Obligaţia de a face. Sentința nr. 3458/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3458/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 13253/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3458
Ședința publică din data de 16 decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul T. A. R. D., în contradictoriu cu pârâții M. A. Interne, I. G. al Jandarmeriei Române și U.M. 0260 București, cerere având drept obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 9.12.2014, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când CURTEA, din lipsă de timp pentru a delibera, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii la data de 16.12.2014, când a hotărât:
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 5.12.2012 sub nr._, reclamantul T. A. R. D. a chemat în judecată pârâții M. A. Interne, I. G. al Jandarmeriei Române și U.M. 0260 București solicitând revocarea Ordinului M.A.I. nr. I/654/10.06.2011, nesecret, nepublicat, cu anexe secrete, nivel „secret de stat”, necomunicat; revocarea/anularea Ordinului I.G.J.R. nr._/10.06.2011, ordin secret, cu anexe secrete, nepublicat, necomunicat; anularea tuturor actelor prealabile emiterii Ordinului Șefului Bazei de administrare și deservire a I.G.J.R. nr._/14.09.2011, respectiv toate măsurile organizatorice, punerea la dispoziție prin ordin (necunoscut) al Comandantului U.M. 0260 București și examinarea sub formă de interviu pe subiecte profesionale – pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, desfășurat în perioada iunie – septembrie 2011, ca fiind exercitate fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare; revocarea Ordinului Șefului Bazei de administrare și deservire a I.G.J.R. nr._/14.09.2011 prin care reclamantul, aflat la dispoziția acestei unități, a fost trecut în rezervă începând cu data de 15.09.2011, în urma reorganizării și reducerii unor funcții din statul de organizare, nefiind posibilități pentru a fi încadrat în alte funcții sau unități; repunerea sa în situația anterioară emiterii Ordinului nr._/14.09.2011 și acordarea tuturor drepturilor ce i se cuvin cu începere de la data de 15.09.2011 până la repunerea efectivă în drepturi, precum și drepturile cuvenite neachitate de către M. Administrației și Internelor până la această dată, inclusiv diminuările salariale de 25 % reținute în mod nelegal timp de circa un an și 6 luni pe perioada în care reclamantul a fost cadru militar.
În motivarea acțiunii a arătat că a efectuat stagiul miliar în perioada 2003 – 2004, iar la data de 20.12.2006 a fost chemat în activitate ca subofițer operativ principal, specialitatea logistică, cu gradul de sergent major la UM 0260 București.
Ulterior a fost înaintat în gradul de plutonier, desfășurând activitatea în cadrul Biroului Logistic - Parc auto, conducător auto.
A avut numai calificative FB și absolvit cursul de inițiere în carieră încă din anul 2007.
Începând cu data de 15.06.2011, atât reclamantul, cât și o mare parte din personalul UM 0260 a fost pus la dispoziție în vederea încadrării/trecerii în rezervă.
Reclamantul arată că nu i-a fost adus la cunoștință ordinul de trecere în rezervă, deși acesta este un act administrativ individual, care îl privea în calitatea sa de cadru militar - direct și personal.
Reclamantul arată că toți cei disponibilizați au fost obligați să depună rapoarte de participare la forma de examinare denumită INTERVIU; au fost anunțați că nu pot face contestație la această examinare și în cazul în care nu obțineau o notă corespunzătoare vor fi trecuți în rezervă.
Au fost sfătuiți să stea liniștiți, pentru că se va rezolva problema tuturor celor puși la dispoziție și fiecare va fi încadrat pe post.
Chiar și ulterior trecerii în rezervă au fost sfătuiți să nu întreprindă nicio măsură, să nu conteste, să nu facă plângeri, pentru că este doar o situație tranzitorie și vor fi readuși înapoi pe funcții, deoarece este nevoie de cadre militare calificate, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Reclamantul arată că a participat așadar la un prim interviu, înregistrat (după cum i s-a comunicat) audio-video, însă, chiar dacă a răspuns corect, a fost depunctat în mod nejustificat.
Deoarece candidaților le-a fost adus la cunoștință faptul că pot concura și pe alte posturi similare, la alte unități ale Jandarmeriei Române, reclamantul arată că a făcut raport să participe atât el, dar și alți colegi, la interviuri și la alte unități, ca de exemplu Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, însă le-a fost transmis să nu se prezinte pentru că nu vor fi primiți să concureze cu alți colegi.
