Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1209/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1209/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 1821/98/2013
Dosar nr.:_ |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a de C. ADMINISTRATIV și FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.: 1209
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.02.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: F. C. M.
JUDECĂTOR: P. C.
JUDECĂTOR: G. I. C.
GREFIER: C. P.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul - chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, în contradictoriu cu intimatele - reclamante I. E. și M. J. G. și intimata – pârâtă U. S. HARET, împotriva sentinței civile nr. 2451 din data de 30.09.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, față de lipsa părților la acest termen de judecată, dar în considerarea faptului că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 394 Cod Procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2451/30.09.2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantele I. I. și M. J.-G. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret și a fost obligată pârâta să elibereze reclamantelor diploma de licență și suplimentul acesteia.
Prin aceeași sentință a fost admisă și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta USH împotriva Ministerului Educației Naționale și a fost obligat chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate de diplomă de licență și suplimentelor acesteia, în vederea eliberării către reclamante.
A fost respinsă cererea de obligare a chematului în garanție la plata unor penalități de întârziere și a fost obligată pârâta la plata către fiecare reclamantă a sumei de 8,3 lei cheltuieli de judecată iar chematul în garanție la plata către pârâtă a sumei de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:
Din adeverința emisă de pârâta U. „S. Haret” rezultă că reclamantele au fost admise să susțină examenul de licență în sesiunea iulie 2009, examen pe care l-au promovat, astfel că în mod justificat acestora li s-au eliberat adeverințe din care rezultă că M. (I.) I I. este licențiată în sociologie iar S. (M.) N J. G. este licențiată în psihologie.
Pârâta U. „S. Haret” a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie 2002, iar prin HG. nr. 693/2003 și HG nr. 676/2007 a fost acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență fiind drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației,matematică, informatică și altele.
Potrivit dispozițiilor art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995 „Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi”, astfel că U. „S. Haret”, conform HG nr. 940/2004, a organizat formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă, respectând prevederile din Legea învățământului nr. 84/1995.
În cauza de față acțiunea reclamantelor vizează obligarea pârâtei U. „S. Haret” la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului acesteia ca urmare a promovării examenului de licență, deci vizează obligarea pârâtei de a-și îndeplini obligațiile legale ce cad în sfera sa de competență.
Astfel, Tribunalul constată că pârâta U. „S. Haret” are obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii ce atestă absolvirea facultății, susținerii și promovării examenului de licență din luna iulie 2009, precum și dobândirii titlului de licențiat, să elibereze și diploma de licență.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a M. Educației Naționale, Ordinul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 2284/2007, precum și Ordinul nr. 4022/2008 conțin reglementări care atribuie acestuia competențe cu privire la „conceperea și tehnoredactarea modelelor de referință ale formularelor de studii” în baza consultării cu instituțiile de învățământ superior și cu alte instituții prevăzute de legislația în vigoare, dar și competențe cu privire la desemnarea unității de specialitate pentru tipărirea și difuzarea formularelor actelor de studii astfel concepute.
În cauză este de observat că pârâta U. „S. Haret” nu-și poate îndeplini obligația constând în eliberarea diplomei de licență, deși a emis reclamantelor adeverința din care rezultă că sunt licențiate în sociologie respectiv psihologie, și prin urmare poate pretinde eliberarea diplomei de licență, întrucât M. Educației Naționale refuză tipărirea formularelor tipizate necesare pe considerentul că aceste formulare nu se pot elibera în mod nelimitat, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
În speță, constată că actul (adeverințele nr. 320/23.07.2009 și nr. 6908/23.07.2009 eliberate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – U. „S. Haret) prin care reclamantelor li s-au recunoscut calitatea de licențiate sunt în ființă, nefiind revocate sau anulate, M. Educației Naționale nu a solicitat instanței analizarea criteriilor de obținere a formularelor tipizate de către U. „S. Haret” sau examinarea valabilității autorizării, acreditării programelor de studii organizate, așa încât susținerile M. Educației Naționale în sensul că și-ar fi îndeplinit obligațiile ce-i reveneau vor fi înlăturate.
