Pretentii. Decizia nr. 2961/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2961/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 15876/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.2961
Ședința publică din data de 10 aprilie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. G. S.
JUDECĂTOR: I. R.
JUDECĂTOR: D. C. V.
GREFIER: E. Chirănuș
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant B. M. împotriva sentinței civile nr. 2648/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-reclamant B. M. personal și asistat de avocat H. G., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă ANRP.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că intimata-pârâtă a depus întâmpinare la data de 07.04.2014, în 2 exemplare.
Se procedează la legitimarea recurentului-reclamant B. M., acesta prezintă CI . nr._.
Curtea înmânează recurentului un exemplar al întâmpinării.
Recurentul-reclamant, prin avocat, învederează că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare și nu are cereri prealabile de formulat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Recurentul-reclamant, prin avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și, rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii, obligarea ANRP la plata drepturilor prevăzute de Hotărârea nr.345/2009. Arată că motivul pentru care instanța de fond a respins acțiunea a fost acela că nu se permitea eșalonarea a plății prin ordonanța de urgență care a constituit motiv de respingerea a acțiunii, considerându-se, în mod greșit, că este vorba de o cerere prematur introdusă. În fond, s-a constatat că ordonanța este neconstituțională, motiv pentru care poate fi efectuată această plată. Referitor la OUG nr.10/2014, consideră că este în favoarea recurentului.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea formulată la data de 04.05.2012 reclamantul B. M. a chemat in judecata pe parata A. Naționala pentru Restituirea solicitand instantei ca prin hotărârea judecătoreasca ce se va pronunta sa fie obligata parata la plata sumei de 306.666 lei reprezentand despagubiri pentru bunurile de care au fost deposedati autorii sai ca urmare a parasirii fortate a tinutului Herta, dupa ocupareade catre armata sovietica, in temeiul dispoz. L.290/2003 si a hotararii nr. Nr. 345/2009 emisa de Comisia Municipiului Bucuresti de aplicare a L. 290/2003.
Prin sentința civilă nr. 2648/14.05.2013 Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal a respins acțiunea ca prematur formulată, reținând că în conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 10/2013 plata titlurilor se face eșalonat, iar prima tranșă este scadentă, în cazul reclamantului, la data de 01.01.2014.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței, arătând în esență că acțiunea a fost introdusă anterior intrării în vigoare a OUG nr. 10/2013 și prin urmare se impune admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Legal ciatată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele dosarului în raport cu susținerile părților, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere că prin art. 2 din OUG nr. 10/2014 a fost suspendată pe o perioadă de 6 luni, plata voluntară a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către șeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998, și, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006. În atare situație, Curtea constată că se mențin rațiunile avute în vedere de prima instanță la soluționarea cauzei și care au impus în mod legal respingerea acțiunii ca prematur formulată.
Curtea nu poate reține susținerile recurentului, întrucât instanța de fond nu a pus în discuție fondul dreptului, ci modalitatea de efectuare a plății, modalitate ce a fost suspendată inițial prin OUG nr. 10/2013 și ulterior prin OUG nr. 10/2014. În atare situație, este lipsită de relevanță împrejurarea că cele două acte normative au intrat în vigoare după emiterea titlului executoriu, câtă vreme aceste dispoziții legale nu afectează substanța dreptului subiectiv.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant B. M. împotriva sentinței civile nr.2648/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 aprilie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
D. G. SeverinIonel RaduDecebal C. V.
GREFIER,
E. Chirănuș
Red.IR /2ex.
Tribunalul București – secția C. red.LG
| ← Pretentii. Decizia nr. 3987/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 3092/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