Reclamantul arată că avea cunoștință de toate subiectele, fiind temeinic pregătit, iar examinarea a avut în vedere întrebări legate strict de obiectivele vizate de activitatea sa, iar personalul din structură a participat în mare majoritate.
Consideră că examinarea nu a respectat în totalitate dispozițiile regulamentare, iar măsura punerii la dispoziție nu a respectat întocmai procedura legală.
Astfel, potrivit dispozițiilor Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 665/2008, există obligația ca personalul pus la dispoziție pentru motivul desființării funcției să îi fie instituită tutela profesională pe durata a 3 luni, în cadrul căreia să fie asigurată participarea la cursuri de specializare asigurate de angajator, dar aceste dispoziții nu au fost respectate.
De asemenea, s-a spus că Regulamentul de participare, tematica, dar și toată procedura vor fi conforme cu Ordinul M.A.I. nr. 600/2005, însă nici măcar acest ordin nu a fost respectat (ordin nepublicat, deci practic fără efect juridic).
Reclamantul mai arată că la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, dat fiind faptul că la acea dată s-a diminuat semnificativ numărul de posturi pe timp de pace și mobilizare (circa 10.500 posturi ocupate), potrivit dispozițiilor legale în vigoare ( OUG nr.30/2007 și HGR nr. 416/2007) era necesară existența unei alte Hotărâri a Guvernului României prin care să se aprobe numărul de posturi pe timp de pace și mobilizare în anul 2011.
În spiritul acestor dispoziții, unitățile subordonate IGJR – ordonatorii terțiari de credite aveau obligația să facă propuneri în acest sens, pe care să le transmită ordonatorului secundar de credite, iar la rândul său, acesta să le transmită centralizat MAI prin structura specializată.
Ulterior, acest număr de posturi trebuia aprobat prin HGR .
Nu s-a procedat însă legal și aceste etape s-au oprit la nivel de propuneri aprobate în mare grabă prin Ordinul MAI nr. I/654/2011 și prin Ordinul IGJR nr._, ambele ordine fiind nepublicate și/sau cu caracter secret.
Reclamantul arată că nu a deținut certificat ORNISS.
Ulterior emiterii acestor ordine pe care le apreciază ca fiind nelegale, a fost emisă HGR. nr. 656/2011, prin care se aprobă modificări de natura celor arătate, în cadrul MAI, dar arma Jandarmerie nu este cuprinsă.
Mai mult, la data de 20.06.2011 intră în vigoare Ordinul MAI nr. 119/2011 prin care se dispun măsuri în sensul centralizării propunerilor de încadrare în bugetul repartizat MAI pentru anul 2011, acest ordin a fost publicat în M. Of. nr.430/2011.
De-abia după apariția acestui ordin trebuia operat în statele de organizare, deoarece Ordinul nr. I/654/2011 și Ordinul IGJR_ nu au temei legal.
Pe cale de consecință, toate măsurile dispuse în baza acestor ordine (punere la dispoziție, trecere în rezervă) sunt nelegale, lovite de nulitate absolută.
Deși Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995 - lege organică - nu prevede trecerea în rezervă prin nepromovarea unui interviu pe teme profesionale, în fapt acest lucru s-a întâmplat în cazul reclamantului și a altor colegi puși la dispoziție.
Practic, în 20 de minute (durata interviului) a fost trecut în rezervă, fără să fi săvârșit nicio abatere sau vreo faptă antisocială și fără drept de a contesta măsura.
Mai mult, deși Legea nr. 80/1995 prevede acordarea unor plăți și ajutoare la trecerea în rezervă prin disponibilizare (deci nu din vina cadrului militar), aceste plăți nu au fost stabilite și achitate.
Nu s-au achitat la data trecerii în rezervă nici măcar drepturile curente și restante, acestea fiind achitate ulterior (de ex., drepturile pentru norma de hrană în decembrie 2011, iar cele pentru norma de echipare în aprilie 2012, parțial, după evenimentele din Piața Universității).
