Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 8368/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8368/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 183/116/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 8368/2014
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător R. I. C.
Judecător A. J.
Grefier M. P.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE împotriva sentinței civile nr. 330/27.03.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. (A.) TUDORIȚA și intimata-pârâtă U. S. HARET, având ca obiect „obligare emitere act administrativ diplomă de licență și suplimentul de diplomă”.
La apelul nominal făcut în ședința publică n-au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că părțile au solicitat judecarea recursului în lipsă.
Constatând că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 411 alin.1 pct. 2 C., Curtea apreciază recursul în stare de judecare și-l reține pentru soluționare.
CERERILE
Prin cererea introdusă la Tribunalul Calarasi la data de 03.02.2014 și înregistrată sub nr.183/ 116/2014 reclamanta C. (A.) Tudorița domiciliată în . jud. Călărași, a chemat în judecată pe pârâta U. „S. Haret” cu sediul în București, ..13, și în garanție M. Educației Naționale (MECTS)pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-i elibereze diploma de licență, a suplimentului de diplomă cum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a urmat cursurile Facultății de Științe Juridice și Administrative în perioada 2006 – 2009 și este absolventă a Ciclului I studii universitare de licență (sistem Bologna) Facultatea de Științe Administrative B. specializarea Administrație Publică din cadrul Universității „S. Haret”, 180 credite, forma de învățământ ID a susținut si promovat Examenul de licența în sesiunea iulie 2009 obținând titlul de licențiată în științe juridice. În urma promovării acestui examen i s-a eliberat adeverința nr. 2859/08.07.2009. A arătat de asemenea că din momentul înscrierii la facultate si până la absolvirea acesteia, și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi reveneau potrivit contractelor de studiu încheiate cu pârâta si Regulamentul privind activitatea profesională a studenților, în sensul că și-a plătit taxele de studii, a susținut si promovat toate examenele, inclusiv examenul de licența. In aceste condiții, potrivit Metodologiei organizării si desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisa de parata sub nr.1405/ 21.05.2009, precum si art. 20 alin 1 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr.2284/2007, pârâta era obligată să-i elibereze actele de studii completate. Potrivit Ordinului Ministerului Educației si Cercetării nr. 3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de organizare si desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licența pentru anul 2006-2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate si specializări care au obținut autorizație de funcționare provizorie. A mai arătat reclamanta că a fost admisă să susțină examenul de licența în sesiunea iulie 2009, examen pe care l-a promovat. Ca atare, Facultatea din cadrul Universității S. Haret a recunoscut titlul de licențiată în Științe Juridice, potrivit adeverinței de studiu eliberate însă refuză să-i elibereze diploma de studii, refuzul pârâtei fiind justificat de faptul că M. Educației Naționale (MECTS) nu a pus la dispoziție tipizatele actelor de studii necesare.
În dovedirea cererii reclamanta a propus administrarea dovezii cu înscrisuri și a depus la dosar acte care se regăsesc la filele 5 – 20.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe Lg. 1/2011, Legea nr.84/1995 R și art. 15 alin.2 din Constituția României.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.411 alin.1 pct.2 teza finală N.C.pr.civilă.
La data de 19.02.2014 pârâta U. „S. Haret” București a formulat în cauză întâmpinare și cerere de chemare în garanție, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei motivat de faptul că nu se află în culpă în ceea ce priveșteemiterea diplomei de licență, întrucât s-a aflat înimposibilitatea practică de a obține tipărirea formularelor tipizate, urmând a se constata că și-a îndeplinit obligațiile față de reclamantă, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor si susținerea examenului de licența, a eliberat acesteia la cerere, Adeverința de absolvire a studiilor nr. 2859/08.07.2009, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării si desfășurării examenelor de finalizare a studiilor si cu prevederile art. 20 si art. 38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007.
Prin cererea de chemare în garanție pârâta U. „S. Haret” a solicitat obligarea Ministerului Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor cu regim special constând în Diploma de Licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă cum și la plata tuturor sumelor pe care reclamanta le solicită pârâtei, cu orice titlu, cum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâta a arătat că M. Educației Naționale nu a aprobat în totalitate necesarul de formulare solicitate iar în baza atribuțiilor legale care îi revin trebuia să o avertizeze dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport ar fi fost nefavorabil M. Educației Naționale trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul programului respectiv. A arătat pârâta totodată că aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea M.E.N că a funcționat într-un cadrul legal care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.
În susținerea întâmpinării pârâta U. „S. Haret” a depus la dosar înscrisuri care se regăsesc la filele 40 – 71.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.411 alin.1 pct.2 teza finală N.C.pr.civilă.
Prin întâmpinarea la cererea de chemare în judecată formulată și depusă la dosar în data de 21.02.2014 chemata în garanție M. Educației Naționale, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, solicitând în principal respingerea cererii de chemare în garanție ca inadmisibilă, cu solicitarea de a se constata ca adeverința care se afla în posesia reclamantei nu este un act de studii si este un act eliberat prin voința unilaterala a Universității, care nu a fost recunoscut de MECTS, astfel încât se poate naște un raport juridic doar intre acest emitent si beneficiarul sau, adeverința a fost eliberate pe baza raporturilor contractuale între reclamant si universitatea pârâtă în sensul executării obligațiilor contractuale din partea instituției. Față de aceste aspecte, universitatea este obligată să prezinte instanței de judecată contractul de studii încheiat cu reclamantul conform art. 150 Cod procedura civila, iar instanța verifica daca cererea de chemare in judecata si in garanție îndeplinește condițiile prevăzute de art. 194-197 C.p.c.