Față de această situație, instanța privește întemeiată cererea reclamantelor, a admis-o și a obligat pârâta U. S. Haret să elibereze acestora diploma de licență și suplimentul acesteia.
Totodată constată că obligarea pârâtei U. „S. Haret” de a elibera reclamantelor diploma de licență depinde de modul de îndeplinire a obligației de către M. Educației Naționale, întrucât pentru tipizarea diplomelor de licență instituția de învățământ superior are nevoie de avizul acesteia.
Pe de altă parte, având în vedere și faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea Ministerului Educației Naționale, iar referitor la specializările urmate de reclamante, față de prevederile Legii nr. 94/1995, nu se poate reține că instituția de învățământ nu avea autorizare sau acreditare provizorie, instanța urmează să înlăture susținerile Ministerului Educației Naționale potrivit cărora universitatea nu ar avea dreptul să elibereze acte de studii reclamantelor care ar fi absolvit o formă de învățământ neacreditată.
În consecință, a admis cererea de chemare în garanție a M. Educației Naționale și a obligat MEN să aprobe tipărirea formularelor tipizate de diplomă de licență și suplimentelor acesteia, în vederea eliberării acestora către reclamante, condiție de a cărei îndeplinire depinde îndeplinirea obligației universității de a elibera acestora actele de studii, câtă vreme aprobarea tipăririi formularelor tipizate este de competența exclusivă a ministerului conform Ordinului nr. 2284/2007 și atâta timp cât nu s-a dovedit că a eliberat avizele solicitate și a soluționat integral cererile pârâtei U. „S. Haret”.
Referitor la solicitarea pârâtei de a se face aplicarea în privința chematului în garanție și a dispozițiilor art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004, instanța o apreciază ca fiind nefondată, pentru considerentele sus menționate, respectarea obligației chematului în garanție pentru aprobarea tipăririi formularelor tipizate depinzând și de activitatea desfășurată de .>
Totodată, cererea privind aplicarea directă a disp. art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi primită de tribunal deoarece aceste dispoziții devin aplicabile în cazul refuzului de executare, ceea ce nu s-a demonstrat în cauză de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs chematul în garanție M. Educației Naționale solicitând casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în garanție.
În cuprinsul recursului, recurentul invocă următoarele motive:
I. O prima critică adusă sentinței instanței de fond este că aceasta a admis în mod greșit cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale, hotărârea pronunțată de aceasta fiind lipsită de temei legal prin raportare la prevederile art. 304 pct 9 din Codul de procedură civilă.
Astfel, conform prevederilor art. 60 Cod proc. civilă "partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire."
În genere, partea care ar cădea în pretenții s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubiri, dacă există un raport juridic. De asemenea, în doctrina de specialitate se arată faptul că instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau despăgubire și revine, în principiu, tuturor acelor care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune s-a făcut cu titlu oneros.
Admiterea cererii de chemare în garanție formulată de U. "Spini Haret " din București este neîntemeiată întrucât între M. Educației Naționale și U. „S. Haret" București; instituție de învățământ superior cu personalitate juridică nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cererii.
Formularele diplomelor nu se eliberează oricui și oricând. Instituția de învățământ superior care solicită un anumit număr de exemplare trebuie să facă dovada că a înmatriculat studenții la forme de învățământ acreditate, autorizate să funcționeze provizoriu. Astfel, acest aviz este condiționat de desfășurarea în condițiile legii a procesului educațional.
Potrivit legii, în speță Legea nr.288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de M. Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.
U. „S. Haret" din București a solicitat ministerului eliberarea avizului pentru ridicarea formularelor tipizate de la ROMDIDAC S.A. - Compania de Material Didactic, pentru absolvenții din anii 2008,2009 și 2010.
Deci M. Educației Naționale și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. „S. Haret". Dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu este culpa Ministerului Educației Naționale.