A fost emisă de către Guvernul României OUG nr. 54/2011 care ar fi trebuit să intre în vigoare în luna august 2011 pentru a fi aplicată cu luna septembrie 2011, acest act normativ vizând plata unui gen de ajutor de șomaj, ca și când cadrele militare ar fi fost salariale, însă nici acesta nu a putut fi aplicat decât începând cu luna noiembrie 2011, primele drepturi bănești (circa 500 lei/lunar) fiind acordate, după o procedură greoaie și umilitoare, de-abia în luna decembrie 2011.
În pofida dispozițiilor legale, reclamantul arată că nu a mai beneficiat nici de asigurare medicală, deși în virtutea faptului că sunt cadre militare aveau dreptul la asistență medicală gratuită.
În ceea ce privește desfășurarea ca atare a examinării sub forma interviului arată că nu s-au respectat dispozițiile legale și regulamentare referitoare la afișarea concursului/publicarea lui în presă și internet, la compunerea comisiilor de examinare, afișarea și asigurarea accesului la tematică și bibliografie, la termenele legale și regulamentare, la posibilitatea contestării examinării.
Nu a fost organizată o departajare obiectivă, începând cu vizita medicală și testarea psihologică, testul de pregătire fizică, pregătire teoretică și practică examen scris și oral, considerente privind vechimea, calificativele obținute, cursuri absolvite, misiuni îndeplinite etc.
S-a procedat în mod subiectiv la păstrarea unor persoane care nu îndeplineau criterii de performanță și competență, ba chiar cercetați penal sau sancționați.
Astfel: - nu a fost respectat Ordinul prin care se impune organizarea și participarea la cursuri de specializare, în sarcina Ministerului Administrației și Internelor;
- nu au fost respectate dispozițiile regulamentare și legale în ceea ce privește compunerea comisiei de examinare (reclamantul arată că șeful său direct a fost în comisie) ;
- tematica și bibliografia nu au fost asigurate în mod corespunzător, accesul la acestea fiind mult limitat, deoarece s-a pus la dispoziție un singur exemplar din documentele cu caracter secret ce pot fi consultate pe perioadă determinată, redusă, numai în cadrul unității, în condițiile în care au fost zeci de persoane care participau la această examinare în cadrul fiecărei structuri; trebuie subliniat faptul că odată cu punerea la dispoziție li s-au ridicat legitimațiile care dau posibilitatea studierii documentelor cu caracter secret ce făceau parte din tematică și bibliografie, creându-se o presiune nepermisă asupra candidaților.
- nu toate funcțiile au devenit funcții vacante, fără să existe un criteriu pentru acest lucru.
- deși la nivelul Ministerului Justiției, Direcției Generale a Penitenciarelor există un număr mare de funcții echivalente vacante, nu s-au făcut demersurile necesare în vederea încadrării acestora de către personalul pus la dispoziție din cadrul instituției Jandarmeriei Române.
- așa-zisul interviu, respectiv examinarea orală, s-a desfășurat prin examinarea a câte unui singur candidat, fără a exista garanția obiectivității examinatorilor, iar în ceea ce îl privește, fără a se respecta perioada de timp de 30 de minute pentru pregătirea răspunsurilor, așa cum au fost anunțați la .>
- nu s-a adus la cunoștință care a fost temeiul legal al examinării, fiind cunoscut faptul că s-au invocat atât ordine sau norme existente de mai mulți ani, dar și dispoziții de ultimă oră, despre existența cărora reclamantul arată că a aflat ulterior
- au fost anunțați că împotriva deciziei comisiei de examinare nu se poate face contestație.
De altfel, fără a putea avea acces la probe, reclamantul arată că nu poate dovedi în niciun fel legalitatea și arbitrariul examinării .
După trecerea în rezervă, la nivelul structurii din care a fost disponibilizat, mai existau două funcții vacante.
De asemenea, după emiterea Ordinului de trecere în rezervă, li s-a pus în vedere să semneze fișa de lichidare, fără ca să fi primit drepturile restante și cele curente privitoare la soldă, norma de echipare, norme de hrană, C/V foi de drum și altele asemenea.
După trecerea sa în rezervă, potrivit Ordinului emis în temeiul disp. art. 82 și 85 alin. (1) litera c ) din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, s-a adresat ANOFM G., în vederea stabilirii dreptului și acordării ajutorului de șomaj, potrivit dispozițiilor OUG DT. 54/2011, însă această instituție i-a comunicat faptul că nu sunt în drept să îl înregistreze, deoarece nu există Norme Metodologice de aplicare, astfel încât este lipsit de acest drept legal.
