Obligaţia de a face. Decizia nr. 6125/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6125/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 49287/3/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 6125
Ședința publică din data de 10 septembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. D.
JUDECĂTOR - A. M.
JUDECĂTOR - M. M. P.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL împotriva sentinței civile nr. 732/04.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. V. și intimata-pârâtă INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN PREFECT, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata-reclamantă prin avocat D. V., lipsind recurentul-pârât și intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că la data de 14.07.2014, prin serviciul registratură, intimata-pârâtă a depus întâmpinare în 3 exemplare, după care:
Având în vedere faptul că la termenul anterior instanța a pus în vedere apărătorului intimatei-reclamante să depună la dosarul cauzei împuternicire avocațială din care să rezulte că asistă și reprezintă pe intimata-reclamantă N. V., obligație pe care acesta nu a îndeplinit-o, Curtea dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare în vederea depunerii împuternicii avocațiale la dosarul cauzei.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică se constată aceeași prezență.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatei-reclamante depune în ședință publică împuternicire avocațială din care rezultă că asistă și reprezintă pe intimata-reclamantă N. V..
Curtea procedează la comunicarea către apărătorul intimatei-reclamante a unui exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe noi de administrat în faza procesuală a recursului, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului, urmând a se pune concluzii inclusiv pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către M. București prin Primar General ca și motiv de recurs.
Având cuvântul în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, apărătorul intimatei-reclamante învederează faptul că, în speță, chiar și Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că recurentul Primăria Municipiului București are calitate până la momentul eliberării dispoziției de către primar și numai cu referire la atacarea în instanță a acestui act, ulterior calitatea aparținând Unității Administrativ Teritoriale, respectiv M. București. Consideră că excepția este neîntemeiată, M. București are calitate procesuală în cauză și, de asemenea, are obligația să înainteze documentația către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Depune note scrise. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea constată recursul în stare de judecată și îl reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele :
Prin sentința civilă nr. 732/04.02.2014 a Tribunalului București - Secția a II-A C. administrativ și fiscal pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Institutia P. Municipiului Bucuresti și în consecința a fost respinsă acțiunea formulata în contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta N. V. în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar General, pârâtul fiind obligat, prin primarul general, să înainteze dosarul nr.2935/2001 privind notificarea nr.3015/26.04.2001 și Dispoziția nr._/15.12.2008 către Comisia Centrala de Stabilire a Despăgubirilor (actualmente Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor), după efectuarea controlului de legalitate de către prefect .
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Instituția P. Municipiului București este întemeiată intrucat în conformitate cu prev.art.13-16 din titlul VII din Legea nr.247/2005 doar CCSD are atribuții vizând stabilirea despăgubirilor, iar controlul de legalitate poate fi efectuat doar după ce se emite dispoziția de restituire în natura sau de acordare de masuri reparatorii, astfel ca acțiunea formulata în contradictoriu cu aceasta parata urmează fi respinsa ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat obligarea paratului M. București prin Primarul General sa înainteze dosarul nr.2935/2001 ce are ca obiect notificarea nr. 3015/26.04.2001 și Dispoziția nr._/15.12.2008 către Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Instituția P. Municipiului București nu soluționează notificările formulate în temeiul Legii 10/2001 și nici nu emite Dispoziții în temeiul aceleiași legi, prefectul emițând doar ordine cu caracter individual sau normativ, conform art. 26 alin.1 al Legii nr. 340/2004.
Potrivit art.21(4) din Legea nr.10/2001, republicată, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiva primarului general al Municipiului București, ori, după caz, a președintelui consiliului județean ".
Ca urmare, competența exclusivă pentru soluționarea notificărilor și emiterea dispoziției pentru restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită revine primarilor sau Primarului General al Municipiului București.
Conform prevederilor art. 16.92din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, "Dispozițiile primarilor administrativ-teritoriale sau a președinților consiliilor județene, prevăzute la pct. 16.7, se centralizează pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.
Ca urmare, raportat la prevederile art.16 alin. 21 din cap. VI, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, obiectul acțiunii formulate în contradictoriu cu Instituția P. l-ar putea reprezenta numai obligarea Instituției P. la înaintarea referatului conținând avizul de legalitate, ca urmare a efectuării controlului de legalitate, în contextul existenței dispoziției emise de autoritățile competente, respectiv Primarul Municipiului București, transmisă acestuia de către autoritatea emitentă, în vederea efectuării controlului de legalitate.
La dosarul de despăgubire se va anexa, ca urmare a controlului de legalitate asupra dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale sau a președintelui consiliului județean, exercitat în temeiul Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului întocmit după urmarea procedurilor prevăzute de lege.
La data de 16.05.2013 a fost publicata în MO Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România care a abrogat prevederile din cap.VII ale Legii nr.247/2005.
Potrivit art. 17 din acest act normativ - (1) În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții:
a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;
b) dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor;
Art. 18. - (1) Comisia Națională funcționează pe baza prevederilor prezentei legi și a regulamentului propriu de organizare și funcționare. Regulamentul Comisiei Naționale se aprobă prin decizie a prim-ministrului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Comisia Națională emite decizii sub semnătura președintelui acesteia. Comisia Națională lucrează în ședință în prezența a minimum 7 membri și decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți.
(3) Comisia Națională preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare.
Art. 21. - (1) În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.
(2) Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
(3) Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.
(5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
(7) Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
(8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).
(9) În cazul validării deciziei entității învestite de lege, Comisia Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
Intrucat din dosarul administrativ rezulta ca a fost emisa pentru soluționarea notificării reclamantei, dispoziția nr._/15.12.2008, urmează ca în temeiul art. 21 din Legea nr.165/2013, parata PMB sa fie obligata sa înainteze dosarul administrativ Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, după exercitarea controlului de legalitate de către Prefect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. București prin Primar General, solicitând modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii cererii îndreptate împotriva sa ca fiind neîntemeiată.