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare - "Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării. "
În consecință, admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea Ministerului Educației Naționale de a "aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diplome de licență și suplimente la diploma pentru reclamante", care nu au urmat o formă de învățământ acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu excede cadrului legal. Pentru a fi vătămată vreun drept trebuie ca acel drept să existe mai întâi. Cu toate acestea, în lipsa unui drept, M. Educației Naționale este obligat prin sentința pe care o criticăm să aprobe tipărirea de formulare tipizate.
Se poate vorbi de un drept doar dacă o persoană a urmat cursurile organizate conform prevederilor legale ale unei instituții de învățământ superior și ulterior finalizării i s-a refuzat eliberarea diplomei de licență.
Nu ne aflăm în această situație. Legea este foarte clară. OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, act normativ de forță juridică superioară Ordinului MECTS nr.5560/2011 la care se raportează instanța de fond statuează ia art. 29 din OUG nr.2Q05: " (4) Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:
a) autorizarea de funcționare provizorie, care acordă dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii;
b) acreditarea, care acordă, alături de drepturile prevăzute la lit. a), și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de M. Educației și Cercetării și de a organiza, după caz, examen de absolvire, licență, masterat, doctorat".
Astfel, instituția de învățământ superior are dreptul de a organiza admiterea la studii dacă este autorizat să funcționeze provizoriu.
Ori, la momentul înscrierii la studii a reclamantelor, U. "S. Haret" nu era autorizată să funcționeze provizoriu pentru forma de învățământ urmată de reclamante, aspect ignorat de altfel de către instanța de fond.
În consecință, soluția instanței de fond cu privire la admiterea cererii de chemare în garanție este nelegală.
Sistemul de drept românesc se bazează pe aplicarea și interpretarea legii. Mai mult fiecare caz este studiat în mod individual. Instanța de fond, în speța dedusă judecății, a refuzat practic să judece cauza prin prisma prevederilor legale existente, raportat la înscrisurile depuse și s-a raportat doar la susținerile reclamantelor.
Motivarea instanței de fond legată de adeverințele emise absolvenților Universității "S. Haret" nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii.
Adeverințele sunt emise în primul rând de instituția care a organizat procesul de învățământ. Adeverința are termen limitat de valabilitate și, mai mult, nu este un înscris opozabil Ministerului Educației Naționale.
M. Educației Naționale este obligat să respecte și să aplice legea și nu înscrisurile emise de terți.
Acest aspect a fost omis de către instanța de fond care a admis în mod neîntemeiat cererea de chemare în garanție.
Într-adevăr instituțiile de învățământ superior au dreptul să solicite MECTS formulare tipizate pentru absolvenții săi, dar MECTS are dreptul de a analiza dacă instituția de învățământ superior a organizat în mod temeinic și legal procesul de învățământ. în caz contrar oricine poate organiza fără drept proces de învățământ și primi diplomă doar pentru că absolventul are o adeverință emisă chiar de către instituția care a organizat procesul de învățământ fără să respecte legea.
O a doua critica adusa soluției instanței de fond se refera la depășirea atribuțiilor sale deoarece a conferit legitimitate unui proces de învățământ organizat în afara cadrului legal și mai ales pentru că a dat o hotărâre cu încălcarea atribuțiilor judecătorești fiind astfel incidente prevederile art. 304 pct.(4) Cod procedură Civilă.
Învederează astfel instanței că actele de studii pot-fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat, examenele de licență și care au urmat o specializare Ia o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de Guvern care se actualizează anual.
Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. De asemenea, potrivit prevederilor art29 din O.U.G. nr.75/2005, rezultă că dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii, îl are numai o instituție care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de funcționare provizorie.
Menționează că U. "S. Haret" din București a solicitat în dosarul nr._ anularea H.G. nr.676/2007 și HG nr.635/2008.
Prin Decizia nr.4726/29.10.2009 pronunțată în dosarul nr._, înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către U. "S. Haret" din București.