În, subsidiar, chemata în garanție a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulate de U. S. „Haret” ca neîntemeiată.
Relativ la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, chemata în garanție a arătat că raportul juridic dedus judecății s-a născut urmare a încheierii contractelor de studii între reclamantă, pe de o parte și pârâta U. „S. Haret” pe de altă parte, calitatea procesuală activă presupune identitate între persoana care formulează cererea de chemare în judecată, în calitate de reclamant și cea care este subiect activ în raportul juridic dedus judecății. Altfel spus calitate procesuala activa în a solicita emiterea diplomei de licență a reclamantei o are doar instituția de învățământ superior si nu reclamanta in calitate de absolvent, aprobarea tipăririi formularelor tipizate fiind in competenta exclusiva a MEN conform Ordinului 2284/2007.
A mai arătat chemata în garanție că MEN a aprobat tipizarea formularelor de diplomă de licență, aceste formulare fiind întocmite în mod unitar, conform modelului aprobat prin O.M.E.C.T. nr.5289/2008 privind diploma de licență si suplimentul la diplomă. De asemenea, M. Educației Naționale a desemnat unitatea de specialitate producătoare a formularelor tipizate, prin O.M.Ed.C. nr.3569/2002, respectiv . avizat achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din promoțiile 2008, 2009 si 2010 prin adresele_/21.06.2010,_,12356F/25.10.2010,_/29.11.2010,_,_,_/13.10.2010. Actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licența si care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate. Prin urmare universitatea nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii si forme de învățământ neautorizate/neacreditate.
De asemenea chemata în garanție a menționat că U. S. Haret București a solicitat ministerului eliberarea avizului pentru ridicarea formularelor tipizate de la ROMDIDAC S.A. - Compania de Material Didactic, pentru absolvenții din anii 2008, 2009 si 2010. Prin urmare, M. Educației Naționale si-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. S. Haret însă dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu este culpa Ministerului Educației Naționale care nu poate fi obligat să aprobe emiterea de diplome pentru activități desfășurate ilegal, deoarece o astfel de aprobare ar însemna că organul de specialitate al administrației publice centrale în domeniul învățământului confirmă o fraudă organizată de o instituție de învățământ superior.
Arată chemata în garanție că și-a îndeplinit obligația de a aviza achiziționarea unui număr de diplome de licența pentru actele de studii destinate absolvenților din promoția 2008, 2009 si 2010 si numai pârâta USH este vinovată de situația actuală a reclamantei deoarece numai aceasta a individualizat în concret beneficiarii tipizatelor avizate prin acea adresă și prin urmare printre aceștia nu s-a numărat reclamanta; că pârâta USH a eliberat în mod selectiv diplome de licență și că nu este culpa MEN pentru situația actuală în care se afla reclamanta. Solicită de asemenea a se observa că solicitarea reclamantei privind obligarea MEN la aprobarea tipizării formularelor de diploma de licența pentru aceasta în termen de 30 de zile de la rămânerea definitiva si irevocabilă a hotărârii și pentru recunoașterea diplomei, nu poate fi formulata de absolvenți, întrucât aceasta este parte a procedurii de eliberare a diplomei care se desfășoară între cele doua instituții fără intervenția reclamantei.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligareaMEN sa recunoască diploma de licența, chemata in garanție solicită a se avea în vedere că nu exista nici o dispoziție legala care sa reglementeze obligația acestei instituții de a emite un act prin care sa recunoască, in mod formal, o diploma de licența tinzându-se de fapt la crearea unei proceduri de confirmare a diplomelor de licența, în lipsa unor dispoziții legale în acest sens, fapt inadmisibil din perspectiva dispozițiilor art.1 din Legea 554/2004, invocând de altfel excepția inadmisibilității acestui capăt de cerere și solicitând respingerea sa ca inadmisibil.
Pe fondul cauzei, chemata în garanție a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata motivat de faptul că aceasta nu este fondată, nu are temei legal care sa fundamenteze susținerea acesteia, arătând totodată că M.E.N. nu are atribuția de a recunoaște valabilitatea/ nevalabilitatea sau de a declara legalitatea/nelegalitatea unei diplome de absolvire a învățământului superior printr-un act administrativ pe care sa-1 emită ulterior eliberării diplomei, la cererea titularului acelei diplome, nefiind indicat nici de reclamantă existenta vreunui act normativ care sa confere MEN o astfel de atribuție.
În drept chemata în garanție și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 C.p.c.
La data de 11.03.2014 MEN a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție solicitând respingerea acestei cereri ca neîntemeiată fața de M.E.N arătând în motivare că prin OUG 10/2009 studenților ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță li s-a recunoscut dreptul de a-și continua studiile la specializări/ programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, oferind posibilitatea tuturor studenților - indiferent de forma de învățământ frecventata - de a-și finaliza a studiile într-un cadru legal și de a se bucura de toate drepturile ce decurg din deținerea unui act de studiu legal, norma reglementând posibilitatea ca studenții care erau la forme neacreditate sau neautorizate de învățământ sa treacă la formele autorizate sau acreditate, în urma susținerii unor examene diferențiale care sa le asigure echivalarea studiilor.