În motivare, recurentul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului București și a Municipiului București, solicitând respingerea acțiunii ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Recurentul a arătat că reclamanta nu face dovada motivării în drept a atribuțiilor care le reveneau Primăriei Municipiului București și Municipiului București, care să justifice raportul procesual dintre cel căruia i s-a cauzat paguba și cel vinovat de producerea pagubei. Pentru a avea calitate procesuala pasiva în cauza, trebuie sa existe identitate intre persoana paratului și cel despre care se pretinde ca este obligat în obiectul juridic supus judecății, ceea ce nu este aplicabil Municipiului București în prezenta cauza. În contenciosul administrativ calitatea procesual pasiva aparține autorității publice care a emis sau trebuia sa emită actul administrativ.
Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicata, restituirea în natura sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivata a primarilor, respectiv Primarului General al Municipiului București, ori după caz a președintelui Consiliului Județean. Ca urmare, competența exclusivă pentru soluționarea notificărilor și emiterea dispoziției pentru restituirea în natura sau prin echivalent către persoana îndreptățită revine primarilor sau Primarului general al Municipiului București.
Pe fondul cauzei, recurentul a arătat că potrivit art. 16.92 din titlul VII din Legea nr. 247/2005 „Dispozițiile primarilor administrativ -teritoriale sau a președinților consiliilor județene, prevăzute la 16.7 se centralizează pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.”
În drept, au fost invocate prevederile Noului Cod de Procedură Civilă, Legii nr. 10/2001, Legii nr. 554/2004, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 C.pr.civ.
Intimatul-pârât Instituția P. Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 308 C.pr.civ., Legii nr. 10/2001, Legii nr. 247/2005 și Legii nr. 340/2004, solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în limitele prevăzute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
În ceea ce motivul de recurs vizând excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât M. București prin Primar General, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, se observă că în argumentarea acestei excepții, recurentul pornește de la o premisă falsă referitoare la obiectul cererii de chemare în judecată care este reprezentat de obligarea pârâtului M. București prin Primar General la înaintarea dosarului nr. 2935/2001 ce are ca obiect notificarea nr. 3015/26.04.2001 și dispoziția nr._/15.12.2008 către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar nu obligarea la soluționarea notificării nr. 3015/26.04.2001.
Este adevărat că art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 prevede că „(4) În cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București, ori, după caz, a președintelui consiliului județean.”, rezultând că cel care are competența materială de emitere a dispoziției de soluționare a notificărilor adresate Municipiului București este primarul general al acestei unități administrativ-teritoriale. Însă la fel de adevărat este că obiectul prezentei cereri de chemare în judecată nu vizează atribuțiile primarului general al Municipiului București în emiterea dispoziției de soluționare a notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001. De altfel, așa cum rezultă din actele dosarului, ambele părți recunosc că primarul general și-a executat obligațiile decurgând din Legea nr. 10/2001 în cazul notificării nr. 3015/26.04.2001, emițând dispoziția nr._/15.12.2008.
Constatând că prin cererea de chemare în judecată intimata-reclamantă a solicitat obligarea M. București, în calitate de unitate administrativ-teritorială deținătoare a imobilului a cărei restituire s-a solicitat, la înaintarea dosarului aferent notificării nr. 3015/26.04.2001 și dispoziției nr._/15.12.2008 către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar atribuțiile în acest sens ale recurentului-pârât sunt prevăzute de art. 21 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora „(1) În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.”, Curtea apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul-pârât M. București prin Primar General este nefondată.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că art. 21 din Legea nr. 165/2013, ce este incidentă și prezentei cauzei conform art. 4 din acest act normativ, prevede că „(1) În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate. (2) Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege. (3) Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. (4) Comisiile județene de fond funciar și Comisia de Fond Funciar a Municipiului București pot propune Comisiei Naționale soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local. (5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante. (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. (6^1) În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6). (7) Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6). (8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7). (9) În cazul validării deciziei entității învestite de lege, Comisia Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.”
Întrucât recurentul-pârât nu a făcut dovada că ar fi înaintat dispoziția nr._/15.12.2008 emisă de Primarul General al Municipiului București și documentația aferentă către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și nici nu a invocat și dovedit o împrejurare obiectivă și în afara oricărei culpe a instituției care să fi făcut imposibilă până la acest moment îndeplinirea obligației legale, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut că cererea de chemare în judecată este întemeiată. Mai mult, Curtea observă că deși recurentul-pârât a susținut că obligația înaintării dosarelor către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor revine Instituției P. Municipiului București, nu a făcut dovada că ar fi înaintat dispoziția nr._/15.12.2008 și documentația aferentă către Instituția P. Municipiului București.
Pentru aceste considerente, întrucât nu există în cauză niciunul dintre motivele prev. de art. 304 coroborat cu art. 3041 C.pr.civ., reținând și considerentele sentinței civile recurate, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că în temeiul art. 312 C.pr.civ. acesta va fi respins ca atare, menținându-se hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul-pârât M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 732/04.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. V. cu domiciliul ales la C.A. D. V. în București, Șoseaua S. nr. 2, ., ., ., și intimata-pârâtă INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN PREFECT cu sediul în București, Piața Presei Libere nr. 1, . 1, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. D. A. M. M. M. P.
GREFIER
E. S.
Red./thred. MD - 2 ex./27.09.2014
Tribunalul București –Secția C.
Jud. Fond – D. C.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 9556/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1540/2014. Curtea de... → |
|---|
