Pretentii. Decizia nr. 6618/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 6618/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 3227/3/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.6618
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.09.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE M.-C. I.
JUDECĂTOR A. J.
JUDECĂTOR I. R.
GREFIER D. Ș.
Pe rol se află spre soluționare cererea de recurs formulată de recurentul reclamant C. G. împotriva sentinței civile nr. 1830/11.03.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimatul pârât S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că intimatul pârât a fost citat cu un exemplar al motivelor de recurs și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform disp.art.242 pct 2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, precum și solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 28.08.2012, reclamantul C. G. a chemat în judecată pe pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să oblige pârâtul la plata sumei de 253.916,97 lei, reprezentând echivalentul creanței garantate asupra statului în cuantum de 253.916,97 lei conferită de Titlul de despăgubire nr. 1086 /12.07.2007 emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Guvernului României, și Titlul de conversie –decizia nr. 44 /09.10.2007 emis de Autoritatea națională pentru restituirea Proprietăților, sub condiția ca reclamantul să restituie pârâtei cantitatea de 253.917 acțiuni deținute la emitentul Fondul Proprietatea.
Prin sentința civilă nr. 1830/11.03.2014 Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând în esență că, potrivit dispozițiilor legii speciale nr. 247/2005, reclamantul, în calitate de beneficiar al Legii nr.10/2001, a optat pentru conversia titlurilor de despăgubire în acțiuni la Fondul Proprietatea și a pierdut din valoarea nominală a acțiunilor, în procesul de valorificare la bursă, susținând că pierderea sa se datorează Statului Român care, prin instituțiile sale, a tergiversat în mod abuziv listarea la bursă a Fondului Proprietatea, ceea ce reprezintă o ingerință asupra dreptului de proprietate al reclamantului, drept care a constat într-o creanță certă lichidă și exigibilă, garantată de stat.
Instanța a observat că, înainte de opțiunea realizată de reclamant pentru conversia titlurilor de despăgubiri în acțiuni la Fondul Proprietatea, întreaga procedură de valorificare a acțiunilor era prevăzută de legea nr. 247/2005, în capitolul 5/1 din lege intitulat „Valorificarea titlurilor de despăgubire și stabilirea algoritmului de atribuire a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea”, ceea ce conduce la concluzia că opțiunea de conversie a titlurilor de despăgubire în acțiuni putea atrage atât un câștig cât și o pierdere.
Rezultă că, o posibilă pierdere în valorificarea acțiunilor a fost prevăzută atât de lege cât și de reclamant, prin modalitatea aleasă de el pentru valorificarea dreptului său, fiind de asemenea de așteptat și un posibil câștig determinat de factori multipli, care puteau deveni sau nu actuali, aspecte pe care reclamantul le-a avut în vedere la data opțiunii pentru conversia în acțiuni a titlului său de despăgubire, deoarece nu poate fi susținută ipoteza că a optat pentru o anumită modalitate de despăgubire pentru a pierde, fiind evident că a optat pentru a câștiga, cel puțin o valorificare într-un termen mai apropriat.
De aceea, reclamantul a cunoscut, la data opțiunii, perspectiva aleatorie a valorificării dreptului său, deoarece algoritmul de atribuire, regulile de atribuire și valorificarea acțiunilor la Fondul Proprietatea au fost prevăzute de lege, iar dispozițiile legale au avut un scop legitim, acela de a realiza despăgubirea unei mari categorii de persoane, într-un timp relativ scurt, cu riscul unei diminuări sau posibile creșteri a tuturor creanțelor celor implicați, risc ce pare să fi fost proporțional cu scopul urmărit, având în vedere posibilitățile de despăgubire ale statului și amploarea despăgubirilor.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței, arătând în esență că în temeiul Legii nr. 247/2005 a fost nevoit să accepte ca o parte din despăgubiri să-i fie atribuite sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea și prin atribuirea acestor acțiuni la valoarea standard de un leu, înainte de listarea la bursă, a fost discriminat în raport cu alte persoane care au primit acțiuni în funcție de media lor de tranzacționare.
Analizând susținerile recurentului, Curtea constată că acesta nu formulează nicio critică în ce privește raționamentul instanței de fond, ci se limitează la a cita articole din Legea nr. 247/2005, formulând comentarii pe marginea acestora. Însă, așa cum corect a apreciat instanța de fond, reclamantul a fost deja despăgubit în modalitatea prevăzută de lege la momentul la care i s-au acordat despăgubirile, iar în lipsa unei prevederi legale exprese nu se mai poate modifica forma în care aceste despăgubiri au fost acordate. Din această perspectivă este nerelevant dacă reclamantul a optat de bună voie pentru acordarea de acțiuni ori că această opțiune i-a fost impusă de lege, în raport cu cuantumul efectiv al despăgubirilor ce i se cuvin.
Având în vedere argumentele expuse, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 496 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant C. G. împotriva sentinței civile nr.1830/11.03.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimatul pârât S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE , ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.-C. I. A. J. I. R.
GREFIER, D. Ș.
Jud fond TB2
R. M.
Red.I.R/2 ex
← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5595/2014.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 2779/2014. Curtea de... → |
---|