Arată chemata în garanție că deși a fost creata aceasta oportunitate legislativa, nici U. „S. Haret" si nici reclamanta nu a făcut dovada ca ar fi susținut si promovat asemenea examene pentru a beneficia de asimilarea cu studenții care au absolvit cursuri acreditate/autorizate, astfel, nu există niciun temei legal pentru demersul reclamantei de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu. Menționează de asemenea că potrivit prevederilor Ordinului nr.2284/28.09.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, răspunderea pentru modul cum s-au gestionat, completat și eliberat actele de studii revine exclusive Universității S. Haret care nu avea si nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neautorizate/ neacreditate.
TRIBUNALUL
Prin sentința civila nr. 330/27.03.2014, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de chemata în garanție M. Educației Naționale, a admis acțiunea formulată de reclamanta C. (A.) Tudorița împotriva pârâtei U. „S. Haret” București, a obligat pârâta să elibereze diploma de licență și suplimentul de diplomă pentru studiile urmate de reclamant, a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. „S. Haret” București împotriva chematei în garanție M. Educației Naționale, a obligat M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate de diplomă de licență și a suplimentului de diplomă pentru reclamantă.
Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut urmatoarele:
În raport de probatoriul administrat în cauză, tribunalul va pronunța o soluție de admitere a acțiunii formulate de reclamantă pentru considerentele în continuare expuse.
Calitatea procesuală activă urmează a fi apreciată în raport de disp. art.1 alin.1 din L. 554/2004 întrucât cererea reclamantei este o cerere în contencios administrativ .
Conform textului menționat, se poate adresa instanței orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim pentru recunoașterea dreptului sau a interesului și repararea pagubei ce a fost cauzată. Câtă vreme reclamanta se consideră vătămată întrucât nu i-au fost eliberate diploma de licență și suplimentul de diplomă excepția lipsei calității procesuale active urmează a fi respinsă.
Cererea formulată de reclamanta C. (A.) Tudorița de obligare a pârâtei U. „S. Haret” București să elibereze diploma de licență și suplimentul la diplomă este întemeiată, având în vedere calitatea de cursant absolvent a reclamantei.
U. „S. Haret" are obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii nr. 2859/08.07.2009 ce atestă absolvirea Facultății de Științe Juridice și Administrative în cadrul Universității „S. Haret”, pe o perioadă de 3 ani, și ca efect al susținerii și promovării examenului de licență în sesiunea iulie 2009, al dobândirii titlului de licențiată al reclamantei, să elibereze și diploma de licență.
Obligația nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece pârâtul M. Educației Naționale refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul refuzului fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
Prin întâmpinare chemata în garanție M. Educației Naționale nu a afirmat în mod neechivoc netemeinicia drepturilor pretinse de reclamanta, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate. Este de necontestat împrejurarea că reclamanta este licențiată în știinte juridice și poate pretinde eliberarea diplomei de licență. Actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată este în ființă, nu a fost revocat (anulat), se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ.
M. Educației Naționale nu a solicitat în instanță anularea adeverinței nr. 2859/08.07.2009 și nu a solicitat printr-o altă acțiune analizarea criteriilor de obținere a formularelor tipizate de către pârâta USH.
Obligația pârâtei USH este corelativă obligației chematei în garanție M. Educației Naționale de a aproba formularele tipizate, astfel cum a arătat pârâta prin întâmpinarea și cererea de chemare în garanție, cerere care este întemeiată și urmează să fie admisă sub aspectul analizat.
O astfel de soluție asigură efectiv executarea obligației de către pârâtă câtă vreme aceasta din urmă este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate.
Argumentele sus expuse fondează o soluție de admitere acțiunii reclamantei C. (A.) Tudorița împotriva pârâtei U. „S. Haret” București și de obligare a pârâtei să elaboreze diploma de licență și suplimentul de diplomă pentru studiile urmate de reclamantă.
RECURSUL
Chematul in garantie M. Educației Naționale a introdus recurs impotriva sentintei de mai sus, afirmand urmatoarele:
1.Prin raportare la dispozițiile art. 488 pct.8 din Codul de procedură civilă, arata:
Actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.
Art.60, alin. (1) din Legea nr. 84/1995 nu conferă dreptul instituțiilor de învățământ acreditate la zi, de a organiza automat și învățământ la distanță, sau cu frecvență redusă, ci numai vocația în acest sens, în continuare fiind obligatorie parcurgerea acelorași etape de acreditare sau autorizare provizorie ca și pentru forma de învățământ la zi.
In vederea aplicării ar. 60, alin.(l) din Legea nr. 84/1995, a fost emisă H.G. nr. 1011/2001 care reglementează condițiile de organizare a învățământului la distanță și a celui cu frecvență redusă, prevăzând expres în art. 17 că programele de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se supun procedurii de evaluare academică.
