Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1378/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1378/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 8393/2/2013
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1378
Ședința publică de la 6 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. B.
GREFIER: M. B.
* * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea acțiunii promovate de reclamantul M. G. în contradictoriu cu pârâții U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, I. NAȚIONAL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA AVOCAȚILOR și B. BUCUREȘTI, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspund reclamantul, personal, legitimat cu cartea de identitate . nr._, CNP_, și pârâții U. Națională a Barourilor din România, prin avocat R. A., care depune împuternicire avocațială la dosar, și B. București, prin avocat, care depune împuternicire avocațială, lipsă fiind pârâtul I. Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având pe rând cuvântul, reclamantul, personal, și pârâții, prin avocați, arată că, în opinia acestora, competența de soluționare a prezentei cauze aparține Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Curtea, verificându-și din oficiu competența potrivit art. 131 din Codul de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza de față având în vedere obiectul acesteia și dispozițiile art. 10 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. București, invocată de acesta prin întâmpinare, precum și asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta U. Națională a Barourilor din România prin întâmpinare.
Pârâtul B. București, prin avocat, solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere motivele invocate în întâmpinare.
Reclamantul arată că nu se opune admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. București.
Pârâta U. Națională a Barourilor din România, prin avocat, formulează concluzii de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. București. Totodată, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, pe care a invocat-o prin întâmpinare, în principal în raport de lipsa plângerii prealabile cu privire la actul administrativ presupus vătămător, învederând că există o procedură standard în ce privește examenele de admitere în profesie, astfel cum este prevăzută în Regulament, care de altfel nu a fost contestat. În subsidiar, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii având în vedere că se solicită verificarea de către judecător a modului de corectare a lucrărilor, apreciind că argumentele aduse în susținerea excepției sub acest aspect pot fi avute în vedere și ca apărare pe fondul cauzei.
Reclamantul solicită respingerea excepției inadmisibilității, având în vedere că procedura prealabilă a fost efectuată, cererea fiind formulată la aproximativ o oră de la momentul afișării rezultatului la contestație. Învederează că solicitarea făcută prin cererea de chemare în judecată este de a se analiza în mod obiectiv baremul de corectare, întrucât nu este de acord modul în care a fost notată lucrarea.
Pârâtul B. București, prin avocat, solicită admiterea excepției inadmisibilității, având în vedere că nu a fost respectată procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004.
Având în vedere că excepțiile invocate pot duce la respingerea acțiunii, pârâții B. București și U. Națională a Barourilor din România, prin avocați, solicită plata cheltuielilor de judecată în sumă de 800 de lei fiecare, reprezentând onorariu avocațial achitat conform dovezilor pe care le depun la dosar.
Reclamantul solicită respingerea ca neîntemeiate a cererilor privind plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că acțiunea a fost promovată în urma refuzului pârâtei U. Națională a Barourilor din România de a răspunde în timp util la cererea prealabilă adresată acesteia. Depune concluzii scrise.
Curtea reține dosarul în pronunțare asupra excepțiilor invocate prin întâmpinări.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 23.12.2013, reclamantul M. G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții U. Naționala a Barourilor din România, I. Național pentru Pregătirea și Perfecționare a Avocaților și B. București, obligarea acestora la emiterea unei hotărâri prin care să se recunoască faptul că a promovat examenul de intrare în profesia de avocat stagiar, cu care să se poată înscrie în Tabloul avocaților stagiari din B. București, pentru a putea profesa, precum și obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 62.000 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin nepromovarea examenului de intrare în profesia de avocat stagiar, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, referitor la primul capăt de cerere, reclamantul a arătat că, în septembrie 2013, a susținut examenul pentru . avocat stagiar în B. București, însă, deși în urma examinării și după afișarea baremelor de corectare a promovat acest examen, la afișarea rezultatelor a constatat diferențe foarte mari și neîntemeiate între nota pe care el și-o calculase și cea acordată de comisia de corectare la trei dintre materiile de examen, respectiv D. civil, D. penal și Organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Și în urma contestației, notele acordate au fost cu mult sub cele pe care și le calculase.
