Pretentii. Decizia nr. 3987/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3987/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 1030/122/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.3987
Ședința publică din data de 19 mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. D.
JUDECĂTOR - A. V.
JUDECĂTOR - M. M. P.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. împotriva sentinței civile nr. 572/02.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă . și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Față de lipsa părților, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:
Față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, Curtea constată recursul în stare de judecată și îl reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 09.05.2013, reclamanta S.C. A. I. S.R.L a chemat în judecată pârâții Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G. și Administrația F. pentru Mediu, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule din data de 01.08.2008 a Administrației Finanțelor Publice a Municipiului G. și pe cale de consecință obligarea pârâtei la restituirea sumei de 9.744 lei, reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule, achitată conform chitanței . nr._ din data de 01.08.2008 și achitarea dobânzilor legale aferente de la data încasării taxei și până la data restituirii efective.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
La aceeași dată, pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G. a depus cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, pentru ca în cazul in care se va admite acțiunea reclamantei să fie obligată să plătească pârâtei A.F.P.M. G. suma de 9.744 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamantă și dobânda legală aferentă sumei respective.
Prin sentința civilă nr. 572/02.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, a fost respinsă excepția tardivității, invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G.; a fost admisă acțiunea; a fost admisă în parte cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice G.; a fost anulată decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule din 01.08.2008; a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 9.744 lei reprezentând taxă de poluare achitată pentru autoutilitara marca Scania cu chitanța . nr._ din 01.08.2008 plus dobânda legală de la data plății, respectiv 01.08.2008 și până la data plății efective; a fost obligat chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. suma de 9.744 lei reprezentând taxă de poluare plătită de reclamantă, sumă ce s-a constituit venit la bugetul fondului pentru mediu, conform art.1 alin.1 din OUG nr.50/2008, în vederea restituirii acesteia către reclamantă; a fost respinsă cererea pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. de obligare a chematului în garanție la plata dobânzii legale; s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., solicitând casarea sentinței, în sensul respingerii cererii principale, iar în subsidiar, în sensul admiterii cererii de chemare în garanție și cu privire la dobânda legală aferentă taxei.
În motivarea cererii de recurs, au fost formulate considerații cu privire la: tardivitatea contestării deciziei de calcul și greșita respingere a excepției tardivității de către prima instanță; greșita apreciere de către instanța de fond a faptului că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de primă înmatriculare în România pentru autoturismele second-hand contravin dispozițiilor Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene, art. 90 prg 1; în ceea ce privește cererea de chemare în garanție, se arată că instanța nu a reținut faptul că beneficiarul sumelor a fost AFM, astfel că acesta trebuie să și plătească dobânda aferentă, ce a fost solicitată de pârâtă pe calea cererii de chemare în garanție.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe disp. art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de Procedură Civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 411 din Codul de procedura civila, s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsa recurentei.
Analizând cauza de față prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă, față de disp. art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Motivul de recurs invocat de recurenta pârâtă a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C., fiind invocată greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Cu privire la tardivitatea contestării deciziei de calcul, Curtea constată că în sine, cererea de anulare a deciziei de calcul a fost formulată cu depășirea termenului de 30 de zile prev. de art. 205-207 Cpf; decizia a fost emisă la data de 1 august 2008, iar acțiunea a fost formulată la 9.05.2013. Motivarea primei instanțe, referitoare la Decizia nr. 24/ 2011 a ICCJ nu poate duce la respingerea excepției tardivității, ci duce la analizarea rcererii de restituire a taxei pe fond, chiar și în lipsa anulării deciziei de calcul.
Cu toate acestea, în sine, capătul de cerere privind anularea deciziei de calcul este tardiv formulat.
Cu privire la aspectele semnalate de recurentă, Curtea va constata din actele dosarului că reclamanta a dobândit în 18.06.2008 dreptul de proprietate asupra autoturismului second hand marca SCANIA nr. identificare VLUR4X_ care a fost înmatriculat pentru prima dată într-un stat european la data de 24.11.2003.
Cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare, reclamantul a achitat în baza art. 4 din OUG nr. 50/2008 o taxă pe poluare în cuantum de 9744 lei.
Curtea va constata că, într-adevăr, așa cum a reținut și instanța de fond, la data plății taxei de către reclamant era aplicabil regimul juridic al taxei pe poluare instituit de OUG nr. 50/2008, fiind obligatorie plata taxei pe poluare în cazul înmatriculării autoturismelor noi și cu ocazia primei înmatriculări în România a autoturismelor second – hand înmatriculate anterior într-un stat din Uniunea Europeană.