De altfel, se observă, că în toate hotărârile de guvern emise în perioada 2002 (anul înființării universității) autorizarea se realiza pe fiecare formă de învățământ, fiind menționată expres forma avută în vedere. ZI, FF, FR, ID.
Autorizarea/acreditarea vizează inclusiv formele de învățământ, nu doar domeniul, facultatea și specializarea, acest fapt rezultă și din prevederile OUG nr. 75/2005.
Potrivit art. 29, alin. 3 din OUG nr. 75/2005, „în învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă".
Potrivit art. 13 din OUG nr. 75/2005, evaluarea externă a calității educației cuprinde, printre altele, evaluarea capacității instituționale, a eficacității educaționale a organizației fumizatoare de educație și evaluarea calității programelor de studiu oferite.
Or, o astfel de evaluare complexă presupune inclusiv analiza formei de învățământ care se dorește a fi organizată.
Potrivit art. 2, lit. c din OUG nr. 75/2005, programele de studii concretizează oferta educaționala a unei organizații furnizoare de educație.
Forma de invatamant propusa de universitate face parte din oferta educafionala deoarece formele distincte de invatamant atrag oferte educaționale diferite.
Facand parte din oferta educaționala, forma concreta de invatamant propusa de universitate se concretizează in programele de studiu, potrivit art. 2 lit c din OUG nr. 75/2005.
In vederea aplicării OUG nr. 75/2005 a fost adoptată H.G. nr. 1418/2006, care reglementează procedura de acreditare/autorizare.
In art. 1.6, paragraful 3, teza a doua a hotărârii se menționează că programele de studii (programe care sunt supuse acreditării/autorizării potrivit art. 29 alin. 3 din OUG nr. 75/2005) se diferențiază, printre altele, și prin forma de învățământ: la zi, seral, cu frecvență redusă, învățământ la distanță, etc.
Fiind un element de diferențiere, rezultă că un program de studii la forma ZI va fi diferit de un program de studii la forma ID, fiind în realitate două programe de studii diferite, supuse separat procedurilor de autorizare/acreditare.
Fiind un element de diferențiere, rezultă că un program de studii la forma ZI va fi diferit de un program de studii la forma FR, fiind în realitate două programe de studii diferite, supuse separat procedurilor de autorizare/acreditare.
In concluzie, pârâta U. S. Haret nu avea dreptul de a organiza forma de învățământ ID sau FR urmată de reclamant (-a,-i).
Reclamantul (-a,-ii) a(au) încheiat un contract de studii cu universitatea, contract care generează drepturi și obligații reciproce, printre care și obligația universității de a elibera documentele de studii, astfel că un act juridic încheiat cu nerespectarea prevederilor imperative ale legii, deci cu depasirea drepturilor conferite de lege universității organizatoare, nu poate beneficia de protecția jurisdicțională numai pentru simplul motiv că niciuna din părțile actului nu a solicitat anularea acestuia.
In concluzie, un act juridic ce incalca ordinea publica, fiind deci susceptibil de a fi lovit de nulitate absoluta, nu poate genera drepturi si obligații legitime si, deci, nici de protecție jurisdictionala in cazul nerespectarii lor.
In ceea ce privește eliberarea adeverințelor, acestea sunt emise de universitate care atestă absolvirea cursurilor și susținerea examenelor de licență, însă nu conferă prin ele însăle dreptul la emiterea diplomei de licență, nu atesta decât o situație de fapt, fiind emise în vederea executării unei obligații contractuale a universității.
Eventuala obligație a universității de a emite diplomele de studii si-ar avea izvorul direct in lege, insa numai in condițiile in care contractul de studii ar fi fost incheiat cu respectarea legii, ceea ce nu este cazul in speța.
Convingerea reclamantului (-ei, -ilor), în sensul că universitatea era autorizată să organizeze forma de învățământ pe care ei le-au urmat, s-a bazat exclusiv pe afirmațiile universității, fară a se verifica autenticitatea informațiilor.
Verificarea informațiilor presupune consultarea hotărârilor de Guvern emise anual, în care erau menționate toate universitățile din țară, cu toate specializările și formele de învățământ acreditate sau "autorizate.
O asemenea verificare se impunea în acest caz, întrucât U. S. Haret este o instituție -particulară ce nu beneficiază de încrederea aștepată în mod rezonabil de cetățeni de la instituțiile sau autoritățile publice, in ceea ce privește legalitatea actelor pe care le emit.
Astfel ca nu poate fi retinuta eroarea . care se presupune ca s-ar afla absolvenții USH de la formele de invatamant FR sau ID.
Pentru a putea constitui temei al dobândirii unui drept real de la o persoana care nu are calitatea de a-1 transmite, eroarea cu privire la calitatea persoanei trebuie sa fie .>
Daca s-ar accepta ca eroarea ar fi fost . numai pozifia persoanelor care s- au inscris la studii, nu si a celor care, la vremea respectiva, s-au interesat despre oferta educaționala a USH si au renuntat sa se inscrie), nu s-ar putea accepta ca eroarea a fost invincibila.