Pe cale de consecință, reclamantul arată că este privat de o . drepturi privitoare la acordarea ajutorului de șomaj, posibilitatea de a accesa un loc de muncă, dreptul de asigurare medicală, vechime în vederea pensionării, etc., fiind lipsit în mod nejustificat de venitul (și acela foarte redus) la care este îndreptățit.
Ulterior, în data de 18.10.2011 s-a emis o adresă prin care reclamantul arată că era înștiințat despre faptul că au apărut normele metodologice în aplicarea O.U.G. nr. 54/2011 și ce etape trebuie să fie urmate pentru a obține un ajutor de șomaj, dar care în fapt nu este de șomaj.
Pârâtul M.A.I. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind revocarea Ordinului M.A.I. nr. I/654/2011, pentru neîndeplinirea în termen de 30 de zile a procedurii prealabile, acest ordin fiind un act administrativ cu caracter individual.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de anulare a ordinului invocând disp. art.3 din HG 416/2007, art.7 alin.4 și art.12 alin.3 din OUG 30/2007, art.4 alin.2 din Legea 550/2004, art.9 din Ordinul MAI nr. S/65/2011, în raport de care IGJR a avut responsabilitatea formulării de propuneri de reducere a posturilor.
A mai susținut că încadrarea în noile structuri organizatorice, în ceea ce privește cadrele militare, precum și reglementarea modului de desfășurare a examenului de departajare au fost lăsate la latitudinea fiecărui ordonator de credite, în considerarea atributelor manageriale ale acestora de organizare a activității structurii conduse și de gestiune a resurselor umane din subordine.
Fiecare a stabilit o procedură pentru repunerea în funcții a personalului afectat de măsurile de reorganizare, distinctă de procedura de ocupare a posturilor vacante, prev. în Ordinul MAI nr.665/2008 iar regulamentele proprii de desfășurare a examenelor de departajare nu se circumscriu prevederilor Ordinului MAI nr.600/2005.
Au fost invocate disp. art. 74 din Legea 80/1995, precizându-se că pentru a se determina competența profesională a personalului militar și contractual în vederea numirii în funcții, s-a stabilit organizarea evaluărilor prin interviuri structurate pe subiecte profesionale.
Cu privire la nepublicarea ordinului, a menționat că îi sunt aplicabile disp. art. 11 alin.2 lit. b din Legea 24/2000 și că anexele acestuia au caracter clasificat, ordinul fiind transmis IGJR, putând fi consultat de personalul acestuia, la sediul unității în care își desfășoară activitatea, cu respectarea dispozițiilor în vigoare referitoare la informațiile clasificate.
Sub acest aspect au fost invocate disp. art.8 din Anexa 1 la HG 585/2002, disp. art. 12 alin.1 lit. a din Legea 544/2001, art. 31 alin.3 din Constituție, precum și Decizia Curții Constituționale nr.1120/16.10.2008.
A mai fost invocată excepția necompetenței materiale cu privire la capătul de cerere privind anularea ordinelor de punere la dispoziție și de trecere în rezervă, în raport de dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004 și de împrejurarea că Baza de administrare și de deservire a I.G.J.R., conform art. 16 din Legea 550/2004, este o autoritate publică locală aflată în subordinea I.G.J.R., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. față de acest capăt de cerere.
Pârâtul I.G.J.R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității capetelor de cerere 3 și 4 pentru tardivitatea îndeplinirii procedurii prealabile, întrucât reclamantul a formulat plângere prealabilă la 5.12.2012, înregistrată la M.A.I. la 7.12.2012 și la I.G.J.R. la 19.12.2012, împotriva ordinului de trecere în rezervă ce i-a fost comunicat la 14.09.2011.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de anulare a Ordinului I.G.J.R. nr._/10.06.2011 care nu este supus regimului de publicare, față de dispozițiile art. 11 alin. 2 lit. b din Legea 24/2000, art. 55 alin. 3 din H.G. 561/2009, art. 6 din Anexa 1 la H.G. 585/2002.
Acest act administrativ a fost emis în raport de indicatorii aflați în plată potrivit noilor state de organizare în contextul Notei la Anexa nr. 3/19/06 la Legea 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011.