De asemenea, corect a constatat instanța fondului că în ceea ce privește conformitatea dispozițiilor legale ce instituie obligația de plată a taxei cu dreptul comunitar, aplicabil este același raționament expus de CJUE în cauzele T. și N..
Cu toate acestea, Curtea va reține că instanța fondului nu a avut în vedere întreg raționamentul expus de CJUE în cauzele amintite, care diferă în funcție de existența sau inexistența unei obligații de plată a taxei cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism similar celui achiziționat de intimatul - reclamant.
Astfel, Curtea va constata că prezintă o relevanță deosebită data la care a avut loc prima înmatriculare a autoturismului în spațiul comunitar, în speță aceasta fiind 24.11.2003, dată în raport de care trebuie analizat dacă în România, în cazul în care autoturismul s-ar fi aflat la prima înmatriculare, ar fi fost supus unei taxe de primă înmatriculare.
În cauzele menționate anterior instanța europeană a făcut distincție intre situatia autovehiculelor rulate inmatriculate pentru prima data in Uniunea Europeana anterior anului datei de 01.07.2008 si cele inmatriculate ulterior (cum este situația reclamantului).
În acest sens se va avea în vedere paragraful 38 al hotărârii T., în care CJUE a menționat că pentru a se analiza dacă există discriminare indirectă între autovehiculele second – hand importate și cele second - hand existente deja pe teritoriul statului trebuie verificat dacă taxa impusă este neutra fata de concurenta dintre vehiculele de ocazie importate si vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național si au fost supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei prevăzute de OUG nr.50/2008.
Separat, CJUE a arătat că trebuie examinată și neutralitatea taxei între vehiculele de ocazie importate si vehiculele de ocazie similare care au fost inmatriculate pe teritoriul national anterior intrarii in vigoare a OUG nr.50/2008, deci care cu ocazia primei înmatriculări nu au fost suspuse niciunei taxe prin raportare la vechime, grad de uzură, normă de poluare, etc.
Analizând separat cele doua situatii, CJUE a concluzionat că OUG nr. 50/2008 este susceptibila sa încalce art.110 TFUE numai in una din cele doua ipoteze,respectiv numai in cazul comparației dintre vehicule de ocazie importate si vehicule de ocazie similare care au fost inmatriculate pe teritoriul national anterior intrarii in vigoare a OUG nr.50/2008, deci numai atunci când comparația se realizează cu vehicule aflate la prima înmatriculare înainte de 01.07.2008.
În privinta autovehiculelor care au fost inmatriculate pentru prima data in UE după data de 01.07.2008, Curtea a retinut ca legislatia nationala nu afecteaza libera concurenta a produselor, urmând raționamentul expus în paragrafele 40, 41, 44 și 47 ale Hotărârii I. T., după cum urmează:
„40. In aceasta privinta, Curtea a precizat ca, din momentul achitarii unei taxe de inmatriculare ., valoarea acestei taxe se incorporeaza in valoarea vehiculului. Astfel, atunci cand un vehicul înmatriculat în statul membru in cauza este, ulterior, vandut ca vehicul de ocazie in acelasi stat membru, valoarea sa de piata, care include valoarea reziduala a taxei de inmatriculare, va fi egala cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa initiala (Hotararea Nádasdi si Németh, citata anterior, punctul 54). Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat retinută ca baza de impozitare trebuie sa reflecte valoarea unui vehicul similar deja inmatriculat pe teritoriul national (Hotararea Weigel, citata anterior, punctul 71, si Hotararea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C-74/06, Rep., p.I-7585, punctul 28).
41. Pentru a obtine acest rezultat, deprecierea reala a vehiculelor de ocazie importate trebuie luata in considerare la calcularea valorii taxei. Aceasta luare in considerare nu trebuie in mod necesar sa dea nastere la o evaluare sau la o expertiza a fiecarui vehicul. Astfel, evitand dificultatile inerente unui astfel de sistem, un stat membru poate stabili, prin intermediul unor bareme forfetare determinate de un act cu putere de lege sau de un act administrativ si calculate pe baza unor criterii precum vechimea, rulajul, starea generala, modul de propulsie, marca sau modelul vehiculului, o valoare a vehiculelor de ocazie care, ca regula generala, ar fi foarte apropiata de valoarea lor reala (Hotararile citate anterior Gomes Valente, punctul 24, Weigel, punctul 73, si Comisia/G., punctul 29).