De precizat este faptul că în considerentele acestei hotărâri judecătorești, instanța supremă a reținut următoarele: "Guvernul are competența atât de a reglementa durata cursurilor la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță, cât și de a exercita controlul asupra duratei stabilite de universități pentru cursurile de zi, în raport cu criteriile oferite de standardele europene de calitate și eficiență a învățământului și pe baza procedurilor de evaluare prestabilite prin acte normative speciale.
Prin urmare, o instituție care înscrie „studenți" și eliberează diplome la formele de învățământ cu frecvență redusă și Ia distanță care nu au parcurs procedura obligatorie autorizării nu este îndreptățită să înmatriculeze, să elibereze diplome, să desfășoare procesul de învățământ pentru formele de învățământ care nu au parcurs etapele obligatorii ale acreditării și autorizării provizorii.
Astfel, prin dispoziția dată, instanța de fond obligă M. Educației Naționale la aprobarea tipăririi formularelor tipizate necesare pentru eliberarea diplomelor de licență, ignorând în mod vădit cadrul legal în vigoare respectiv Legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare, Legea învățământului nr. 84/1995 republicată cu modificările și completările ulterioare si OUG. 75/2005.
Menționează că, în cazul Universității „S. Haret" din București, specializările/ programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate tară respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.88/1993, a OUG. nr.75/2005 și ale H.G. nr.1011/2001. Nu s-a parcurs procedura prevăzută de către legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.
Pentru a exista studii universitare trebuie ca acestea să fie reglementate, să existe atât în fapt cât și în drept. Nu e suficient ca o persoană să afirme că a urmat niște studii pentru a primi o diplomă. Pentru a fi numit absolvent trebuie să fii înscris la o facultate din cadrul unei instituții de învățământ superior care a fost acreditată /autorizată să funcționeze la forma de învățământ specializarea ce urmează a fi trecută pe diplomă.
Așa cum a menționat, conform prevederilor legale formele de învățământ la distanță și fară frecvență trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
În concluzie, instanța de fond, încălcând principiul separației puterilor în stat, dispune peste atribuțiile trasate acesteia de către legiuitor și admite în mod netemeinic și nelegal acțiunea reclamantelor care nu au urmat o formă de învățământ reglementată conform dispozițiilor legale.
Faptul că au fost emise niște adeverințe nu presupune că au fost urmate forme de învățământ cu respectarea dispozițiilor legale. Instanța de fond se raportează la adeverințele emise, deși acestea sunt înscrisuri cu valabilitate redusă și care nu pot înlocui legea.
Ca să te prevalezi de un drept trebuie ca acesta să existe. MECTS nu i se poate opune un proces de învățământ care nu a fost desfășurat în condițiile legii și nici nu poate aproba eliberarea de tipizate peste numărul de studenți care au fost admiși la forme de învățământ cu nerespectarea prevederilor legale.
Critică astfel soluția dată întrucât, pentru o hotărâre temeinică si legală, era suficient a se analiza cuprinsul hotărârilor de guvern care reglementau în privința structurii fiecărei instituții de învățământ superior, inclusiv a Universității „S. Haret" a specializărilor autoizate/acreditate- să funcționeze provizoriu. O lecturare a H.G. nr.410/2002, H.G. nr.940/2004, H.G. nr.1609/2004. H.G. 676/2007 în paralel cu lecturarea adeverințelor de studii ale reclamantelor din care să reiasă si forma de învățământ erau suficiente pentru corecta dezlegare a pricinii.
Admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale este nelegală, acesta fiind obligat să încalce actele normative menționate mai sus prin aprobarea de formulare tipizate pentru specializări nereglementate de legiuitor.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecata, consideră ca acestea sunt neîntemeiate întrucât M.E.N. si-a îndeplinit obligația de a aviza achiziționarea unui număr de diplome de licența pentru actele de studii destinate absolvenților din promoția 2009 si numai parata U. "S. Haret" este vinovata de situația actuala a reclamantelor deoarece numai aceasta a individualizat in concret beneficiarii tipizatelor avizate prin NOTA USH- 630/18.11.2010 si prin urmare printre aceștia nu s-au numărat si reclamantele.