Punerea la dispoziție a cadrelor miliare a avut ca temei de drept dispozițiile art. 82 lit. a teza I din Legea 80/1995, iar trecerea în rezervă a avut ca temei de drept dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. e din aceeași lege.
Prin aplicarea ordinului I.G.J.R. contestat, începând cu 15.06.2011, numărul de posturi din statul de organizare al Bazei de administrare și deservire a I.G.J.R. (structura administrativă – auto – transport autor ușor) a fost redus cu 3 posturi.
În urma susținerii interviului pe subiecte profesionale din data de 27.06.2011, reclamantul a obținut nota 4,78 clasându-se pe locul 72 din cele 74 de cadre militare aflate la dispoziție, participante la interviu și care au făcut parte din vechea structură pentru cele 71 de funcții prevăzute în noul stat, la structura din care au făcut parte, ultima notă pentru repunerea în funcție fiind 6,50.
În consecință, reclamantul a rămas în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei de cel mult 3 luni, perioadă prevăzută la art. 82 alin. 1 lit. a din Legea 80/1995 și întrucât nu au mai existat posibilități pentru a-l reîncadra pe alte funcții, s-a dispus trecerea în rezervă.
Pârâta U.M. 0260 București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale, având în vedere că înscrisul ce face obiectul cauzei nu este emis de o autoritate publică centrală, excepția lipsei plângerii prealabile, în raport de dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
Prin încheierea de ședință de la termenul din 19.02.2013, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea la Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal, față de dispozițiile art. XXIII alin. 3 din Legea 2/2013.
Prin sentința civilă nr. 4201/17.09.2013, Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Prin decizia nr. 373/28.01.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține că prin Ordinul MAI nr. I /654 din 10.06.2011 privind reorganizarea unităților din Jandarmeria Română au fost aprobate: organigramele unităților din Jandarmeria Română(Anexele 1-65); Statul de organizare al Inspectoratului G. al Jandarmeriei Române; lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, grade militare, clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare, repartizate Jandarmeriei Române(Anexa 66) și situația numerică a posturilor propuse în statele de organizare ale Jandarmeriei Române(Anexa nr.67).
Având în vedere prevederile Ordinului MAI nr. I/654 din 10.06.2011, precum și prevederile Ordinului MAI nr. I/527 din 26.05.2011 privind stabilirea unor măsuri pentru încadrarea în indicatorii în finanțare a unităților finanțate de la Capitolul bugetar 61.01. – Ordine publică și siguranță națională, a fost emis de către Inspectorul G. al Jandarmeriei Române Ordinul nr._/10.06.2011, prin care au fost aprobate Statele de organizare ale unităților și structurilor subordonate Inspectoratului G. al Jandarmeriei Române și repartizarea pe unități a posturilor aprobate, pe categorii de personal, conform anexei nr.1 la ordin.
La data de 1.04.2011, la Baza de administrare și deservire a I.G.J.R. – (Structura administrativă – Auto – Transport auto ușor) la care era încadrat reclamantul erau prevăzute 62 funcții de conducător autor, iar la data de 15.06.2011, după . Ordinului I.G.J.R. nr._/10.06.2011 mai erau prevăzute în Statul de organizare al acestei Baze 59 funcții de conducător autor, rezultând o reducere de 3 posturi.
La nivelul U.M.0260 București au fost constituite comisiile de evaluare a personalului pus la dispoziție, s-a afișat tematica și bibliografia pentru structurile în cauză, s-au întocmit și adus la cunoștință participanților la interviu regulamentele de organizare și desfășurare a interviului.
În urma susținerii interviului la 27.06.2011, reclamantul a obținut nota 4,78 clasându-se pe locul 72 din cele 74 de cadre militare aflate la dispoziție, care au participat la interviu, ultima notă pentru repunerea în funcție fiind 6,50.
Reclamantul nu a putut fi reîncadrat pe niciunul din posturile de subofițer aprobate după reorganizare, a rămas în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei ce cel puțin 3 luni, prevăzută de art. 82 alin. 1 lit. a din Legea 80/1995.
Întrucât la nivelul M.A.I. și la nivelul Bazei de administrare și deservire a I.G.J.R. nu au existat posibilități pentru reîncadrarea reclamantului în alte funcții, a fost trecut în rezervă prin Ordinul șefului acestei Baze nr._/14.09.2011, conform art. 85 alin. 1 lit. e din Legea 80/1995.
