Pretentii. Decizia nr. 2585/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2585/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 71849/3/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.:2585
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 31.03.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: I. C. G.
GREFIER: P. C.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta – pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI ILFOV, împotriva sentinței civile nr. 4241 din data de 31.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul – reclamant T. N. și intimații – pârâți S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI B., având ca obiect „pretenții – taxa de poluare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței de judecată că, la data de 13.06.2013, la dosar a fost înaintat de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal încă un exemplar al motivelor de recurs.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității cererii de recurs urmând a reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată dar și cu privire la fondul cererii de recurs.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 4241 din data de 31.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal, in dosarul nr._ s-a admis actiunea formulată de reclamantul T. N. in contradictoriu cu paratele DGFP ILFOV si AF ORASULUI B. si a fost obligata parata AFP B. la restituirea catre reclamant a sumei de 7291 lei, suma ce va fi indexata cu dobanda fiscala conform art. 124 cod procedura fiscala aplicata de la data de 20.10.2011 pana la data restituirii efective.
De asemenea, a fost obligata parata la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată, catre reclamant.
Pentru a se pronunta astfel tribunalul a retinut ca în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01.08.2011, reclamantul T. N. a dobândit proprietatea asupra autoturismului second-hand marca Ford, tipul Mondeo, cu numărul de identificare WFODXXGBBD8A62363, număr de înmatriculare_ .
Autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv din Olanda, iar în vederea înmatriculării acestui automobil în România, s-a stabilit, prin Decizia de calcul al taxei de poluare nr._/12.09.2011, emisă de către Administrația Finanțelor Publice a Orașului B. că are de achitat o taxă de poluare potrivit dispozițiilor OUG nr.50/2008, în sumă de 7.291 lei, sumă pe care a achitat-o.
A solicitat restituirea taxei de poluare prin adresa nr.1335/12.10.2011, înregistrată la Administrația Finanțelor Publice a orașului B. cu nr._/17.10.2011, dar prin adresa nr._/20.10.2011, i s-a comunicat refuzul restituirii.
Dupa ce a citat prevederile art. 148 al 2 si 4 din Constitutia Romaniei instanta de fond a retinut ca dispozițiile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană interzic statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Conform acestui articol din Tratatul de instituire a Comunității Europene „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare", scopul acestei prevederi fiind acela de a interzice discriminarea fiscală intre produsele naționale și produsele importate, având natura similară.
Se observă că prevederile art. 1 din OUG nr.50/2008 impun taxa de poluare autovehiculelor aflate la prima înmatriculare în România, o astfel de taxă nefiind percepută pentru autovehiculele înmatriculate sau care au fost anterior înmatriculate în România și apoi reintroduse în țară.
Stabilind așadar taxa de poluare pentru autoturismele importate din spațiul Uniunii Europene, este evident că prevederile art. 1 din OUG nr.50/2008 încalcă art. 90 din Tratatul C.E., instanța fiind obligată să dea întâietate prevederilor comunitare, lăsând inaplicabil dreptul intern incompatibil legislației comunitare, principiu statuat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene cu prilejul soluționării cauzei Administrazione delle Finanze dellostato/Simmenthal, nr.c106/77.
Tribunalul mai remarcă un alt tip de discriminare: între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior: doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane cele înmatriculate ulterior.
Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul OUG nr.50/2008 rezultă că s-a urmărit realizarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
Suma efectivă ce se cuvine reclamantului să fie actualizată cu dobânda fiscală legală, conform art.124 Cod Proc. Fiscală, aplicată de la data exprimării refuzului nejustificat al AFP a orașului B. - 20.10.2011 - până la data restituirii efective, în raport de dispozițiile art.1073 Cod civil, impunându-se repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamant prin nevalorificarea sumei de bani solicitate, în această perioadă de timp.
A retinut si prevederile art. 274 cod procedura civila in privinta cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata DGFP ILFOV, care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si respingerea actiunii.
Recurenta a invocat faptul c sentinta atacata este lipsita de temei legal ori a fost data cu aplicarea gresita a legii.
A invederat ca legaea nr. 9/2012 care a modificat OUG nr. 50/2008 a inlaturat discriminarea achitarii taxei de poluare.
Cata vreme legislația fiscala prevede in mod expres plata unei taxe speciale pentru autoturisme cu ocazia primei inmatriculari, aceasta taxa este legal datorata si nu poate fi restituita.
Legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre numai in privința rezultatului, autoritățile naționale având competenta de a alege forma si mijloacele prin care se asigura obținerea rezultatului.
Din jurisprudenta constanta a Curții de Justiție a Comunităților (Uniunii) Europene a rezultat ca Tratatul nu este incalcat prin instituirea unei taxe in momentul primei inmatriculari a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru. perceperea ei nefiînd determinata de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o alta tara comunitara, in România (pct.23-25 Hotărârea din 18.01 ."2007, Brzenzinski, C-313/05, pct.27 Hotărârea din 10.12.2007, Kawala, C -134/07), iar prin caracterul ei fiscal taxa intra in regimul intern de impozitare, domeniu rezervat exercitării prerogativelor suverane ale statelor membre.
In subsidiar, se retine faptul ca tot jurisprudenta Curții a stabilit ca art.90 primul paragraf din Tratat este încălcat numai atunci cand cuantumul taxei de prima inmatriculare. calculat fara luarea in calcul a deprecierii reale a vehiculului, excede cuantumul taxei reziduale incorporat in valoarea vehiculelor de ocazie similare deja inmatriculate pe teritoriul national (pct.29 Hotărârea din 18.01.2007, Brzezinski, c-313/05, pct. 26 Hotărârea din 20.09.2007, comisia/G., C-74/06).
La termenul din 31.03.2014 instanta a pus in discutie exceptia tardivitatii formularii recursului.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de exceptia tardivitatii recursului se retine ca aceasta exceptie este intemeiata.
Sentinta atacata a fost comunicata recurentei DGFP ILFOV la data de 17.04.2013, conform dovezii de comunicare de la fila 62 din dosarul de fond.
Recursul a fost transmis prin fax de catre recurenta la data de 27.05.2013, conform cererii de recurs de la fila 3 din dosar.
Potrivit art. 20 din legea nr. 554/2004 termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicarii sentintei, termen identic cu cel general prevazut de art. 301 cod procedura civila (1865).
Cum sentinta atacata a fost comunicata la 17.04.2013, iar recursul a fost inregistrat la 28.05.2013, fiind transmis prin fax la 27.05.2013, se constata intemeiata exceptia tardivitatii recursului si in baza textelor de lege mai sus invocate va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de de recurenta – pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI ILFOV, împotriva sentinței civile nr. 4241 din data de 31.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul – reclamant T. N. și intimații – pârâți S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI B., ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. C. M. P. C. G. I. C.
GREFIER,
C. P.
Red jud. CP (2 ex.)
JUD. Fond M. Dragutescu
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 9064/2014.... | Pretentii. Decizia nr. 53/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