Faptul ca, probabil, parata U. S. Haret, prin propria culpa-organizarea unor forme de invatamant neautorizate-chestiune de notorietate naționala care nu mai trebuie dovedita in cauza, a eliberat din numărul de tipizate aprobat diplome pentru absolvenții formelor de invatamant neautorizate, nu se poate imputa MEN, drept pentru care prima instanta ar fi trebuit sa respingă cererea de chemare in garanție formulata de către U. S. Haret in contradictoriu cu MEN, ca nefondata.
Prima instanta a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului
Astfel, instituția de învățământ superior are dreptul de a organiza admiterea la studii dacă este autorizata să funcționeze provizoriu.
Ori, la momentul înscrierii la studii a reclamantului. U. S. Haret nu era autorizată să fiincționeze provizoriu pentru forma de învățământ urmată de reclamant, aspect ignorat de altfel de către instanța de fond.
Motivarea instanței de fond argumentata de adeverințele emise de către U. "S. Haret" absolvenților sai, nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii.
Adeverințele sunt emise în primul rând de instituția care a organizat procesul de învățământ. Adeverința are termen limitat de valabilitate.
M. Educației Naționale este obligat să respecte și să aplice legea.
Primainstanta a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea MECTS.
Organizarea și coordonarea sistemului național de învățământ superior sunt atribuții EXCLUSIVE ale Ministerului Educației Naționale.
Având în vedere acest aspect, atribuțiile și competențele M.E.N.- fost M.E.C.T.S. - sunt reglementate în H.G. nr.536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, în art.216 alin.2 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare precum și în alte acte normative cu incidență asupra sistemului național de învățământ superior.
Așadar, referitor la speța dedusa judecații, in conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 288/2004 se specifica faptul ca „ organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării. "
Organizarea mecanismelor de asigurare a calitatii in invatamant sunt atributii ale ARACIS care este un organism autonom, cu atributii distincte, conform OUG nr.75/12 iulie 2005 privind asigurarea calității educației.
Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 si ulterior prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
După apariția Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, specializările care funcționează în cadrul Universității S. Haret au fost autorizate să funcționeze provizoriu sau au fost acreditate, potrivit Hotărârilor Guvernului României.
Prin Legea privind înființarea Universității S. Haret din București nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, U. S. Haret - constituită și funcționând legal în structura Fundației România de Mâine - este definită ca „instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de invatamant
In art.3 din Legea nr. 443/2002^ se statuează ca in componenta Universității S. Haret, intra structurile acreditate sau autorizate provizoriu.
In virtutea interpretării speculative a prevederilor art. 60 din Legea 84/1995, respectiv interpretarea fara a se tine cont de contextul unitar al Legii 84/1995, incepand cu anul 2005, U. "S. Haret" organizeaza formele de invatamant „ID" si FR". Organizarea formelor ID si FR la unele specializări, desi exista si forma ZI, nu excludea (si nu exclude) obligatia de conformare in ceea ce privește îndeplinirea criteriilor si standardelor de autorizare si acreditare, implicit obligatia asigurarii resurselor umane si materiale pentm fiecare forma si locatie de invatamant in mod distinct.
Hotararea de Guvern nr. 676/ 28 iunie 2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea in Anexa 3 se refera la structura instituțiilor de învățământ superior particular acreditate, domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu. La poziția 6 Anexa 3 din HG 676/2007 este precizata structura legala pentru U. S. Haret la nivelul anilor 2007.
Cu rea credința si cu vadita intentie de neconformare legala. U. ""S. Haret" ataca H.G. nr. 676/2007 in fata instantei, fara succes.
Astfel, conform Deciziei LC.CJ. nr.4726/29.10.2009, structurile ID si FR sunt nelegale, nerespectand condițiile de acreditare impretiv prevăzute de legislația in domeniu.
In perioada 2004-2009 funcția de conducere a Universității „S. Haref era exercitată de Președintele Universității care îndeplinea și atribuțiile funcției de Rector, funcție care nu exista specificată în Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind funcție de conducere a instituțiilor de învățământ superior, iar conform Legii 128/1997 privind statutul personalului didactic, art. 68, numai rectorul poate fi conducătorul unei instituții de învățământ superior.
întrucât:
•in perioada 2004-2009 evoluția efectivelor de studenți înscriși la studii de licență și/sau ciclul I de studii universitare a înregistrat o creștere spectaculoasă ajungând la nivelul anului universitar 2008-2009 la 290.407 studenți, reprezentând o creștere de 562,9% față de anul universitar 2004-2005,
•in anul universitar 2008-2009 se observă o creștere exponențială a numărului de studenți școlarizați la specializări neautorizate de la 19.973 în anul universitar 2004-2005, la o cifră de școlarizare de 170.760 studenți. Din numărul total de 857.630 de studenți școlarizați în perioada 2004-2009, aproximativ 55% sunt înscriși/au urmat studiile la specializări neautorizate.