Curtea apreciază că este neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de anulare a Ordinului MAI nr.I/654 din 10.06.2011, pentru lipsa procedurii prealabile, având în vedere că acest ordin nu a fost publicat, nu rezultă din probele administrate că a fost pus la dispoziția reclamantului, astfel că nu i se poate imputa reclamantului nerespectarea disp. art. 7 alin.1 din Legea 554/2004 potrivit cărora înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Întrucât acest text de lege stabilește un termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, pentru formularea cererii de revocare a actului, adresată autorității emitente sau autorității ierarhic superioare, iar ordinul contestat în speță nu a fost comunicat reclamantului, nu se poate reține neîndeplinirea obligației de a parcurge procedura prealabilă, anterior sesizării instanței cu prezenta acțiune, astfel că excepția va fi respinsă.
Curtea apreciază că este întemeiată excepția inadmisibilității capetelor 3 și 4 ale acțiunii, față de dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004 conform cărora: „(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”
Reclamantul a formulat plângerea prealabilă împotriva ordinului de trecere în rezervă și a actelor prealabile la data de 5.12.2012, înregistrată la M.A.I. la 7.12.2012 și la I.G.J.R. la data de 19.12.2012, deși ordinul îi fusese comunicat după emitere, la 14.09.2011, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Având în vedere depășirea termenului de formulare a plângerii prealabile, de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, excepția inadmisibilității este întemeiată, astfel că va fi admisă, iar capetele 3 și 4 ale acțiunii vor fi respinse ca inadmisibile.
Instanța constată că sunt neîntemeiate capetele 1 și 2 ale acțiunii, față de următoarele considerente:
Cu privire la motivul de nulitate ce vizează modificarea, prin emiterea ordinelor, a HG 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Curtea reține că art. 3 din această hotărâre de Guvern prevede că Ministrul internelor și reformei administrative stabilește structura organizatorică a unităților proprii ministerului și poate înființa, disloca și desființa și alte unități, institute, ateliere de reparații sau producție similare, subordonate ministerului, până la nivel de birou, serviciu, sector, direcție operativă, batalion inclusiv, în limita posturilor și a fondului de salarii aprobate.
Aceste prevederi reglementează competența ministrului administrației și internelor de a stabili structura organizatorică a unităților proprii ministerului(...) în limita posturilor și a fondurilor de salarii aprobate și sunt în acord cu disp. art. 12 alin.3 din OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative conform cărora încadrarea unităților pe categorii, organizarea, funcționarea și dotarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului, art. 7 alin.4 din același act normativ stabilind că în exercitarea atribuțiilor legale, ministrul administrației și internelor emite ordine și instrucțiuni care pot avea caracter normativ sau individual.
De asemenea, art.4 alin.2 din Legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române prevede că la propunerea inspectorului general al Jandarmeriei Române, ministrul administrației și internelor, în funcție de dinamica atribuțiilor și misiunilor jandarmeriei, poate înființa, desființa, disloca și redisloca unități, până la eșalonul brigadă exclusiv, în condițiile legii, servicii, secții, birouri, compartimente și subunități de jandarmi, în limita posturilor aprobate și a fondurilor bugetare alocate.
Se mai invocă încălcarea Legii 80/1995 care nu prevede trecerea în rezervă prin nepromovarea unui interviu pe teme profesionale, dar Curtea apreciază că această susținere vizează legalitatea actului administrativ de punere a reclamantului la dispoziție și de trecere a acestuia în rezervă și nu legalitatea ordinelor emise de cele două autorități publice centrale.
Referitor la încălcarea Legii 24/2000 care constă, în opinia reclamantului, în nepublicarea în Monitorul Oficial a celor două ordine, se constată că nu poate fi reținută o asemenea încălcare, față de disp. art. 11 alin.2 lit. b din Legea 24/2000 potrivit cărora nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.
Cele două ordine contestate de reclamant reprezintă acte administrative unilaterale cu caracter individual și nu normativ.
Actul administrativ cu caracter normativ cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecte de drept sau situații care se încadrează în ipoteza normei pe care o instituie, determinate fiind numai criteriile pentru stabilirea sferei destinatarilor, iar nu fiecare beneficiar în parte.