44.Prin introducerea, in calculul taxei, a vechimii vehiculului si a rulajului mediu anual real al acestuia si prin adaugarea, la aplicarea acestor criterii, a luarii in considerare facultative, cu costuri neexcesive, a starii acestui vehicul si a dotarilor sale prin intermediul unei expertize obtinute din partea autoritatilor competente in materie de inregistrare a autovehiculelor, o reglementare precum cea in cauza in actiunea principala garanteaza ca valoarea taxei este redusa in functie de o aproximare rezonabila a valorii reale a vehiculului.
47.Din consideratiile de mai sus rezulta ca un sistem precum cel instituit prin OUG nr.50/2008, care ia in considerare, la calcularea taxei de inmatriculare, deprecierea autovehiculului prin utilizarea unor bareme forfetare, detaliate si fundamentate din punct de vedere statistic, bazate pe elementele referitoare la vechimea si la rulajul mediu anual real ale acestui vehicul, la care se poate adauga, la cererea contribuabilului si pe cheltuiala acestuia, realizarea unei expertize cu privire la starea generala a vehiculului mentionat si a dotarilor sale, asigura ca aceasta taxa, atunci cand este aplicata vehiculelor de ocazie importate, nu depaseste valoarea reziduala a taxei mentionate incorporata in valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național si au fost supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei prevăzute de OUG nr.50/2008”.
În concluzie, CJUE a reținut că sistemul de plată a unei taxe pe poluare, având la baza anumite criterii precum cel din OUG nr. 50/2008 nu este în esență, de natură a încălca normele comunitare, în condițiile în care taxa percepută nu depășește valoarea reziduală a taxei încorporate într-un vehicul de ocazie similar, care a fost înmatriculat anterior pe teritoriul României și a fost supus (cu ocazia primei înmatriculări) la plata taxei prevăzută de OUG nr. 50/2008, deci care a fost înmatriculat pentru prima dată în România după data de 01.07.2008.
În concret, intimatul - reclamant putea opta, la momentul cumpărării, între un autoturism second hand înmatriculat anterior în Uniunea Europeană, care la valoarea de piață adăuga valoarea taxei pe poluare prevăzută de Ordonanța de Urgență nr. 50 /2008 și un autoturism second hand din România, care în valoarea de piață nu avea adăugată nici taxă de înmatriculare.
Pe cale de consecință, Curtea va constata că, în măsura în care taxa percepută intimatului-reclamant nu ar fi fost percepută pentru un autoturism similar provenit de pe piața din România, taxa pe poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art. 110 TFUE, astfel că se impune a fi restituită.
Cu privire la neacordarea dobânzii pe calea cererii de chemare în garanție, Curtea constată că prin cererea de chemare în garanție de la fila 24 din dosarul de fond, pârâta a solicitat obligarea chematei în garanție la plata către reclamantă a taxei pe poluare, dar și a dobânzii legale aferente.
Cât timp dobânda reprezintă un accesoriu al debitului principal reprezentat de taxa pe poluare, rezultă că pârâta are dreptul de a obține de la chemata în garanție și dobânda legală aferentă, calculată de la data plății și până la data restituirii efective.
Prin urmare, în temeiul art. 496 din Noul Cod de Procedură Civilă, Curtea va admite recursul formulat de recurenta-pârâtă, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția tardivității invocată de pârâtă și respinge în consecință cererea în anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare ca tardiv formulată; va admite în tot cererea de chemare în garanție în sensul că obligă chemata în garanție la plata către pârâtă și a dobânzii legale aferente, de la data plății și până la data restituirii efective; va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. cu sediul în G., ., județ G. împotriva sentinței civile nr. 572/02.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă . cu sediul în G., ./1S, ., . și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, . 6.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite excepția tardivității invocată de pârâtă și respinge în consecință cererea în anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare ca tardiv formulată.
Admite în tot cererea de chemare în garanție în sensul că obligă chemata în garanție la plata către pârâtă și a dobânzii legale aferente, de la data plății și până la data restituirii efective.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. D. A. V. M. M. P.
GREFIER
E. S.
Data red. 11.06.2014
5 ex; red. Jud. AV
sentința civilă nr. 572/02.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._
judecător fond: –M. Z. U.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2178/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 2961/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
