Pretentii. Decizia nr. 5051/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5051/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 1955/87/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5051
Ședința publică din data de 16 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. D. P.
JUDECĂTOR: B. C.
JUDECĂTOR: V. H.
GREFIER: P. B. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. 1112/18.07.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant N. G. G. și intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-reclamant N. G. G., prin apărător Jicol M., lipsind recurenta-pârâtă Administrația Județeană Finanțelor Publice Teleorman și intimata-pârâtă Administrația F. pentru Mediu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimatul-reclamant prin avocat a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică. Totodată depune copia Ordonanței Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele conexe C-97/13 și C-214/13. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței nr. 468/2013 pe care o depune în ședință publică.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1112/18.07.2013, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Teleorman a respins ca nefondată excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta Administrația Finanțelor publice a mun. T. M., a admis acțiunea formulată de reclamantul N. G. G. în contradictoriu cu pârâtele A. FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI T. M. și A. F. PENTRU MEDIU și în consecință a obligat pârâtele Administrația Finanțelor Publice a mun. Roșiorii de Vede și Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantului suma de 13.808 lei reprezentând contravaloare taxă achitată prin chitanța . nr._/14.01.2013 și dobânda legală aferentă calculată conform Codului de procedură fiscală. Totodată a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 39 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs partea pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman ( fostă AFP T. M.), înregistrat pe rolul Curții de Apel București, la data de 06.09.2013, sub nr._, solicitând admiterea recursului și respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare, recurenta a arătat, în esență că taxa încasată în prezenta cauză a fost percepută în temeiul Legii nr.9/2012, prin care s-a înlăturat efectul descurajant al taxei instituite prin OUG nr. 50 /2008 . taxa instituită prin Legea nr. 9/2012 nu este contrară prevederilor art. 110 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 rap. la art. 229 din OG nr. 92/2003.
Legal citat, intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca neîntemeiat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, arătând că taxa percepută este contrară normelor de drept comunitar.
Fiindu-i comunicată întâmpinarea, recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat motivele arătate în cererea de recurs..
Asupra recursului formulat în cauză, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate și observând disp. art. 3041 C.pr.civ., reține următoarele:
Recursul este fondat.
Din analiza înscrisurilor atașate la dosarul tribunalului, Curtea constată că recurentul a achitat taxa pentru emisii poluante pentru înmatricularea în România a unui autoturism anterior înmatriculat într-un stat membru UE, la data de 14.01.2013, dată la care erau în vigoare prevederile Legii nr. 9/2012.
Taxa specială pentru autovehicule achitată de recurentul-reclamant este prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 9/2012, conform căruia obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România, aceste prevederi legal instituind obligația plății taxei pe emisii poluante pentru autoturismele achiziționate din străinătate.
Prin introducerea în cuprinsul Legii nr. 9/2012 a prevederilor art. 4 alin. 2 conform cărora obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe emisii poluante fiind astfel datorată și pentru autoturismele achiziționate din România, s-a urmărit înlăturarea tratamentului discriminatoriu instituit de OUG nr. 50/2008 între autoturismele second-hand achiziționate din țară și cele achiziționate din Uniunea Europeană.
Până la data de 1.01.2013, acest efect nu s-a produs întrucât prin art. 1 al OUG nr. 1/2012, a fost suspendată aplicarea prevederilor art. 4 alin.2 din Legea nr. 9/2012. Rezultă astfel că până la data de 1.01.2013 reglementarea națională a taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, reprezentată de Legea nr. 9/2012, astfel cum i-a fost suspendată aplicarea în ceea ce privește disp. art. 2 lit. i), art. 4 alin. 2 și art.5 alin. 1 prin O.U.G. nr. 1/2012, este contrară art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin regimul discriminatoriu instituit pentru vehiculele de ocazie importate în România dintr-un stat membru al Uniunii Europene și reînmatriculate pe teritoriul României, față de vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și pentru care, cu ocazia reînmatriculării/transferului de proprietate, taxa pentru emisii poluante nu se percepea, fiind suspendată.
