma sau alte acte de studii, astfel încât U. S. Haret se află în imposibilitatea emiterii diplomei de licență fără concursul Ministerului Educației Naționale, concretizat în aprobarea tipăririi formularelor pentru anul 2009.
Intimata-pârâtă U. S. HARET a depus întâmpinare la 04.08.2014 prin care a solicitat, în situația admiterii recursului declarat de reclamant, să fie admisă cererea de chemare în garanție formulate și să fie obligat chematul în garanție M. Educației Naționale (fost MECTS) să aprobe tipărirea formularelor cu regim special. Cu cheltuieli de judecată.
Analizând probele administrate în cauză Curtea constată că recursul este fondat.
Curtea constată că atâta timp cât adeverința care atestă calitatea de licențiat este în ființă, nefiind anulată, acest act se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate atrăgând obligativitatea, din partea pârâtei, de eliberare a diplomei de licență, între cele două acte existând o strânsă interdependență.
În speță nu se pune problema legalității organizării de către pârâtă a studiilor la distanță, această chestiune fiind străină de obiectul pricinii.
Soluția se impune și în considerarea principiului unității de jurisprudență, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind unitară în acest sens.
În consecință Curtea constată că soluția corectă era de admitere în parte a acțiunii în sensul obligării USH să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentul de diplomă pentru reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant R. C. I., împotriva sentinței civile nr. 2372/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. S. HARET și intimatul-chemat în garanție M. E. NAȚIONALE.
Modifică în parte sentința în sensul că:
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta U. S. Haret să elibereze diploma de licență și suplimentul de diplomă solicitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 09 Octombrie 2014.
Președinte, I. R. | Judecător, D. C. V. | Judecător, D. G. S. |
Grefier, M. D. |
Red./Tehnored. D.S./2 ex./2014
Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal
Judecător: I. M.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2654/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 5092/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