Spre deosebire de acesta, actul administrativ cu caracter individual se adresează unor persoane fizice sau juridice determinate și în această categorie se încadrează și cele două ordine, întrucât se referă la reorganizarea unităților din Jandarmeria Română, destinatarii acestor ordine fiind persoane determinate, respectiv cele încadrate în structura IGJR.
În consecință, nu sunt aplicabile disp. art. 11 alin.1 din Legea 24/2000 care stabilesc că în vederea intrării lor în vigoare(...) actele normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial.
Aspectul referitor la HG 656/29.06.2011 care, în opinia reclamantului, vizează alte categorii de personal din MAI, nu jandarmii sau personalul ISU, are relevanță din punct de vedere al legalității actelor administrative prin care reclamantul a fost trecut în rezervă și nu cu privire la ordinele ce fac obiectul capetelor 1 și 2 ale acțiunii, fiind vorba despre un act normativ aprobat de Guvern la data de 29.06.2011, ulterior emiterii la 10.06.2011 a ordinelor MAI și IGJR contestate în prezenta cauză.
Unitățile și structurile MAI supuse reorganizării sunt abilitate să formuleze propuneri cu privire la reorganizarea, la reducerea numărului de posturi, dar ministrul administrației și internelor este cel care stabilește structura organizatorică a unităților proprii ministerului, astfel cum rezultă din disp. art.3 din HG 416/2007, neputând fi reținută susținerea că atributul stabilirii structurilor și efectivelor MAI aparține comandantului unității militare.
Faptul că ordonatorii de credite formulează propuneri referitoare la reorganizarea unităților, în scopul respectării principiului asigurării eficienței și eficacității alocării resurselor umane nu înseamnă că stabilesc structura organizatorică a unităților pe care le conduc, din moment ce aceasta este aprobată prin ordin al ministrului și nu se fundamentează, exclusiv pe propunerile respective, ci și pe prevederile actelor normative în vigoare care fac referire la activitatea ministerului.
În speță, Ordinul MAI nr. I/654 din 10.06.2011 a fost emis avându-se în vedere prevederile Anexei 3/19/06 din Legea 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, anexă care cuprinde bugetul MAI și care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.879 bis/2010.
Prin Legea 286/2010 au fost diminuate pe anul 2011 fondurile bănești alocate plății salariilor personalului MAI, astfel că în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011 au fost emise Ordinul MAI nr.I/654 din 10.06.2011 și Ordinul IGJR nr._/10.06.2011 potrivit cărora în statele de organizare ale unităților din Jandarmeria Română, la Capitolul bugetar 61.01. – Ordine publică și siguranță națională a fost prevăzut începând cu data de 15.06.2011 un număr de posturi mai mic față de cel existent în statele de organizare în vigoare până la acea dată.
Față de aceste considerente, se constată că cele două ordine emise de autorități publice centrale sunt acte administrative legale, astfel că urmează a fi respinse ca neîntemeiate capetele 1 și 2 ale acțiunii, soluția de respingere urmând a fi pronunțată și cu privire la capătul 5 al acțiunii, dat fiind caracterul accesoriu al acestuia față de celelalte capetele ale acțiunii, cu caracter principal, care au fost respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității capătului 1 al acțiunii formulate de reclamantul T. A. R. D., în contradictoriu cu pârâții M. A. Interne, I. G. al Jandarmeriei Române și U.M. 0260 București.
Admite excepția inadmisibilității capetelor 3 și 4 ale acțiunii formulate de reclamantul T. A. R. D., în contradictoriu cu pârâții M. A. Interne, I. G. al Jandarmeriei Române și U.M. 0260 București, și, în consecință, respinge ca inadmisibile aceste capete ale acțiunii.
Respinge, ca neîntemeiate, capetele 1, 2 și 5 ale acțiunii formulate de reclamantul T. A. R. D., cu domiciliul în orașul B. V., . G. în contradictoriu cu pârâții M. A. Interne, cu sediul în București, sector 1, Piața Revoluției, nr. 1 A, I. G. al Jandarmeriei Române cu sediul în București, sector 1, .-1 și U.M. 0260 București, cu sediul în București, sector 1, .-11.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 16.12.2014.
Președinte,Grefier,
C. M. C. R. O.
Red. C.M.C.
Tehnored R.O.6 ex./13.01.2015
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 365/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 3718/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