A menționat că, la data de 24.10.2013, a depus la UNBR o cerere către Președintele Comisiei naționale de organizare a examenului, în cuprinsul căreia a prezentat situația, solicitând acordarea punctajului corespunzător la cele trei materii, cerere la care nu a primit răspuns până la data introducerii acțiunii. A apreciat că în acest mod a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de lege.
Ulterior, la data de 31.10.2013, a depus la INPPA cerere de vizualizare a lucrărilor și de prezentare a modului în care i-a fost acordat punctajul la cele trei materii, însă nu a primit răspuns nici la această solicitare, astfel că la data de 20.11.2013 a depus la INPPA cerere pentru a i se pune la dispoziție copii ale lucrărilor și pentru a fi primit în audiență a directorul instituției, și aceasta rămasă fără răspuns.
Cu privire la examen, reclamantul a arătat că la materia Organizarea și exercitarea profesiei de avocat stagiar au fost date ca subiect și „Cazurile de nedemnitate ale profesiei de avocat”, deși acestea nu apăreau în tematica pentru examenul de primire în profesie a avocaților stagiari, ci doar în tematica pentru examenul de primire în profesia de avocat definitiv. Contestațiile formulate sub acest aspect au fost respinse, reclamantul precizând că la momentul respectiv nu a considerat necesar să facă o contestație, întrucât, conform baremului afișat de UNBR, obținuse o notă bună, astfel că nu avea interes să susțină respectivul demers. Având în vedere însă rezultatele examenului, a solicitat remedierea situației și acordarea punctajului corespunzător, de 2 puncte, cu care a fost punctat subiectul în cauză.
Totodată, reclamantul a susținut că aceeași situație există și în cazul subiectului „Compatibilități ale profesiei de avocat”, care nu se regăsește în tematică, însă a constituit subiect de examen. Prin urmare, și în acest caz a solicitat acordarea punctajul ului corespunzător, de 1.5 puncte.
A invocat încălcarea în acest mod a prevederilor art. 14 alin. 3 lit. a din Regulamentul de organizare și desfășurare a examenului care impun elaborarea subiectelor de examen în concordanță cu tematica și bibliografia aprobate și publicate de Consiliul UNBR.
Față de situația prezentată, reclamantul a solicitat ca instanța să analizeze lucrările sale și baremele și să constatate că notele acordate de Comisia de corectare sunt mai mici decât cele cuvenite, urmând a se observa în urma acestei analize că, în realitate, a obținut cel puțin media 7.00 și, pe cale de consecință, să fie obligate pârâtele să emită o hotărâre prin care să se recunoască faptul că a promovat examenul și care să îi permită înscrierea în Tabloul avocaților din B. București, ca avocat stagiar.
Referitor la despăgubirile pretinse, de 62.000 lei, a arătat că acestea sunt menite a repara prejudiciul moral și material suferit, constând în afectarea stării psihice a sa și a familiei sale și în pierderea șanselor de angajare pe care le-a avut.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 4 și art. 14 din Regulamentul de organizare a examenului de primire în profesia de avocat.
A anexat cererile adresate pârâților, tematica examenului, regulamentul de examen, subiectele și baremele.
Pârâtul B. București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, față de împrejurarea că nu are atribuții în ce privește organizarea și desfășurarea examenului de primire în profesie, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pe motiv că lucrările de examen ale reclamantului au fost corect punctate, iar acesta nu a obținut punctajul minim necesar pentru a fi declarat admis.
A anexat Hotărâri ale Consiliului UNBR privind organizarea și desfășurarea examenului de primire în profesie.
Pârâta U. Naționala a Barourilor din România a formulat la rândul său întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, învederând că reclamantul nu indică actul administrativ presupus vătămător pe care îl contestă pe calea contenciosului administrativ, că acesta nu a urmat procedura indicată de regulamentul de examen în sensul contestării baremului de notare, solicitând direct instanței să „noteze” practic lucrările sale și, de asemenea, că nu a formulat plângere prealabilă cu privire la rezultatele examenului. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu a obținut notele necesare admiterii în profesie.