Raportat la cele de mai sus solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și rejudecarea acțiunii în sensul respingerii cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată față de M. Educației Naționale.
În drept, a invocat art.60, art. 304 pct.(4), (5) și (9), art. 304 indice 1 din Codul de Procedură Civilă, Legea nr. 288/2004, O.U.G. nr.75/2005, OMECT nr.2284/2007.
Prin întâmpinările depuse de intimate s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că recurenta-reclamantă I. (M.) I. a absolvit în anul 2009 cursurile Facultății de Sociologie și Asistență Socială, specializarea Sociologie, învățământ la distanță, din cadrul Universității S. Haret, și a promovat examenul de licență din sesiunea iulie 2009, fiindu-i eliberată Adeverința nr. 320 din 23.07.2009 care confirmă dobândirea titlului de licențiat în Sociologie.
De asemenea, și recurenta-reclamantă M. (S.) J. G. a absolvit în anul 2009 cursurile Facultății de Psihologie, specializarea Psihologie, învățământ la distanță, din cadrul Universității S. Haret, și a promovat examenul de licență din sesiunea iulie 2009, fiindu-i eliberată Adeverința nr. 6908 din 23.07.2009 care confirmă dobândirea titlului de licențiat în Psihologie.
Potrivit Ordinului MECT nr. 2284/2007, adeverința de absolvire a studiilor are un termen de valabilitate de 12 luni, termen în care universitatea are obligația de a completa diploma de licență și suplimentul la diplomă, care se eliberează absolventului, la cererea acestuia.
Diplomele de licență se completează pe formulare tipizate care sunt realizate de o unitate specializată desemnată de MEN, în fapt . necesar ca cererea universității de eliberare a formularelor tipizate ale diplomelor de licență să fie aprobată de MEN.
În cazul de față, intimata-pârâtă U. S. Haret a solicitat recurentului-chemat în garanție MEN, printr-o . adrese, să aprobe tipărirea de către . formularelor de diplome de licență necesare promoției din anul 2009. Recurentul MEN a încuviințat aceste cereri doar în parte și a refuzat să aprobe tipărirea formularelor pentru formele de învățământ la distanță și frecvență redusă, invocând faptul că U. S. Haret a organizat nelegal aceste forme de învățământ, fără a parcurge procedura de evaluare academică la care face referire art. 17 din HG nr. 1011/2001.
În aceste condiții, intimata-pârâtă U. S. Haret nu a putut da curs cererilor formulate de reclamante de eliberare a diplomei de licență și a suplimentului acestuia, lipsindu-i formularele tipizate necesare.
Din cuprinsul corespondenței dintre cele U. S. Haret și M. Educației Naționale, ca și al întâmpinărilor formulate în cauză, Curtea reține că între aceste două instituții, există divergențe în ceea ce privește interpretarea normelor referitoare la organizarea învățământului la distanță și cu frecvență redusă, MEN considerând că aceste forme trebuie supuse procedurii de acreditare, potrivit art. 17 din HG nr. 1011/2001, în timp ce U. S. Haret consideră că nu este necesară o astfel de acreditare pentru specializările acreditate pentru cursuri la zi, invocând în acest sens art. 8 din Ordinul MECTS nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007.
Prin urmare, se recunoaște de către MEN că U. S. Haret este o instituție de învățământ superior care era acreditată să organizeze cursuri și examen de licență pentru specializările absolvite de reclamante, însă consideră că respectiva acreditare era acordată numai pentru forma de învățământ la zi, nu și pentru învățământ la distanță și frecvență redusă.