•pentru anul universitar 2008-2009, din totalul studenților la nivel național pe învățământ particular de 410.859, se observă că 290.407 aparțin Universității „S. Haret" din București, iar 170.760 din aceștia au urmat specializări la forme nerecunoscute MECTS,
•solicitarea de eliberare de tipizato^fomiulare de diploma a U. "S. Haret" din anul 2009 avea un cuantum ^roximativ egal cu necesarul de tipizate^formulare de diploma pentru intreaga generație de absolvenți ai instituțiilor de invatamant superior la nivel national, pentm anului 2009,
•U. "S. Haret" prin adresa nr. 986/26.10.2009 a solicitat suplimentarea cu 5000 buc. diplome licență pentru absolvenții din anul 2008 iar prin adresa nr. 769/25.08.2009 sunt solicitate tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din anul 2009, adresa nr. 960/08.10.2009 fiind o revenire la adresa din 25.08.2009,
in virtutea atribuțiilor conferite de legiuitor, MECTS a organizat în anul 2009 o activitate de control la U. "S. Haret" avand printre obiective si:
•verificarea situației școlarizării studenților la specializări autorizate provizoriu sau acreditate si
•verificarea situatiei studentilor școlarizați la specializări neautorizate.
In legătură cu acest aspect, aratam ca programele de studii sunt propuse MEN de către ARACIS. MEN la rândul sau inainteaza spre adoptare Guvernului respectivele propuneri. Guvernul va concretiza printr-o hotarare de Guvern aspectele înaintate de către MEN.
In urma sesizărilor ARACIS, MEN a inaintat către Guvernul României propunerea de a emite o ordonanța care sa reglementeze in mod legal posibilitatea studentilor ce se aflau la formele nelegale de invatamant, de a termina studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Astfel a fost emisă O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate. Potrivit acestui act normativ, studenții ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță aveau dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Pentru studentii care erau la forme neacreditate sau neautorizate de invatamant, in respectiva norma s-a reglementat posibilitatea ca aceștia sa treaca la formele autorizate sau acreditate, in urma susținerii unor examene diferențiale care sa le asigure echivalarea studiilor.
Evaluarea instituțională, după înființarea prin Legea nr. 443/2002 a Universității "S. Haret" a fost solicitată de instituție abia la 01.11.2011.
Așadar, nu există niciun temei legal pentru demersul reclamanților de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu.
Desi prin adresa nr. 630/2010 semnata de Rector Conf. Univ. Dr. A. B., U. Spim Haret afirma ca,,exista un număr de_ absolvenți la forma de invatamant pentru care nu s-au solicitat diplome de licența, situatia acestora urmând a fi clarificata prin OG 10/2009", in nici un moment nu s-a făcut dovada îndeplinirii dispozițiilor respectivei O.G.
Avand in vedere:
•numărul mare de tipizate solicitate,
•nerespectarea creditelor acordate pe fiecare specializare,
•organizarea de forme de invatamant care aveau durata mult mai scurki decât cea legal prevăzută.
•imposibilitatea evidențierii numărului de studenti ce au absolvit studiile,
•flexibilitatea stmcturii stabilite prin Hotararea de Guvern nr. 676/2007,
•in condițiile in care capacitatea de școlarizare evi dent era depășită,
. U. nu a efectuat nici un demers pentru evaluarea in noile condiții si marirea capacitatii de școlarizare, organizand astfel „cursuri" fără respectarea prevederilor legale, cu unicul scop de a încasa taxe de școlarizare de la cât mai mulți ,,studenti"
Coniventa dintre studenti si U. "S. Haret" - dovedita prin staruinta si a studentilor si a universității de continuare a studiilor tot la U. "S. Haret" in condițiile in care capacitatea de școlarizare evident era depășită iar U. nu a efectuat nici un demers pentru evaluarea in noile condiții si marirea capacitatii de școlarizare - a dus la gasirea a tot felul de tertipuri care au dus la soluții provizorii si care nu au solutionat aspectul mentionat.
Eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate: invederăm că activitatea de învățământ superior este reglementată pentru ocrotirea interesului major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, fară a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate. M. Educației Naționale nu poate elibera către U. S. Haret formulare de diploma care sa exceada cifi*ei de școlarizare raportata de aceasta, neputand elibera asemenea documente fara sa respecte normele legale cu aplicare in domeniu.
In conformitate cu prevederile art.5 alin.l si alin.4 din Ordinul nr.2284/ 28 septembrie pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, gestionează, completează și eliberează numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.
In acest caz, conform prevederilor Ordinului nr.2284/28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior. U. nu avea si nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neautorizate/neacreditate. Același Ordin 2284/2007, staueaza ca raspunderea pentru modul cum s-au gestionat, completat și eliberat actele de studii revine exclusive Universității S. Haret.
Faptul ca U. S. Haret a eliberat adeverințe care, in opinia acesteia, ar atesta efectuarea unor studii, reprezintă un demers ce implica numai responsabilitatea respectivei Universitati.
Eventuala amendare/cenzurare de către MEN a acestor adeverințe se manifesta in limitele legale, nerecunoscandu-se efectele eliberării adeverințelor respective: quod nullum est, nullum producit effectum.
Prin efectul dispozițiilor legii in temeiul carora aceste adeverințe au fost emise, beneficiarii lor aveau la dispoziție o dovada de studii care dupa minim 6 luni, respectiv maxim 12 luni. Dupa expirarea termenului amintit, adeverința era nula de drept. Aceasta nulitate privind dovada studiilor efectuate, urma sa fie acoperita de eliberarea diplomei. Neeliberarea diplomei de studii nu face decât sa păstreze activa aceasta stare de drept in ceea ce privește nulitatea oricărei dovezi privind efectuarea studiilor de invatamant superior de către reclamanți.