Pârâtul I. Național pentru Pregătirea și Perfecționare a Avocaților nu a formulat întâmpinare în cauză.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea Uniunii Naționale a Barourilor din România, prin care, referitor la susținerile pârâtei în sensul că nu a indicat actul administrativ contestat, a precizat că obiectul acțiunii îl reprezintă emiterea unui nou act administrativ, și nu anularea Hotărârii nr. 771/26.10.2013 a Consiliului UNBR.
Cât privește faptul că nu a urmat procedura indicată de Regulamentul de examen în sensul contestării baremului de notare, a precizat că ceea ce contestă este corectarea defectuoasă cu care a fost notat și neaplicarea obiectivă a baremului, și nu baremul în sine. A apreciat că, cel puțin la materia de D. civil, corectarea defectuoasă este dovedită, întrucât, ca urmare a diferențelor mari de notare (primul corector a acordat nota 8.6, iar al doilea 6.6) s-a ajuns la mediere, împrejurare de care a luat cunoștință cu ocazia vizualizării lucrării.
Totodată, a reiterat susținerile potrivit cărora nu a avut interes să depună contestație imediat după examen, deoarece îl promovase cu succes, menționând și că, după afișarea rezultatelor, nu putea depune contestație la barem, deoarece nu mai era în termen. A subliniat însă că, deși alți candidați au făcut în termen contestații pentru același motiv, acestea au fost în totalitate respinse.
De asemenea, reclamantul a precizat că nu a solicitat direct instanței să analizeze lucrările, ci a solicitat mai întâi pârâților acest lucru, apreciind că, în ceea ce îl privește, a depus toate diligențele pentru îndreptarea situației, prin cererile înaintate către aceștia.
Cu privire la nevalabilitatea plângerii prealabile, a susținut că atât nesoluționarea cererii în termenul legal de către pârâtă, cât și refuzul pârâtei de a răspunde plângerii prealabile constituie temeiuri pentru sesizarea instanței, subliniind că pârâta nu a răspuns cererilor pe care i le-a adresat.
A anexat răspunsului la întâmpinare anunțul INPPA privind cererile unor candidați de vizualizare a lucrărilor și procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la barem.
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C.pr.civ., excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări, ce au fost puse în discuția părților la termenul de judecată de astăzi, 06.05.2014, Curtea reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. București este întemeiată și va fi admisă, față de obiectul cauzei, prin care se solicită obligarea pârâților la emiterea unei hotărâri prin care să se recunoască faptul că reclamantul a promovat examenul de intrare în profesia de avocat, și față de împrejurarea că, potrivit dispozițiilor legale incidente în materie, acest pârât nu are atribuții în ce privește organizarea și desfășurarea respectivului examen.
Astfel, potrivit art. 17 din Legea nr. 51/1995, republicată, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, examenul de primire în profesia de avocat este organizat de U. Națională a Barourilor din România și se susține în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, având la bază o metodologie elaborată și aprobată de Consiliul UNBR, iar comisia națională de examen este desemnată de Comisia permanentă a UNBR.
În acest sens, prin Hotărârea nr. 4/08.07.2011, Consiliul UNBR a adoptat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat, iar prin Hotărârea nr. 713/29.06.2013 a dispus organizarea examenului de primire în profesie din sesiunea septembrie 2013.
Curtea reține așadar că nu există identitate între persoana pârâtului B. București și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, atâta timp cât această autoritate nu are competențe în privința organizării și desfășurării examenului de primire în profesia de avocat.
Pentru aceste motive, va respinge acțiunea promovată în contradictoriu cu pârâtul B. București ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cât privește excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta U. Națională a Barourilor din România prin întâmpinare, Curtea o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că, anterior introducerii prezentei acțiuni, prin care se contestă rezultatele finale obținute de reclamant la examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea septembrie 2013, acesta a solicitat pârâtei UNBR, prin cererea înregistrată sub nr. 296-DIV-2013/24.10.2013 (fila 10), reevaluarea notelor finale acordate lucrărilor sale în urma soluționării contestațiilor, demers ce echivalează cu parcurgerea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de aceeași pârâtă, pe motiv că prin cererea de chemare în judecată se solicită practic ca instanța să noteze lucrările candidatului, este însă întemeiată și va fi admisă, pentru următoarele considerente:
Reclamantul a participat la examenul de admitere în profesia de avocat, sesiunea septembrie 2013, însă notele finale obținute la disciplinele de concurs, după soluționarea contestațiilor, nu i-au permis să fie declarat admis.