Curtea mai reține că, deși intimatul-chemat în garanție MEN consideră că organizarea cursurilor la formele învățământ la distanță și frecvență redusă de către U. S. Haret s-a făcut în mod nelegal, atât în perioada în care reclamantele au urmat aceste cursuri, cât și anterior, nu a demarat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că instituția de învățământ superior a acționat în afara cadrului legal, nu s-a contestat dreptul Universității de a organiza examen de licență pentru formele de învățământ pe care ministerul le consideră neacreditate și nu s-a solicitat anularea examenelor în urma cărora li s-au eliberat absolvenților adeverințele care atestă faptul că au obținut titlul de licențiat la o anumită specializare.
Având în vedere lipsa vreunei măsuri luate de către MEN în vederea sancționării pretinsei organizări nelegale de către U. S. Haret a cursurilor universitare la formele de învățământ la distanță și frecvență redusă, precum și dispozițiile neclare ale art. 8 din ordinul MECTS nr. 3404 din 07.03.2006 potrivit căruia „formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”, care au permis interpretarea dată de U. S. Haret, Curtea apreciază că nu se poate reține organizarea cursurilor absolvite de reclamante în afara cadrului legal, astfel cum susține recurentul-chemat în garanție MEN.
De asemenea, Curtea mai reține că există o jurisprudență constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care în cauze similare cu cea de față a considerat că absolvenții Universității S. Haret la formele de învățământ la distanță și frecvență redusă cărora li s-au eliberat adeverințe provizorii de absolvire sunt îndreptățiți la obținerea diplomei de licență iar MEN are obligația de a aproba tipărirea formularelor necesare.
Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție a adoptat în ședința judecătorilor Secției de C. Administrativ și Fiscal din data de 28.10.2013 o soluție de principiu pentru unificarea practicii judiciare, în sensul jurisprudenței de obligare a pârâtei U. „S. Haret” să elibereze diploma de licență și/sau suplimentul la diplomă, de admitere a cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale și de obligare a ministerului, în calitate de chemat în garanție, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomele de licență și suplimentele de diplomă, fiind menționate Deciziile nr.690/2012, nr.953/2012, nr.1638/2012 și nr.3302/2012.
În aceste condiții, soluția instanței de fond se impune a fi menținută și pentru respectarea principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza B. c. României).
Curtea mai reține că solicitarea din cererea de chemare în garanție se încadrează în prevederile art. 60 din codul de procedură civilă iar prin admiterea acesteia instanțele nu și-au depășit atribuțiile judecătorești, soluția încadrându-se în cele prev. de art. 18 alin. 1 din Legea 554/2004.
Față de toate cele arătate mai sus, Curtea, apreciază că refuzul pârâtei USH de a elibera reclamantelor diploma de licență, respectiv refuzul chematului în garanție MEN de a aproba tipizarea formularelor de diplomă de licență, sunt nejustificate, motiv pentru care este legală și temeinică soluția instanței de fond, de admitere a acțiunii principale și a cererii de chemare în garanție, urmând a se respinge recursul declarat de chematul în garanție M. Educației Naționale, ca nefondat.
În ceea ce privește cererea intimatei-pârâte USH de obligare a recurentului-chemat în garanție la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentate de onorariu de avocat, Curtea urmează să o respingă ca nefondată, întrucât, deși a fost respins recursul chematului în garanție, a fost menținută soluția instanței de fond de obligare a pârâtei USH la eliberarea diplomelor de licență, în favoarea reclamantelor, astfel că are o culpă procesuală nu numai recurentul-chemat în garanție, ci și intimata-pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul - chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, în contradictoriu cu intimatele - reclamante I. E. și M. J. G. și intimata – pârâtă U. S. HARET, împotriva sentinței civile nr. 2451 din data de 30.09.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, ca nefondat. Respinge cererea intimatei - pârâte U. S. HARET de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,azi, 17.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, C. M. F. P. C. G. I. C.
GREFIER,
P. C.
Redactat / Tehnoredactat G.I.C. 2 ex. Jud. fond V.M. Tr. Ialomița |
| ← Pretentii. Decizia nr. 4008/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 7272/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