Așadar, cei care ulterior implinirii termenului de 12 luni au inteles sa dea eficienta unui document nul de drept, nu au făcut decât sa-si asume niște riscuri ale căror efecte urmeaza sa le suporte exclusiv.
Prin obligarea Ministerului la aprobarea eliberării formularelor tipizate pentru actele de "studii, nu s-a luat in considerare tocmai opoziția sau reacția M.E.N. fata de eventualitatea manifestării efectelor juridice ale unor adeverințe de studii nule de drept.
In temeiul principiului legalitatii, o fapta ilicita nu poate deveni licita, neexistand nici aparenta in drept atata timp cat exista norme legale imperative ce nu au fost respectate iar beneficiarul avea sau trebuia sa aiba stiinta de acest lucru, printr-o minima diligenta la care era obligat {nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
In drept, recurenta a invocat Codul de procedură civilă, Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, H.G.536/2011, Legea 1/2011, H.G.lOl 1/2001, Legea nr. 288/2004, Ordinul nr. 2284/2007, O.U.G. nr. 75/2005.
Intimata-parata U. "S. HARET" a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
Intimata-reclamanta nu a depus intampinare.
CURTEA
1.Cu privire la necesitatea autorizarii/acreditarii formei de invatamant
Se observa ca in anul 2006, cand reclamanta a inceput studiile cu anul I, forma de invatamant pe care acesta a urmat-o la nu era autorizata sau acreditata.
Reclamanta sustine ca nu era necesara o acreditare speciala pentru formele de invatamant la distanta, sau cu frecventa redusa, dupa caz, deoarece dreptul de a organiza astfel de forme de invatamant deriva automat din acreditarea pentru forma de zi, invocand art.60, alin.1 din Legea nr.84/1995.
Se constata insa ca art.60, alin.1 din Legea nr.84/1995 nu confera dreptul institutiilor de invatamant acreditate la zi, de a organiza automat si invatamant la distanta, sau cu frecventa redusa, ci numai vocatia in acest sens, in continuare fiind obligatorie parcurgerea acelorasi etape de acreditare sau autorizare provizorie ca si pentru forma de zi.
In vederea aplicarii art.60, alin.1 din Legea nr.84/1995, a fost emisa HG nr.1011/2001 care reglementeaza conditiile de organizare a invatamantului la distanta si a celui cu frecventa redusa, prevazand expres in art.17 ca programele de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se supun procedurii de evaluare academică.
De altfel, se observa, ca in toate hotararile de guvern emise in perioada 2002 (anul infiintarii universitatii)-2006 (anul inscrierii la facultate), autorizarea sa realiza pe fiecare forma de invatamant, fiind mentionata expres forma avuta in vedere: Zi, FF,FR, ID etc.
Ca autorizarea/acreditarea vizeaza inclusiv formele de invatamant, nu doar domeniul, facultatea si specializarea, rezulta si din prevederile OUG nr.75/2005.
Potrivit art.29, alin.3 din OUG nr.75/2005, „in învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă”.
Potrivit art.13 din OUG nr.75/2005, evaluarea externă a calității educației cuprinde, printre altele, evaluarea capacității instituționale, a eficacității educaționale a organizației furnizoare de educatie si evaluarea calității programelor de studiu oferite.
Or, o astfel de evaluare complexa, presupune inclusiv analiza formei de invatamant care sa doreste a fi organizata.
Intimata U. S. Haret a acceptat ca, potrivit OUG nr.75/2005, programele de studii se supun autorizarii provizorii sau acreditarii, dar a sustinut ca notiunea de program de studii nu include si forma de invatamant, referindu-se strict la programa de studii, mai exact la materiile concrete predate.
Instanta retine insa ca aceasta intepretare este eronata pentru urmatoarele argumente:
Potrivit art.2, lit.c din OUG nr.75/2005, programele de studii concretizează oferta educațională a unei organizații furnizoare de educație.
Or, forma de invatamant propusa de universitate face parte din oferta educationala deoarece formele diferite de invatamant atrag oferte educationale diferite.
Facand parte din oferta educationala, forma concreta de invatamant propusa de universitate se concretizeaza in programele de studiu, potrivit art.2, lit.c citat mai sus.
In vederea aplicarii OUG nr.75/2005 a fost adoptata HG nr.1418/2006 care reglementeaza procedura de acreditare/autorizare.
In art.1.6, paragraful 3, teza a doua a hotararii, se mentioneaza ca programele de studii (programe care sunt supuse autorizarii/acreditarii potrivit art.29, alin.3 din OUG nr.75/2005) se diferentiaza, printre altele, si prin forma de învățământ: la zi, seral, cu frecvență redusă, învățământ la distanță etc.
Fiind un element de diferentiere, rezulta ca un program de studii la forma ZI va fi diferit de un program de studii la forma ID, fiind in realitate doua programe de studii diferite, supuse separat procedurilor de autorizare/acreditare.
In concluzie, parata U. S. Haret nu avea dreptul de a organiza formele de invatamant urmate de reclamanta, la facultatile si specializarile in cauza.
