Pretentii. Decizia nr. 8274/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8274/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 52621/3/2011*
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.8274
Ședința publică de la 10.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I. C. G.
JUDECĂTOR C. M. F.
JUDECĂTOR C. P.
GREFIER N. GRAȚIELA S.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.1326 din 25.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimat –reclamant . și intimatul - chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 10.11.2014 au fost depuse relațiile solicitate de la Administrația Finanțelor Publice Sector 3 București . De asemenea se mai învederează că prin cererea de recurs, recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține recursul în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr.1326 din 25.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ s-a admis acțiunea, a fost obligata parata sa restituie reclamantei suma de_ lei taxa poluare cu dobânda aferenta.
In motivarea hotararii s-a retinut, in esenta, faptul că dispozitiile art. 214 ind. 1-214 ind 3 Cod fiscal contin norme discriminatorii fiscal intre produsee importate si cele similare autohtone, fiind incalcate dispozitiile art. 110 TFUE.
Împotriva sentinței civile mai sus indicate, a formulat recurs A. Finantelor Publice Sector 3 București, cu motivarea, în esență, că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal sau a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurenta critică eronata respingerea exceptiei lipsei calitatii sale procesuale pasive, invocata la instanta de fond.
Pe fondul cauzei, arata ca in mod gresit prima instanta a dispus restituirea taxei pe poluare, întrucât taxa în cauză nu intra in categoria taxelor vamale la import si la export sau altor taxe cu efect echivalent, taxa aplicandu-se tuturor autoturismelor înmatriculate in România indiferent dacă provin din producția internă sau din spațiul comunitar. Prin urmare, existenta unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, neexistand motive temeinice pentru a se dispune restituirea taxei.
In ceea ce privește dobânda fiscală, arata ca nu este îndeplinită condiția pentru acordarea acesteia, conform art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, arată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 274 alin. 1 C..
Analizând recursul formulat, Curtea reține:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale a recurentei, în mod corect tribunalul a respins aceasta exceptie, dat fiind faptul ca raportul juridic ca urmare a achitarii taxei de poluare s-a nascut intre debitorul taxei si creditorul care a incasat-o, acesta din urma fiind obligat la restituire, imprejurarea ca taxa incasata s-a facut venit la bugetul Administratiei F. pentru Mediu tine de un raport juridic ulterior intre A. Finanțelor Publice si Administrația F. pentru Mediu, dupa cum in mod corect a retinut tribunalul.
Pe fondul litigiului, Curtea retine că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de la Luxemburg, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).
În această privință, Curtea de la Luxemburg a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54). Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).
Pentru a obține acest rezultat, deprecierea reală a vehiculelor de ocazie importate trebuie luată în considerare la calcularea valorii taxei. Această luare în considerare nu trebuie în mod necesar să dea naștere la o evaluare sau la o expertiză a fiecărui vehicul. Astfel, evitând dificultățile inerente unui astfel de sistem, un stat membru poate stabili, prin intermediul unor bareme forfetare determinate de un act cu putere de lege sau de un act administrativ și calculate pe baza unor criterii precum vechimea, rulajul, starea generală, modul de propulsie, marca sau modelul vehiculului, o valoare a vehiculelor de ocazie care, ca regulă generală, ar fi foarte apropiată de valoarea lor reală (Hotărârile Gomes Valente, punctul 24, Weigel, punctul 73, și Comisia/G., punctul 29).
De asemenea, în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, Curtea a considerat că (fostul) articol 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Conform unei jurisprudențe consacrate la nivelul Curții de la Luxemburg, există o încălcare a (fostului) articol 90 primul paragraf CE atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea hotărârea Weigel, punctul 67).
Astfel, în temeiul respectivei dispoziții, taxele asupra produselor provenind din alte state membre nu pot fi superioare celor aplicate produselor naționale similare.
În vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurenței dintre autovehiculele de ocazie care se află deja pe piața națională și autovehiculele similare importate dintr‑un alt stat membru decât Romania, trebuie comparate efectele taxelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale taxelor reziduale care se aplică primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare.
Noțiunea de „ valoare reziduală” are un înțeles diferit în legislația internă față de interpretarea din jurisprudența CJUE. În acest context, în lumina jurisprudenței mai sus citate, taxa inițială este încorporată în valoarea vehiculului neputând fi concepută o valoare reziduală a taxei mai mare decât valoarea inițială – conform jurispudenței indicate („valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul”).
Instanta constata, pe de o parte, că autovehiculul importat de partea reclamantă a fost inmatriculat pentru prima data in alt stat al Uniunii (Germania) la data de 27.11.2007, iar pe de alta parte, faptul ca la aceasta data in Romania era deja instituita taxa pe poluare, conform art. 214 ind. 1 Cod fiscal astfel incat autoturismele second-hand de acelasi tip si de aceeasi vechime cu acela al partii reclamante, aflate deja in Romania la data stabilirii taxei, au fost supuse si ele acestei taxe.
Daca autovehiculul părții reclamante ar fi fost înmatriculat ca nou în România la data înmatriculării în străinătate, atunci taxa specială ce trebuia achitată ar fi fost de _,8 lei (adresa DGRFP nr._/06.11.2014).
Astfel, in speta taxa achitata in suma de _ lei de către partea reclamanta cu chitanta de la fila 9 dosar judecatorie) este . redus decât cel al taxei care s-ar fi aplicat dacă vehiculul ar fi fost înmatriculat de nou în România (_,8 lei), astfel că nu s-au încălcat prevederile art. 110 TFUE, taxa fiind legal achitata.
Așa fiind, Curtea va admite recursul, va modifica sentinta recurata si va respinge actiunea ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.1326 din 25.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimat –reclamant . și intimatul - chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU .
Modifică sentința reculată în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. C. G. C. M. F. C. P.
GREFIER
N. G. S.
Red.jud.C.M.F.
Tehnored.
2 ex./.........................
Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal
Judecător – C. I.
| ← Anulare acte administrativ cu caracter normativ. Sentința nr.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1698/2014. Curtea de... → |
|---|