Cu toate acestea, Curtea constată că în prezenta cauză, taxa a fost achitată la data de 14.01.2013, dată la care efectul suspensiv al O.U.G. nr. 1/2012 a încetat, fiind în vigoare prevederile art. 4 alin.2 din Legea nr. 9/2012. Prin urmare, având în vedere că la această dată, taxa percepută în temeiul Legii 9/2012 viza atât autoturismele cumpărate din alte state membre cât și cele cumpărate de pe piața națională, rezultă că regimul instituit de Legea nr. 9/2012 nu are un efect descurajator în ceea ce privește înmatricularea unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre decât România, nefiind contrar prevederilor art. 110 TFUE.
Această concluzie rezultă, de asemenea, din considerente ordonanței pronunțată la 3 februarie 2014 de către Curtea de Justiție în cauzele conexate C-97/13 și C-214/13, S. G. C. împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Mediaș, Administrația F. pentru Mediu, respectiv Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A. împotriva G. C..
Astfel, în ordonanța menționată a reținut instanța din Luxemburg următoarele:
„(30) (…) Legea nr. 9/2012 prezenta o diferență esențială în raport cu OUG nr. 50/2008, în măsura în care această lege prevedea, la articolul 4 alineatul (2), că taxa pe poluare era datorată începând din acel moment și cu ocazia primei vânzări pe piața națională a unor autovehicule de ocazie deja înmatriculate în România și cărora nu li se aplicase încă această taxă. (31). Trebuie să se constate însă că OUG nr. 1/2012 a privat articolul 4 alineatul (2) menționat de efectele sale până la 1 ianuarie 2013. Rezultă că regimul de impozitare în vigoare la data faptelor aflate la originea litigiilor principale avea, asemenea celui instituit prin OUG nr. 50/2008, un efect descurajator în ceea ce privește înmatricularea unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre decât România și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu erau în nici un fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.”
Considerentele ordonanței CJUE susțin concluzia efectului descurajant al taxei pentru emisii poluante relativ la importul și punerea în circulație în România a autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre ale Uniunii Europene, numai în ceea privește taxa percepută în temeiul Legii nr. 9/2012, astfel cum aceasta a fost suspendată prin OUG nr. 1/2012, iar nu și in ceea ce privește taxa percepută în temeiul Legii nr. 9/2012, în condițiile în care a încetat suspendarea aplicării prevederilor art.4 alin.2, acestea producându-și pe deplin efectele.
După cum s-a arătat deja, la data care interesează în prezenta cauză, respectiv 14.01.2013, art. 4 alin.(2) Legea nr. 9/2012 nu mai era suspendat, încetând astfel efectul descurajant al sistemului instituit de Legea nr. 9/2012.
Prin urmare, Curtea constată că taxa percepută nu este contrară normelor de drept comunitar, astfel încât în mod legal a fost achitată de recurent. Având în vedere că cererea principală privind restituirea taxei pentru emisii poluante este neîntemeiată, Curtea reține că este neîntemeiată și cererea accesorie privind dobânda legală aferentă, accesoriul urmând soarta principalului.
Pentru considerentele arătate, în raport de disp. 496 Noul Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN, cu sediul în municipiul T. M., Calea Dunării, nr. 1, județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 1112/18.07.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant N. G. G., având CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinetul Avocatului Jicol M., cu sediul în municipiul București, sectorul 5, Bulevardul Unirii, nr. 19, .. 1, . intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în municipiul București, sectorul 6, Splaiul Independentei - Corp A, nr. 294.
Modifică sentința recurată în sensul că:
Respinge cerere de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.06.2014.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
O. D. P. | B. C. | V. H. |
GREFIER | ||
P. B. B. | ||
Red: ODP
Tehnored: ODP/PBB
2 ex. / 09.07.2014
Tribunalul Teleorman
Judecător: R. M.
| ← Pretentii. Decizia nr. 6931/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Despăgubire. Încheierea nr. 14/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