2.Cu privire la forta obligatorie intre parti a contractului de studii
In ceea ce priveste faptul ca reclamanta a incheiat un contract de studii cu universitatea, contract care genereaza drepturi si obligatii reciproce, printre care si obligatia universitatii de a elibera documentele de studii, instanta retine ca un act juridic incheiat cu nerespectarea prevederilor imperative ale legii, in cazul de fata cu depasirea drepturilor conferite de lege universitatii organizatoare, nu poate beneficia de protectie jurisdictionala numai pentru simplul motiv ca niciuna din partile actului nu a solicitat anularea acestuia.
Cu alte cuvinte, un act juridic ce incalca ordinea publica, fiind deci susceptibil de a fi lovit de nulitate absoluta, nu poate genera drepturi si obligatii legitime si, deci, nici de protectie jurisdictionala in cazul nerespectarii lor.
3.Cu privire la emiterea adeverintelor
Adeverintele emise de universitate care atesta absolvirea cursurilor si sustinerea examenului de licenta nu confera prin ele insele dreptul la emiterea diplomei de licenta, ele nefacand altceva decat sa ateste o situatie de fapt, fiind emise in vederea executarii unei obligatii contractuale a universitatii.
Eventuala obligatie a universitatii de a emite diplomele de studii si-ar avea izvorul direct in lege, insa numai in conditiile in care contractul de studii ar fi fost incheiat cu respectarea legii, ceea ce nu este cazul in speta.
4.Cu privire la eroarea .>
Pentru a putea constitui temei al dobandirii unui drept de la o persoana care nu are calitatea de a-l transmite, eroarea cu prvire la calitatea persoanei trebuie sa fie .>
Or, daca in speta, s-ar putea accepta ca eroarea ar fi fost . numai pozitia persoanelor care s-au inscris la studii, nu si a celor care, la vremea respectiva, s-au interesat despre oferta educationala a Universitatii S. Haret si au renuntat sa se inscrie), nu s-ar putea accepta ca eroarea a fost invincibila.
Astfel, convingerea reclamantului, in sensul ca U. S. Haret era autorizata sa organizeze formele de invatamant pe care ei le-au urmat, s-a bazat exclusiv pe afirmatiile facute la vremea respectiva de universitate, fara a se verifica autenticitatea informatiilor.
Or, verificarea informatiilor presupunea consultarea hotararilor de guvern emise anual, uneori chiar si de mai multe ori in cursul unui an, in care erau mentionate toate universitatile din tara, cu toate specializarile si formele acreditate sau autorizate.
O astfel de verificare se impunea sau, in orice caz, era posibila, cu atat mai mult cu cat institutia parata este o institutie particulara ce nu beneficiaza astfel de increderea asteptata in mod rezonabil de cetateni de la institutiile sau autoritatile publice, in ceea ce priveste legalitatea actelor pe care le emit.
Ca atare, instanta retine ca in speta nu sunt indeplinite conditiile erorii comune si invincibile care sa justifice emiterea diplomelor de studii.
5.Cu privire la discriminare si la incalcarea dreptului la un proces echitabil
Desi, dupa cum s-a aratat mai sus, in opinia curtii cererile reclamantei sunt neintemeiate si ar trebui respinse, cu toate acestea, nu se poate face abstractie de amploarea fenomenului, existand un numar foarte mare de actiuni pe rolul instantelor, introduse de absolventi ai aceleiasi universitati, aflati in situatie similara.
O parte din aceste actiuni au fost solutionate favorabil reclamantei, iar o alta parte negativ, desi in toate actiunile s-au invocat aceleasi aspecte si s-au formulat aceleasi aparari, existand o practica neunitara inclusiv la nivelul instantei supreme, imprejurare care ar fi necesitat de multa vreme promovarea unui recurs in interesul legii.
Or, dupa cum s-a retinut si in jurisprudenta C.E.D.O., practica jurisdictionala neunitara, mai ales cand ea se inregistreaza la nivelul instantei supreme, si cand nu reprezinta cazuri izolate, ci se repercuteaza asupra unor grupuri largi de justitiabili, reprezinta o incalcare a dreptului la un proces echitabil, prin generarea unei starii de instabilitate si creeaza o discriminare intre persoane care, desi se afla in situatii juridice identice, primesc o rezolvare diferita.
In vederea evitarii pe viitor a unor situatii similare, Inalta Curte de Casatie si Justitie-sectia de contencios administrativ a adoptat de curand o solutie de principiu prin care a propus admiterea actiunilor.
Ca atare, pentru a inlatura aceste incalcari, curtea urmeaza a respinge recursul ministerului si a mentine sentinta.
De asemenea, instanta va obliga recurentul-chemat în garanție MEN la plata către intimata-pârâta USH a sumei de 620 lei cheltuieli de judecată, constand in onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul-pârât M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE împotriva sentinței civile nr. 330/27.03.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. (A.) TUDORIȚA și intimata-pârâtă U. S. HARET, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata către intimata USH a cheltuielilor de judecată, în sumă de 620 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2014.
Președinte Judecător Judecător
A. P. R. I. C. A. J.
Grefier
M. P.
Red/Tehn: A.J.5 exp/08.12.2014
Jud. fond: Ș. G. – Tribunalul Călărași
| ← Pretentii. Decizia nr. 4913/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 6931/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