Prin prezenta acțiune în contencios administrativ, reclamantul contestă rezultatele finale obținute la examen și solicită obligarea pârâților la emiterea unei hotărâri prin care să se recunoască faptul că a promovat examenul, pe motiv că lucrările sale au fost corectate defectuos și că baremul nu a fost aplicat obiectiv.
Deși prin cererea introductivă reclamantul a formulat critici și cu privire la baremul de notare, în sensul că anumite subiecte de examen nu au fost cuprinse în tematică, prin răspunsul la întâmpinare a precizat că nu înțelege să conteste baremul. De altfel, reclamantul nu a formulat contestație la barem, în condițiile art. 28 alin. 2 din Regulament, astfel că asemenea critici formulate direct pe calea acțiunii în contencios administrativ oricum nu ar putea fi primite, cu atât mai mult cu cât pârâta UNBR a invocat prin întâmpinare faptul că nu a fost urmată procedura legală de contestare a baremului.
Cât privește notele finale acordate reclamantului în urma soluționării contestațiilor, potrivit art. 33 alin. 4 din Regulamentul de examen, decizia comisiei de contestații este definitivă.
Instanța de contencios administrativ nu se poate substitui comisiei de corectare sau celei de soluționare a contestațiilor în sensul de a reevalua o lucrare de concurs, căci această atribuție aparține comisiilor de examen, care au un drept exclusiv de apreciere.
În asemenea cazuri, controlul judecătoresc poate viza doar modalitatea în care a fost respectată procedura de examen, respectiv dacă aceasta prezintă suficiente garanții și oferă remedii adecvate pentru a asigura o notare corectă, însă evaluarea propriu-zisă a conținutului științific al lucrărilor și notarea acestora nu este de competența instanței.
Or, criticile formulate în speță nu vizează aspecte procedurale legate de organizarea și desfășurarea examenului, ci exclusiv modul de notare, mai exact obiectivitatea notării, astfel că exced controlului judecătoresc pe care este îndrituită să îl exercite instanța de contencios administrativ, cererea principală fiind, pentru acest motiv, inadmisibilă.
Cât privește capătul de cerere în despăgubiri, față de caracterul său accesoriu, acesta urmează soarta capătului de cerere principal, astfel că acțiunea în întregul său va fi respinsă ca inadmisibilă.
În baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., va obliga reclamantul la plata cheltuielilor de judecată către pârâții B. București și U. Națională a Barourilor din România, în sumă de câte 400 lei, reprezentând onorariul avocațial de 800 lei achitat de fiecare dintre cei doi pârâți potrivit chitanțelor de plată depuse la dosar, redus conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ. În acest sens, se reține că onorariul avocațial pretins cu titlul de cheltuieli de judecată, de 800 lei, este vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei și activitatea efectiv desfășurată de avocați, astfel că nu se impune a fi suportat integral de partea care a pierdut procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. București, invocată de acesta prin întâmpinare.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. G., cu domiciliul în București, sector 4, ., ., . cu pârâtul B. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 5, . nr. 3, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca nefondată excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta U. Națională a Barourilor din România prin întâmpinare.
Admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată de aceeași pârâtă prin întâmpinare.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. G. în contradictoriu cu pârâții U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în București, sector 5, Splaiul Independenței nr. 5, și I. NAȚIONAL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA AVOCAȚILOR, cu sediul în București, sector 3, ., ..
Obligă reclamantul la plata sumei de câte 400 lei către pârâții B. București și U. Națională a Barourilor din România, cu titlul de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 451 alin. 2 C.pr.civ.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.05.2014.
Președinte, Grefier,
M. B. M. B.
Red./Thred./jud.M.B./2 ex./ 25.06.2014
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 4585/2014.... | Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 4598/2014.... → |
|---|
